Cărășenii vor plăti mai mult pentru colectarea gunoiului menajer, după ce consilierii județeni au aprobat solicitarea operatorului Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Lupac de actualizare a tarifelor de operare pentru activitatea de sortare, tratare mecano-biologică și depozitare a deșeurilor la deponeul de la Lupac. Conform președintelui forului județean, Romeo Dunca, facturile cărășenilor vor fi majorate cu aproximativ 2 lei, actualele tarife nemaiputând fi menținute.

„Au fost actualizate tarifele la deponeu, la un preț cât de cât real, care oricum este mult mai mic față de media pe țară a tuturor operatorilor care prestează astfel de servicii către consiliile județene. Efectiv, impactul asupra populației este mic, este undeva la 2 lei. Dar nu se puteau menține tarifele din contract pentru că operatorul ne-a demonstrat cu acte că este pe pierdere, activitățile au fost perturbate datorită lipsei de interes de a face cheltuieli și mai mari cu aducerea gunoiului din județ și, evident, că orice serviciu de calitate are nevoie de un cost corect”, a afirmat Romeo Dunca.

Ioan Popa: „Putem ajungem ca-n Napoli, sau în Atena. Sau ca la Ploiești, unde nu s-a ridicat gunoiul de pe străzi două săptămâni”. 

De necesitatea majorării tarifelor la CMID Lupac a încercat să îi convingă pe consilierii județeni și reprezentantul operatorului (care a atras atenția că în condițiile actuale nu mai poate susține operarea deponeului, fiind pe pierdere din cauza numeroaselor probleme întâmpinate cu echipamentele neconforme și a neconcordanțelor dintre caietul de sarcini și realitate), dar și primarul Ioan Popa, care a afirmat că există riscul ca locuitorii municipiului Reșița să rămână cu gunoaiele în fața porților:

„Reșița produce zilnic șapte camioane de gunoi. Acum 10 zile am fost informați că ni se închide poarta în față și am rămas cu gunoiul în camioane, pentru că s-a stricat ciurul pentru a 15-a oară. Iar pentru asta, noi, Consiliul Județean, suntem vinovați, nu operatorul. El a lucrat cu ce a găsit acolo. Am convocat imediat Comisia pentru situații de urgență de la nivelul Reșiței și Comisia județeană de la Prefectură și am obținut acceptul Gărzii de Mediu să ne permită, până când se repară ciurul, să ducem gunoiul acolo, dar noi suntem sub presiune mare. Putem ajunge în situația de a lăsa gunoiul las în containerele din oraș, că n-am cum să-l iau dacă nu am unde să-l duc. Și ajungem ca-n Napoli, sau în Atena. Sau ca la Ploiești, unde nu s-a ridicat gunoiul de pe străzi două săptămâni și s-au adunat mormane întregi”.

Conform proiectului de hotărâre, tariful pentru sortarea gunoiului a fost majorat de la 18,87 de lei/tonă la 20,88 de lei/tonă fără TVA, cel pentru tratare mecano-biologică de la 94,48 de lei/tonă la 164,19 lei/tonă fără TVA, iar cel de depozitare de la 159,79 de lei/tonă la 208,23 de lei/tonă fără TVA. Tarifele pentru transportul gunoiului de la stațiile de transfer la deponeul de la Lupac au rămas aceleași.

Karina TINCUL

O problemă majoră a județului Caraș-Severin o reprezintă gestionarea deșeurilor municipale, precizează cei de la Garda de Mediu.

În urma controalelor efectuate de inspectorii de mediu din județ, în anul 2020 s-a constatat de cele mai multe ori slaba implicare a autorităților publice locale în realizarea măsurilor prioritare privind gestionarea deșeurilor municipale.

La nivelul județului s-a realizat proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Caraș-Severin” al cărui beneficiar a fost Consiliul Județean Caraș-Severin.

În cadrul acestui proiect fostele depozite de deșeuri municipale care au sistat activitatea, conform calendarului de închidere prevăzut în HG nr.349/2005-Anexa 1 (Reșița, Caransebeș, Oțelu Roșu, Bocșa, Anina, Moldova Nouă, Oravița, Băile Herculane), au fost închise și ecologizate.

După terminarea și recepționarea lucrărilor de închidere și ecologizare, amplasamentele fostelor depozite au fost predate, de către Consiliul Județean Caraș-Severin, autorităților publice locale în vederea îndeplinirii obligațiilor post-închidere.

Reprezentanții Comisariatului Județean Caraș-Severin al GNM precizează că monitorizează lunar situația acestor depozite în conformitate cu Ordinul MM nr. 1362/31.10.2017 pentru completarea Ordinului ministrului mediului nr.1063/ 2017.

