Reșițenii ar putea circula pe viitor cu un tram-tren între gările Reșița Nord și Reșița Sud. Cel puțin aceasta este intenția primarului Ioan Popa, care a anunțat că își dorește ca societatea care se ocupă de transportul public în Reșița să obțină licență și pentru calea ferată. Mai mult decât atât, edilul are o viziune mai ambițioasă și și-ar dori ca în perioada în care Timișoara va fi capitală culturală europeană să pună în circulație un tren de epocă pe ruta Timișoara – Reșița, care să aducă turiștii spre Banatul de Munte.

„O spun cu riscul de a mă cataloga unii din nou de visător. Împreună cu Gelu Ardeleanu la TUR vrem să ne licențiem pentru transport pe calea ferată. Aici avem 2 motive, unul pragmatic și unul mai romantic.

Vrem să luăm traseul Reșița Nord – Reșița Sud și să punem un pendul, un fel de tram-tren, un tramvai tren care să facă această rută, și eventual să îl scot după aceea spre Bocșa, dacă va fi nevoie.

Iar în 2021 ne dorim și căutăm o locomotivă care să simuleze o locomotivă pe aburi, așa cum sunt în multe locuri din România, adică foste locomotive pe aburi, dar care sunt acționate diesel, să punem 2-3 vagoane de epocă și să facem un traseu o dată pe zi de la Timișoara la Reșița, pentru că s-ar putea ca în acea perioadă în care Timișoara va beneficia de un turism mai intens să generăm și această oportunitate de a-i aduce aici și de aici de a-i dirija spre Oravița – Anina, Bigăr, Semenic, Gărâna, Văliug”, a afirmat Popa, în cadrul unei emisiuni live la Reper 24.

În prezent, pe calea ferată ce leagă Reșița Sud de Reșița Nord circulă doar trenul Reșița – Caransebeș și ocazional câteva trenuri de marfă. În ceea ce privește trenurile Regiotrans care circulă pe relația Reșița – Timișoara, aceastea pleacă în continuare doar de la Reșița Nord.

 Karina TINCUL

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, nu renunță la ideea de a realiza o amenajare rutieră pe sub pasajul feroviar de la Ezeriș care să permită trecerea vehiculelor cu o înălțime mai mare de 3,5 metri. Intenția edilului, făcută publică în urmă cu peste un an de zile, este aceea ce a coborî nivelul de sol al șoselei și a oferi astfel eventualilor investitori un traseu mai scurt cu câțiva zeci de kilometri spre autostradă.

După ce soluția propusă de edil a fost anunțată reprezentanților presei chiar pe teren, în fața pasajului de pe Drumul Național 58A, subiectul a intrat oarecum într-un con de umbră, dar din declarațiile lui Popa nu a fost în niciun caz abandonat. Ba chiar dimpotrivă, demersurile sunt în plină derulare, încercând să se ajungă la o soluție care să mulțumească toate părțile implicate.

„Am avut o întâlnire cu CFR-ul, cu cei de la Apele Române și de la CNAIR. Vor comanda câte o expertiză proprie fiecare și dacă în urma expertizei se justifică soluția propusă de profesorul Bota de la Timișoara, atunci va trebui să comandăm un proiect de execuție a acestei lucrări de modificare a înălțimilor pe pasaj. Eu am susținut, bineînțeles cu Silviu Hurduzeu, prezent la discuții, și dl Mocioalcă a fost acolo, importanța mare a realizării acestui obiectiv pentru că astăzi ca să ajungi la autostradă trebuie să parcurgi o distanță mai lungă cu vreo 60 de km, ocolire prin Caransebeș.

Pe de altă parte, agenții economici care iau o decizie investițională, chiar dacă ni se pare ușor ilar, 60 de km nu pare mult, dar 60 ori 2 sunt 120, ori 10 camioane pe zi, cât au unii sunt 1200 de km, ori 30 de zile sunt câteva zeci de mii de km și aceste calcule contează în economia fiecărei companii, a unui agent economic privat.

