Lipsa investitorilor rămâne una din problemele majore ale municipiului Reșița, în ciuda eforturilor depuse de actuala administrație pentru a schimba situația. În urmă cu doi ani, de exemplu, Primăria lansa campania „Invest in Reșița”, prin care administrația locală își propunea să atragă un număr cât mai mare de investitori. Dar acum aceștia nu s-au înghesuit în orașul de pe Bârzava, administrația locală merge mai departe în efortul de face cunoscut potențialul Reșiței și deschiderea orașului spre noi investiții.

Consilierii locali reșițeni au aprobat în ultima ședință ordinară un proiect de hotărâre privind înființarea unei societăți pe acțiuni care urmează să administreze Parcul industrial și imobilele cu potențial pentru investiții de pe raza municipiului Reșița. Agenția de Dezvoltare Reșița SRL, este, potrivit primarului Ioan Popa, o societate comercială care întrunește toate prerogativele unei agenții de dezvoltare, copiată pe model Oradea:

„Agenția va gestiona în primul rând Parcul industrial, dar nu numai. Vom identifica prin intermediul acestei agenții investitori, va exista o relație directă cu investitorii, vom merge la târguri, la expoziții în care să prezentăm facilitățile pe care le are orașul Reșița. În același timp îmi doresc de la această entitate să preia în gestiune de la agenții economici, persoane fizice, diverse terenuri, clădiri, astfel încât să îi punem în legătură cu potențiali investitori, să avem un rol de mijlocitor între cei care doresc să pună la dispoziție spații, terenuri și cei care doresc să facă investiții în oraș.

Încercăm, prin intermediul acestei entități să dinamizăm un pic procesul prin care să aducem investitori”, a explicat primarul Ioan Popa.

Karina TINCUL

Primarul Ioan Popa a spulberat visele celor care au investit în zone situate în jurul Reșiței, în speranța că municipiul, invariabil, se va dezvolta spre acele locuri. Edilul a explicat, cu subiect și predicat, în cadrul unei întâlniri recente cu oamenii de afaceri din oraș, că planul de viitor al administrației locale se bazează pe dezvoltarea și punerea în valoare a zonelor din oraș care au fost abandonate, cum ar fi Mociurul.

„Sunt foarte mulți reșițeni care au luat proprietăți în jurul Reșiței, la km 5, 7, 8, Lupac și așa mai departe. Au început să își facă investiții acolo, să își parceleze și se gândesc că este o zonă de dezvoltare. Toți avem dreptul să visăm, dar dacă îți iei un teren într-un loc unde nu ai apă, canal, gaz, curent și după aceea vrei tu să îl bagi intravilan, să îți dezvolți ceva și să vii la Primărie, să țipi că nu ai utilități, vă spun eu că nu o să o facem pentru că costă foarte mult și nu ne recuperăm banii”, a explicat edilul.

Conform lui Popa, strategia promovată la nivel mondial, bazată pe dezvoltarea infrastructurii în America, este de a identifica zone din oraș care au fost abandonate și de a le dezvolta, înainte de a merge în afara orașului, spre zone în care trebuie introduse utilități, lucru care este costisitor.

„Cât timp sunt la Primăria Reșița, nu o să fug din oraș în extensie până nu îmi rezolv toate zonele pe care le avem, 60 de hectare Mociur – Triaj, sunt vreo 27 de hectare de care cei de la TMK nu mai au trebuință. Eu zic să facem o reconversie a acestor terenuri care slavă Domnului, sunt destul de multe în oraș, și abia după aceea să ne gândim la extensii. (…)

Această dezvoltare extensivă cred că în momentul acesta în oraș nu își are locul. Reșița a fost practic abandonată în multe zone și trebuie să le recuperăm. PUG-ul din 2011 făcut de Adina Bocicai expiră în 2021. Noi ne-am bugetat deja în 2017-2018 să pornim un alt PUG al orașului care trebuie să fie gata în 2021 și el o să fie foarte bine structurat de data aceasta și o să mă uit cu lupa la el, pe fiecare zonă. Avem de exemplu, de la IMR, compensare pe taxe și impozite de la Arsenal, că nu și-au plătit taxele, vreo 12 hectare de teren, așteptăm semnătura de la Ministerul Apărării. Mai avem baza sportivă de la Gloria. Avem atât de multe lucruri că nu știm cum să le gestionăm pe astea, darmite să mai fugim în alte direcții”, a explicat Popa.

Primarul a adăugat și că bugetul actual al Reșiței nu îi permite astfel de investiții, dar că în cazul în care se va reuși identificarea unor resurse financiare pentru introducerea de utilități spre zone cum ar fi km 8, va face și acest lucru.

Karina TINCUL

Cu o infrastructură la pământ, un sistem de transport în comun care lasă de dorit, și o fluidizare a traficului greu de ținut sub control, deplasarea la nivelul municipiului este o adevărată aventură pentru cei mai mulți cetățeni.

Pista de biciclete, realizată recent spre scurta bucurie a cicliștilor care ar renunța oricând la căldura și mizeria din autobuze pentru două roți, nu rezolvă nici ea problema. Și asta pentru că traseul pentru bicicliști este fie alee pentru copii și bunici, fie trece prin stații de autobuz sau taxi și, peste toate, se termină brusc la limitele Govândariului.

Astfel, se poate vorbi mai degrabă despre un traseu în cerc, și acela greu de parcurs, care nu le permite reșițenilor să „biciclească” decât într-o singură parte a orașului.

Problema care-i nemulțumește pe mulți a ajuns și la urechile Bucureștiului, mai exact la societatea care se ocupă cu realizarea planului de mobilitate urbană la nivelul orașului.

La începutul lunii, prezenți la Reșița, aceștia au ținut să sublinieze că planul de dezvoltare a municipiului are ca obiectiv de bază realizarea unui traseu conex pentru biciclete care să-i scoată pe cicliști din Govândari și să le permită să se folosească de transportul pe două roți în condiții optime.

„S-a identificat o lipsă a spațiilor pietonale și, deși la nivelul orașului există o pistă de biciclete, considerăm că există o problemă și la acest nivel pentru că lipsește o rețea conexă la nivelul întregului oraș.

Unul dintre proiectele cuprinse în planul de mobilitate urbană este realizarea unei rețele conexe care să asigure accesul către principalele puncte de interes din oraș așa cum se întâmplă în toate orașele din vest spre care ne uităm cu admirație de fiecare dată”, susțin reprezentanții SC Metroul Proiectare și Consultanță București.

Autoritățile locale sunt și ele conștiente de această problemă care ține în loc speranțele de dezvoltare a orașului și sunt dispuse să colaboreze intens cu bucureștenii pentru a găsi o soluționare.

„Urmărim să creăm ca spațiu un circuit pentru a le da posibilitatea oamenilor să ajungă pe bicicletă în orice punct, nu să se deplaseze doar între două puncte limită”, susține Ioan Crina, viceprimarul cu atribuții de primar al Reșiței.

Alexandra JURCA