În cadrul aceluiași proiect a fost realizat Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) – Lupac care, după remedierea unor serii de defecte apărute în perioada de garanție la lucrările de construcții și la instalațiile din dotare, a început operarea în luna august a anului 2020 cu o întârziere de cca. 2 ani.

În prezent, deponeul de la Lupac funcționează – operatorul acestuia fiind SC Girexim Universal SA – activitatea centrului fiind reglementată prin autorizația integrată de mediu nr. 02/16.04.2018.

Pentru finalizarea etapelor de punere în funcțiune a Sistemului de management integrat al deșeurilor în Caraș-Severin (SIMD ) mai este necesară predarea celor 5 stații de transfer (Bozovici, Oțelu Roșu, Pojejena, Băile Herculane și Oravița) și emiterea ordinului de începere a activității către SC Girexim Universal SA și finalizarea procedurilor de atribuire a serviciilor de salubritate pentru cele 6 zone în care a fost împărțit județul Caraș-Severin, după cum urmează:

Zona 1- ce acoperă Nord-Vestul și partea centrală de nord a județului și va fi deservită direct de incinta centrală de gestiune a deșeurilor, localizată în comuna Lupac;

Zona 2- acoperă partea central- sudică a județului și va fi deservită de stația de transfer Bozovici;

Zona 3- acoperă partea de sud a județului deservită de stația de transfer Pojejena;

Zona 4- acoperă partea de vest a județului și va fi deservită de stația de transfer Oravița;

Zona 5- acoperă partea de vest a județului și va fi deservită de stația de transfer Băile-Herculane;

Zona 6- acoperă partea de nord-est a județului și va fi deservită de stația de transfer Oțelu Roșu;

La nivelul județului Caraș-Severin, sarcinile în domeniul implementării SMID, privind operarea serviciilor de salubritate pe cele 6 zone revin Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ,,ADI Intercom Deșeuri Caraș- Severin’’, precizează reprezentanții Gărzii de Mediu, Comisariatul Județean Caraș-Severin.

Lorena POENARU

Din nou probleme la centrul integrat de management al deșeurilor de la Lupac. Pe masa președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, au ajuns mai multe sesizări cu privire la activitatea derulată de operator și asta la doar aproximativ două luni de la momentul în care deponeul de la Lupac a devenit funcțional.

Dornic să rezolve cât mai repede situația, președintele forului județean a decis să îl confrunte direct pe operator cu privire la sesizările primite, principalele puncte referindu-se la depozitarea pe groapa de gunoi de deșeuri neprocesate (ceea ce ar duce practic la umplerea deponeului în 2-3 ani și nu în 7 ani, așa cum a fost proiectat inițial), dar și la faptul că operatorul ar raporta mai puțin material reciclat, în speță aluminiu, decât există în realitate. Președintele Dunca a dat ca exemplu cazul Reșiței, unde de la momentul preluării deșeurilor la deponeul de la Lupac, cantitatea de aluminiu reciclată a ajuns să fie de șase ori mai mică.

„Dle Marta, trebuie să aveți grijă maximă, eu sunt ca o panteră care mușc în tăcere, exact la jugulară”, l-a avertizat Romeo Dunca pe Remus Marta, responsabil de coordonarea activității de la Lupac. Președintele forului județean a precizat că nu este interesat să pedepsească pe nimeni sau să aplice amenzi, ci să vadă exact ce nu funcționează la Lupac și cum poate fi remediată situația. Pentru început, ca o primă măsură urgentă, Dunca l-a informat pe reprezentantul operatorului că vor fi instalate camere video cu stocare pentru supravegherea întregii activități, pentru a vedea exact ce mașini intră și iasă de la Lupac. În plus, activitatea operatorului va fi supervizată și de un reprezentant al Consiliului Județean. „Vă ajut ca nu cumva să vă fie ușor să greșiți”, l-a atenționat Dunca.

Pe de altă parte, și operatorul are nemulțumirile lui, Remus Marta atrăgând atenția că deșeurile pe care le primește din județ nu sunt selectate și că în acest moment, la Lupac tratarea mecano-biologică a deșeurilor se face manual, din cauza unor utilaje defecte sau care nu funcționează la capacitate maximă.

„Sistemul nu funcționează, o să îl facem să funcționeze, în așa fel încât să putem folosi această investiție în termenii din proiect. Avem probleme tehnice legate de investiția proastă făcută, de cum s-a pus în operă, de cum s-au cheltuit acești bani. Trebuie ușor ușor să o aducem pe calea cea bună și vom face lucrul acesta”, a concluzionat Romeo Dunca.

