Edilul orașului bihorean pe care primarul Ioan Popa l-a luat drept exemplu de bune practici în inițiativele dezvoltării urbane, consideră că sistemul administrativ românesc are probleme mari: birocrația excesivă, aparatele administrative supradimensionate și o lipsă de coordonare care duce la blocarea marilor proiecte de investiții.

Prin urmare, primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, care este și Președintele Executiv al Asociației Municipiilor din România (AMR), a solicitat, la întâlnirea cu primarii reuniți în cadrul AMR, desființarea consiliilor județene, pe care le consideră inutile. Edilul  insistă pentru regionalizare și descentralizare, ca unic mod de dezvoltare accelerată a României

Bolojan are ca propunere de eficientizare a sistemului administrativ, regionalizarea și unirea mai multor comune sărace sau alipirea lor la orașele mari din vecinătate. Președintele AMR propune și o mai mare descentralizare.

„Formula asta de stat centralizat, în care vin după avize în permanență, nu există un mecanism care să regleze colaborarea dintre centru și local fluent, face ca adoptarea de decizii să fie destul de greoaie și asta a întârziat foarte mult procesele de dezvoltare. Acest sistem centralizat are limitele lui. Dacă este condus de niște oameni competenți, foarte buni administratori, pot genera o dezvoltare de tip piramidal”, ar fi declarat Bolojan, conform site-ului Oradea în direct.

Și ceilalți primari de municipii prezenți la întâlnirea AMR sunt de acord că actuala structură administrativă este o frână în calea dezvoltării țării, consiliile județene fiind structuri care au generat extrem de puține proiecte și exemple de bună practică și despre care Bolojan a afirmat că nu au făcut decât să-i țină în lesă pe primarii de comune prin alocările politice preferențiale.

foto: bihon.ro

Elena FRANȚ

Noul an universitar aduce schimbări la Universitatea Eftimie Murgu, după cum a declarat cu ceva timp în urmă rectorul Andrade Bichescu. Într-o ședință a Senatului Universității, rectorul a propus desființarea unei specializări din cadrul Facultății de Inginerie și Management, numărul redus de studenți înscriși cerând practic o reconfigurare a specializărilor din cadrul facultății amintite, pentru eficientizarea activității și, totodată, o corecție financiară a bugetului instituției de învățământ superior.

În acest sens, rectorul Andrade Bichescu a declarat: „Noi în momentul de față avem nevoie de o creștere a numărului de studenți pe domeniu de studii și se reduc domeniile de studiu pentru începutul acestui an universitar. Nu a spus nimeni niciodată că se va închide o specializare sau se va desființa o specializare, doar că este nevoie să luăm anumite măsuri pentru a mai diminua numărul de ore, pentru a mai diminua din cheltuielile de personal, pentru a mai diminua din cheltuielile cu bunurile și serviciile, în felul acesta încercând să realizăm o corecție de la an la an, pe parte bugetară”.

Deși s-a afirmat de multe ori că învățământul tehnic are viitor la Reșița, conducerea universității consideră că trebuie gândite eficient programele de studii pentru anumite specializări, mai ales acum când universitatea se află în stadiul în care trebuie să-și gestioneze foarte bine puținele resurse financiare disponibile.

„Eu unul, și alături de mine și colegii din CA, suntem convinși că ingineria are viitor la Reșița, orașul se poate dezvolta clar în perioada următoare pe această latură tehnică, dar noi nu suntem în situația de a risipi și acei puțini bani pe care îi avem și să mergem în continuare cu programe de studii alcătuite dintr-o mână de studenți”, a mai spus rectorul universității.

Andrade Bichescu crede că o restructurare și un număr impus de studenți pentru fiecare program de studii poate eficientiza în continuare situația financiară a universității, acest aspect fiind valabil și pentru celelalte facultăți, nu doar în cazul Facultății de Inginerie.

Diana RADU

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie socială (AJPIS) vor fi desfiinţate în urma unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului. În locul acestora se va forma, prin comasare, o structură unică, denumită Direcția județeană de Muncă și Securitate Socială.

La nivel naţional, Inspecţia Muncii este o instituţie care numără aproximativ 2.400 de angajaţi, şi supraveghează o piaţă a muncii cu 4,4 milioane de salariaţi oficiali. ITM este structura care sancţionează munca la negru, supraveghează securitatea şi protecţia angajaţilor la locul de muncă şi are grijă ca statul să-şi recupereze banii din taxarea neregulilor. După aprobarea ordonanţei de urgenţă de la finele lui 2014, care prevede desfiinţarea ITM, activitatea inspectorilor de muncă ar urma să fie alipită celei a inspectorilor sociali din cadrul ANPIS, sub umbrela unei singure instituţii de control: Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

Noua structură va fi condusă de un secretar de stat numit de premier, la propunerea ministrului muncii şi reprezentată în teritoriu de direcţii judeţene de muncă şi securitate socială. În prezent, se află în dezbatere publică hotărârea de funcţionare şi organizare a noii agenţii. Urmare a acestei decizii, în subordinea ANPIS vor fi create la nivelul fiecărui judeţ direcţii judeţene de muncă şi securitate socială, conform ordonanţei de urgenţă privind noua configuraţie a Guvernului.

În județul Caraş-Severin, Inspectoratul Teritorial de Muncă funcționează în prezent cu aproximativ 45 de angajați, iar la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială lucrează 25 de persoane. Procedura de reorganizare va fi stabilită prin hotărâre de Guvern, însă Liviu Pop, ministrul delegat pentru dialog social, a dat asigurări că, odată cu comasarea, nu vor fi reduse posturi.

Diana RADU

La data de 31 decembrie 30 de societăţi din Caraș-Severin îşi vor pierde calitatea de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant, și asta pentru că se va împlini termenul de trei ani de la data înfiinţării acestora.

Reprezentanţii acestor societăţi trebuie să facă demersurile necesare pentru schimbarea sintagmei S.R.L.-D. în S.R.L. sau să opteze pentru altă formă juridică, dacă doresc ca activitatea firmei pe care o dețin să continue.

Potrivit legii, pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, calitatea de microîntreprindere debutantă se pierde „la data de 31 decembrie a anului în care se împlinesc trei ani de la data înregistrării”.

Astfel, conform aceluiaşi proiect de lege, „în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant, societatea respectivă are obligaţia să procedeze la schimbarea denumirii potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Prin urmare, cărășenii care se regăsesc în astfel de situații trebuie să se prezinte la oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la data la care se împlinesc cei trei ani de la înmatricularea societății, în vederea schimbării denumirii.

Alexandra JURCA