Andrei Plujar, candidatul USR PLUS la președinția Consiliului Județean Caraș-Severin aruncă mănușa. Plujar îl provoacă pe actualul președinte al forului județean, Silviu Hurduzeu, la o dezbatere publică în cadrul căruia „să explice punctual, pe capitole, cât a reușit să pună în aplicare din planul de dezvoltare pentru Caraș-Severin”.

„Încep prin a-l întreba pe Silviu Hurduzeu unde este Autostrada Lugoj-Drobeta Turnu Severin-Calafat cu termen de finalizare 2020, după 3 ani de guvernare PSD?

Vorbim aici despre Axa prioritară I – Creşterea conectivităţii şi mobilităţii în/şi din judeţ/; Dezvoltarea infrastructurii de transport.

Tot acest punct se referă la modernizarea și utilarea Aeroportului din Caransebeș care trebuia să fie funcțional. O altă promisiune neîndeplinită. Unde sunt avioanele care decolează de la Caransebeș spre Occcident sau măcar spre destinații de vacanță, domnule Președinte Silviu Hurduzeu?”, îi transmite Plujar președintelui forului județean.

Președintele USR Caraș-Severin atrage atenția asupra faptul că în Caraș-Severin până și localitățile căutate de turiștii din țară și străinătate sunt izolate din cauza drumurilor deplorabile și a lipsei operatorilor de transport, iar traseele judeţene noi care să cuprindă şi localităţile izolate, îndepărtate sau neatractive pentru operatorii de transport, sunt inexistente.

„Consider Axa prioritară I din Strategia de dezvoltare a județului pe perioada 2015-2020 neîndeplinită. Cine pierde? Doar populația județului Caraș-Severin.

Un președinte de Consiliu Județean care nu a reușit să demareze proiectele din Strategia de dezvoltare a județului 2015-2020, proiecte ce aveau termene de finalizare 2020, nu va reuși vreodată să aducă județul Caraș-Severin pe linia de plutire și nici să contribuie la lansarea economică și turistică a acestuia după 30 de ani de decădere”, susține Andrei Plujar.

Karina TINCUL

Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) supune consultării publice documentul „Probleme importante de gospodărire a apelor în Spațiul Hidrografic Banat”. Acțiunea inițiată de administrația bazinală se va încheia la 22 iunie 2020.

„Împreună cu sugestiile publicului direct interesat de bunăstarea apelor în comunitățile în care trăiesc, din județele Timiș, Caraș-Severin, Arad, Mehedinți, aferente Spațiului Hidrogafic Banat,  vom putea identifica corect problemele din domeniul gospodăririi apelor și implicit a măsurilor ce trebuie luate pentru îmbunătățirea stării apelor din Banat.

Încă din luna decembrie 2019, acest document a fost supus consultării publice și  poate fi consultat pe web site-ul ABA Banat, dacă accesați linkul: http://www.rowater.ro/dabanat/Probleme%20importante%20de%20gospodarire%20a%20apelor%202019/Forms/AllItems.aspx

Documentul identifică probleme importante de gospodărire a apelor privind poluarea cu substanțe organice, poluarea cu nutrienți, poluarea cu substanțe periculoase și alterările hidromorfologice a surselor de apă.

Toate aceste probleme vor fi abordate în cadrul Planului de Management, privind programul de măsuri necesar atingerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă.

Documentul supus consultării publice este premergător dezvoltării celui de-al treilea Plan de Management al Spațiului Hidrografic Banat.

Prin urmare, trimiteți sugestiile, propunerile și comentariile dumneavoastră, până la data de 22 iunie 2020 la adresele

• email : catalin.nagy@dab.rowater.ro sau diana.cristescu@dab.rowater.ro;
• poștă: Administrația Bazinală de Apă Banat, bv. 16 decembrie 1989, nr.2, 300173, Timișoara
• fax: 0256.491.798

Vă reamintim că Planul de Management este un instrument de planificare pentru îndeplinirea obiectivelor Directivei Cadru Apa (DCA). Cel de-al treilea Plan de Management al Spațiului hidrografic Banat se va finaliza în decembrie 2021. Acesta va fi documentul strategic în gospodărirea resurselor de apă de suprafață și subterane pentru următorii șase ani și va propune măsuri pentru  atingerea obiectivelor de mediu”, precizează reprezentanții ABA Banat, într-un comunicat de presă.