Eu cred că am găsit înțelegere la reprezentanții celor 3 instituții, cred că vom obține practic o expertiză corectă care să dea drumul la această lucrare, pentru că vă mai spun ceva, să ne fie clar, pasajul Ezeriș, făcut în 1938, a beneficiat între ghilimele de asfaltări succesive care l-au adus la înălțimea asta”, a explicat Ioan Popa.

Prin mărirea gabaritului vertical la 5 metri, avantajele ulterioare ar fi numeroase și s-ar traduce prin: reducerea distanței de transport spre autostrada A1 cu 24%, reducerea duratei de parcurs cu 44%, reducerea costurilor pentru același transport, posibila amplificare de circa două ori a cantității de mărfuri transportate în unitatea de timp, favorizarea dezvoltării economico-sociale a localităților de pe traseu și diminuarea traficului greu pe tronsonul Reșița – Caransebeș, de pe DN 58.

Citește și Interesul economic primează în relația Primăriei Reșița cu Consiliul Județean Caraș-Severin!

Karina TINCUL

Primăria Reșița a decis să extindă ampla campanie de curățenie derulată la nivelul orașului și în afara municipiului. Astfel, peste 300 de elevi au  făcut echipă ieri și au reușit în 2 ore să igienizeze aproape 80 de kilometri de drum.

De fiecare zonă s-a ocupat câte o echipă din cadrul uneia dintre unitățile de învățământ din oraș, astfel:

• REȘIȚA – SOCENI (aprox. 16 KM) – Colegiul Național Mircea Eliade
• REȘIȚA – BOCȘA (aprox. 20 KM) – Liceul Teoretic Traian Vuia
• REȘIȚA – LUPAC (aprox. 10 KM) – Școala Gimnazială Mihai Peia
• REȘIȚA – CARAȘOVA (aprox. 16 KM) – Liceul de Arte Sabin Păuța
• REȘIȚA – VĂLIUG (aprox. 16 KM) – Colegiul Național Diaconovici Tiet

„REȘIȚA (și mai) CURATĂ! Cele 5 intrări în oraș au fost ecologizate azi de elevii și dascălii de la 5 școli din oraș, la inițiativa și împreună cu Primăria Municipiului Reșița. În două ore, echipajul Școlii Gimnaziale Mihai Peia a făcut lună zona cuprinsă între Reșița și Lupac. Poate vă mai prind că aruncați peturi sau ambalaje din mașini”, explică consilierul local, Luci Peia.

Și elevii Colegiului Național Mircea Eliade, coordonați de profesoara Alina Avram și profesorul Lucian Miclău, au reușit să igienizeze o suprafață de 9 kilometri, la ieșirea din oraș spre Soceni.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157679228747504″]

Impresionat de mobilizarea cadrelor didactice și a elevilor, primarul Popa se declară extrem de mândru de noua generație a Reșiței. De asemenea, edilul speră ca această acțiune să-i facă pe reșițeni, și pe toți cei care străbat la un moment dat orașul și județul, să conștientizeze că stă în mâinile lor să trăiască într-un mediu curat.

„Nu are rost acum să blamăm pe cine a făcut această mizerie, era necesar să facem curat. Astfel, au fost formate cinci echipe de aproximativ 50 de elevi care au plecat din Reșița cu autobuze spre ieșirile din oraș. Era necesară o astfel de acțiune, în special în zonele unde sunt parcări și unde oamenii lasă foarte multă mizerie. Vreau ca atunci când vin oameni spre orașul nostru să constate că lucrurile sunt mai în regulă şi că e mai curat în această zonă.

Sperăm să tragem un semnal de alarmă prin acest demers, sperăm ca cei aproape 300 de elevi care au făcut curățenie să transmită mai departe această inițiativă și poate așa reușim  să trezim spiritul civic în rândul cetăţenilor. Astăzi am simţit fericirea în fața implicării acestor elevi. Copiii noştri sunt mai buni, mai înţelepţi şi mai harnici decât noi”, explică primarul Popa.

Diana RADU