Lorena POENARU

Acuzații, proteste și spirite inflamate în această după-amiază la sediul Primăriei Reșița, unde a avut loc o dezbatere publică pe marginea planurilor de dezvoltare propuse de administrația locală pentru zonele Lend, Marginea, Stavila și Mociur. Nemulțumiți de faptul că Primăria Reșița ar intenționa să relocheze cetățeni din Mociur în alte zone ale municipiului, în special în Stavila, reșițenii au venit să își susțină punctul de vedere, dezbaterea de astăzi fiind practic prima organizată în ultimii ani de Primăria Reșița la care s-a prezentat mai mult de o mână de oameni.

Întâlnirea a debutat cu un expozeu al primarului Ioan Popa cu privire la planurile administrației locale pentru zonele menționate, dar oamenii și-au pierdut repede răbdarea și au dorit să afle răspunsul la întrebarea care îi preocupa: vor fi relocați sau nu în Stavila locuitorii din blocul ce urmează să fie demolat în Mociur?

„În aceste blocuri stau foarte mulți infractori. Știu acest lucru, pentru că toată ziua mă confrunt cu ei. Zilnic ne confruntăm cu oamenii din zona respectivă, firma mea a fost devastată de acești oameni. Acum două zile au aruncat cu toporul după un om al meu. Acesta este mediul de acolo. Vreți să ne aduceți în zonă acest mediu infracțional? Asta ne doare”, s-a arătat revoltat, unul dintre participanții la dezbateri, susținut de alți locuitori din zonă, care au declarat clar că nu își doresc ca cetățenii din Mociur să fie aduși în cartierele în care locuiesc.

Oamenii s-au liniștit doar după ce edilul i-a asigurat că deși în Stavila vor fi construite locuințe sociale, cetățenii din blocul demolat din Mociur nu vor ajunge acolo. În Stavila vor fi ridicate 10 clădiri de apartamente în care vor fi mutați locuitorii din zonă, în primul rând cei din Moara Juracek, un monument istoric de de clasă A, pentru a cărui reabilitare și punere în valoare se caută finanțare pe fonduri europene.

„Sunt foarte bucuros de dezbateri, eu le doresc. În ultimii trei ani, am mai avut câteva PUZ-uri în discuții și au fost puține persoane la dezbateri. Astăzi am avut parte de o dezbatere care le-a acoperit pe toate celelalte dinainte la care nu a fost nimeni. A fost foarte multă lume, sala a fost neîncăpătoare. Oamenii sunt preocupați și îi înțeleg, sunt preocupați de zona în care locuiesc, de vecinătatea lor, de copiii lor, de siguranța lor personală. I-am asigurat astăzi că vom reloca oamenii din zonele marginalizate, în zonele funcționale ale lor, deci nu vom face permutări între zone.

Cetățenii din Moara Juracek vor fi primii relocați, probabil în apartamentele sociale pe care le facem în zonă, dar din opt hectare jumătate cât avem acolo, partea de locuire socială va reprezenta maxim 4,8-4,9%. Vom face și locuințe pentru tineri, vom face și locuri de joacă, terenuri de tenis, parcări. Transformăm o zonă industrială abandonată într-o zonă civilizată”, a precizat la finalul dezbaterii, primarul Ioan Popa.

Karina TINCUL

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Oravița a fost supus primei dezbateri publice. După o primă analiză a consultanților ce se ocupă de întocmirea acestuia, Oravița are deficiențe notabile în zona deplasării cu bicicleta, lipsa parcărilor, precum și trotuare înguste ce îngreunează accesul pietonal.

Dezbaterea publică, ce a avut loc la sediul Primăriei Oravița, pe marginea proiectului Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al orașului Oravița, a scos la iveală o serie de deficiențe în zona mobilității, atât în cea rutieră, cât și în cea pietonală. Din studiul sociologic făcut de consultanții ce se ocupă de întocmirea documentului reiese că Oraviței îi lipsesc cu desăvârșire pistele pentru bicicliști, locurile de parcare sunt insuficiente și porțiuni de trotuar foarte îngust. Aceste probleme sunt întâlnite cu precădere în zona de sus a orașului. În urma dezbaterilor publice la care au participat reprezentanți ai primăriei, ai instituțiilor de învățământ și agenți economici, s-au stabilit câteva priorități de dezvoltare în zona de mobilitate urbană. Conform ideilor ce s-au desprins în urma dezbaterilor, Oravița ar putea avea un trafic mai fluid,  în zona istorică a orașului, prin refacerea infrastructurii rutiere prin amenajarea trotuarelor și a unei piste pentru bicicliști. Traficul greu va fi restricționat, o posibilitate de a devia traficul greu fiind refacerea șoselei de centură a Oraviței. De asemenea, se are în vedere și implementarea transportului în comun cu autobuze ecologice.

O următoare dezbatere publică în vederea întocmirii  Planului de Mobilitate Urbană Durabilă va avea loc la jumătatea lunii noiembrie, după ce vor fi analizate toate propunerile făcute în ședința publică ce a avut loc săptămâna aceasta.

Documentul supus spre dezbatere publică este unul de importanță majoră pentru Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 3, Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii de carbon reduse, Prioritate de Investiții (PI) – 3.2, Promovarea strategilor de reducere a emisiilor de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zonele urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor, Primăria orașului Oravița putând accesa fonduri europene nerambursabile consistente.

Diana RADU

Dezbaterea organizată astăzi cu privire la inițiativa de a construi un mall cu patru etaje pe spațiul verde din Triaj, s-a transformat într-o adevărată luptă de argumente. Primarul Ioan Popa susține că o astfel de investiție nu trebuie aprobată pentru că nu poate avea decât efecte negative asupra dezvoltării comunității.

Proprietarul spațiului verde cu pricina a cumpărat terenul în urmă cu mai bine de zece ani, de la un reșițean, proprietar inițial, care a reintrat în posesia sa în timpul administrației Spătaru. Încă din 2014, susține actualul proprietar, a fost demarată ideea construirii unui mini-mall în zonă, idee care odată ce a trecut de finalizarea unui plan urbanistic zonal și de aprobarea comisiilor din cadrul Primăriei, a primit undă verde pentru demarare. Investiția, readusă în discuție recent, s-a blocat însă de reticența primarului Popa, care a refuzat semnarea certificatului de urbanism, susține investitorul.

„Noi prin 2014 am demarat această inițiativă pe terenul dobândit de mine acum 10 ani, am încercat să demarăm o investiție, aceasta a necesitat un PUZ pe care l-am inițiat și finalizat cam în 2 ani, după care am discutat cu cei din comisia de urbanism, circulație, de cultură, de pe vremea respectivă, am discutat regimuri de înălțime, parcări, etc. S-a agreat, PUZ-ul a fost aprobat, el este aprobat acum.

Domnul primar Popa se află practic în afara câmpului legal, noi am cerut un certificat de urbanism prin care Primăria trebuia să ne răspundă cu privire la înălțime și toate detaliile necesare. Primăria a ales să ne dea un certificat de urbanism negativ, le-am zis că nu se poate, atâta timp cât avem un PUZ. După vreo 45 de zile domnul primar convoacă aceasta adunare onorabilă care nu știu dacă are idee de toate demersurile făcute până acum. Nu știu ce vrea să demonstreze domnul primar, că suntem escroci, să ne alunge din oraș. Dacă spuneți că acel teren vă trebuie, eu îl vând, puteți să îl cumpărați dacă vreți să faceți bani din el. Dacă nu, lăsați-ne să construim acolo, vom crea locuri de muncă”, a explicat actualul proprietar în plenul dezbaterii publice inițiate de Primărie.

„Dacă Primăria reacționa mai repede, nu mai puteați mișca niciun fir de iarbă acolo”

Ca răspuns la argumentele aduse de proprietarului terenului, primarul Popa susține că un act de proprietate nu lasă pe nimeni să-și facă de cap în mijlocul unui oraș. În dezacord total cu această investiție, edilul a explicat că este dispus să îi ofere investitorului un teren la schimb din patrimoniul orașului, pe care să se dezvolte așa cum vrea, dar ridicarea unui mall în unul dintre cele mai aglomerate noduri rutiere ale municipiului, construcție care presupune și distrugerea unui spațiu verde, este de neacceptat.

„Eu îmi voi asuma toate demersurile pe care legea îmi dă dreptul să le fac ca să opresc o autorizație de construcție. Faptul că cineva are în proprietate un teren nu înseamnă că poate face ce vrea. Lucrurile sunt de așa manieră într-o comunitate încât nu poate face cine ce vrea unde vrea. Dacă mă întrebați cum văd  eu personal lucrurile, nu ca primar ci ca cetățean, primul impediment în realizarea acestei investiții este faptul că avem o circulație rutieră foarte proununțată în zonă și ridicarea unei clădiri cu 4 nivele, poate crea probleme seriose de trafic și riscuri de accidente. În afară de acest punct, apare și problema spațiilor verzi din oraș.

Eu și proprietarul acestui teren ne-am întâlnit în urmă cu 4-5 luni și i-am propus să îi dau o altă locație în locul acestui teren, dar am fost refuzat. Sunt dispus să îmi asum să dau un alt teren, haideți să găsim o soluție dar din acel moment nu ne-am văzut deloc, cred că mai erau nevoie de discuții în acest sens. Haideți să vedem ce putem să facem. Deci eu nu vreau să pasc iarbă acolo, stimate domn, dar Reșița are și așa puține spații verzi, dacă Primăria reacționa mai bine înainte, aveam acum deja făcut registrul spațiilor verzi, lucru care există în toate orașele civilizate și nu mai puteați mișca niciun fir de iarbă acolo dacă aveam acest registru”, a argumentat primarul Popa.

„O astfel de propunere fără nimic în spate nu înseamnă decât o încercare de a scăpa de noi”

Proprietarul terenului acuză autoritățile locale de reavoință:

„Doar din vârful limbii ne-ați spus că ne veți da un alt teren gratis ca să construim pe el. Acum mă întreb de unde să îmi dați acel teren, unul personal? O astfel de propunere fară nimic în spate nu înseamnă decât o încercare de a scăpa de noi. Eu am orice fel de disponibilitate dacă e benefică ambelor părți. Dumneavoastră, Primăria, spuneți că vreți să faceți un parc acolo, de ce acum când e terenul meu? Nu puteți veni în curtea vecinului să faceți un parc”.

Investiția va bloca circulația, spune arhitectul Reșiței! „<< Batem niște cuie>> în zonă și ne vom da cu pumnii în cap când va crește volumul traficului și mai mult”

Arhitectul Florin Trofin, cel care cunoaşte proiectul încă de la realizarea PUZ-ului, susține că nu a fost de acord niciodată cu aceată investiție, nici măcar pe vremea administrației Stepanescu.

„Cred că miza acestei discuții este mai mare decât de obicei. În decursul timpului acest oraș a fost ocolit de investiții și atunci Primăria a acceptat unele compromisuri care și-au produs efectul. S-a aprobat un plan urbanistic care a fost dezbătut și în care ne-am spus părerea la vremea respectivă, rolul comisiei de urbanism este consultativ, decizia e luată de arhitectul șef și primar. Eu nu am fost de acord cu aprobarea acestui plan, dar asta nu a împiedicat ca lucrurile să decurgă așa cum au decurs.

Trebuie să ne uităm pe o hartă a orașului și să constatăm că suntem în zona unui nod esențial de circulație în oraș. E de presupus că acest oraș va evolua, s-ar putea ca peste 2-3 ani să fie necesară revizuirea acestui nod de circulație. Și noi ce facem acum? Batem niște cuie în zonă și ne vom da cu pumnii în cap la momentul creșterii volumului de trafic că nu mai putem face nimic. Traficul a crescut deja în așa fel încât dacă se păstrează acest ritm vom ajunge să nu-i mai facem față. Miza nu este un spațiu verde sau de agrement ci faptul că blocăm cel mai important nod rutier din oraș. Podul din Triaj a fost dublat în momentul în care a crescut volumul de trafic, de la 2 benzi la 4, s-ar putea să fie necesară lărgirea sa încă pe atâta în câțiva ani”.

Alexandra JURCA