Karina TINCUL

Județul Caraș-Severin are de puțin timp, în comuna Lupac, un deponeu funcțional. Început cu mulți ani în urmă și amânat din diferite cauze, deponeul este acum funcțional, iar utilizarea lui de către operatorii de salubritate începe să-și arate roadele. De la întâi noiembrie populația și agenții economici din Reșița vor beneficia de tarife reduse cu aproximativ o treime.

Operatorul Brantner Servicii Ecologice S.A. Reșita a decis ca de luna viitoare, noile tarife aplicate pentru colectarea și transportul deșeurilor menajere din municipiu să fie: 11,20 lei, de la 16,94 pentru persoanele fizice și 112,01 lei de la 169,39 pentru cele juridice. Directorul firmei reșițene Marius Burileanu a declarat pentru Reper 24: „Motivul acestei reduceri îl reprezintă economiile cu cheltuielile de transport. Distanța fiind foarte mică, față de perioada anterioară când trebuia să transportăm gunoiul în diferite locații din țară. Deocamdată deșeurile intră în stația de tratare microbiologică și nu este inclusă acea taxă economie circulară, o taxă de depozitare. Peste tot pe unde duceam trebuia să plătim această taxă. Deocamdată la deponeul de la Lupac, aceasta nu se plătește“.

Referitor la mizeria și folosirea ineficientă a spațiilor de colectare a gunoiului de la populație, Marius Burileanu a mai precizat: „Cantitatea de gunoi reciclabil colectat nu impune o creștere a ritmului. Din nefericire avem acele spații de depozitare, containere albastre pentru carton și galbene pentru plastic și metal, care nu sunt folosite corespunzător de către populație. Este suficient să se arunce două, trei cutii voluminoase, nepliate de către cetățeni, pentru ca acele containere să fie pline, iar ceilalți să fie obligați să le arunce pe jos. În cele galbene pentru plastic, găsim de foarte multe ori și alte tipuri de gunoi: lemn, deșeu menajer, materiale de construcții. Acesta este motivul pentru care, la o primă vedere, se pare că aceste containere sunt insuficiente. Probabil în timp aceste probleme se vor rezolva, pentru că avem promisiuni de la primărie că vor intensifica controalele efectuate de poliția locală“ – a mai afirmat directorul Brantner.

Dan AGACHE

Problemele pe care le întâmpină în acest moment deponeul de la Lupac, dar și modul în care funcționează Centrul de Management Integrat al Deșeurilor aflat în subordinea Consiliului Județean Caraș-Severin au fost prezentate primarilor veniți de prin județ special pentru această întâlnire inițiată de proaspătul președinte al CJ, Romeo Dunca.

Prima problemă prezentată de Remus Marta, cel care coordonează activitatea deponeului, a fost întâlnită în hala unde se reciclează deșeurile și unde, de fapt, în prezent sunt aduse gunoaie amestecate pentru că, așa după cum știm cu toții, nu există o disciplină privind colectarea selectivă a gunoiului pe raza județului nostru.

„Ce vedeți aici, s-a eliminat biodegradabilul, adică masa umedă, aici a rămas, teoretic, ce am putea recicla, dar pentru că este atât de contaminat, nu-l mai putem recicla. Cantitatea de reciclat ce se colectează este extrem de mică pentru că operatorul de salubritate în loc să aducă pe fracții, cum le zice și legea, el îl aduce în amestec, o să vedeți chiar pământ, ciment, betoane, roți, fier.

Dacă nu începem să facem selecția cum trebuie, nu o să reușim să implementăm sistemul până în final. De la 1 ianuarie, România are țintă 50% reciclabil. Eu vă zic acum că aici în hală nu avem 7%, și 7% pentru că încercăm noi să scoatem cât mai mult, facem o pre-reciclare manuală să mai recuperăm din deșeul reciclabil, care nu face parte din sistem, facem noi de 2 ori munca celor care ar trebui să facă asta.

Cu cât vine mai plin de deșeuri, mai în amestec, noi vom avea costuri tot mai mari de reciclare, în sensul că trebuie să urmăm mai multe proceduri în a-l selecta”, a declarat Remus Marta.

Conform contractului, în UAT-urile unde primarii nu reușesc să gestioneze depozitarea selectivă a deșeurilor de către locuitori, operatorul își rezervă dreptul să nu primească în deponeu deșeul amestecat adus de către firmele de salubritate, deoarece de la acest aspect pornesc o serie de probleme și costuri suplimentare. Romeo Dunca crede însă că se pot găsi soluții.

„Ar trebui discutat cu primarii și făcuți să înțeleagă. De aici apar toate, oameni în plus, groapa care se va umple mai repede, adică în loc să o folosim 10 ani o să o folosim 2, costuri mai mari pentru firma de lucru, pentru că ei în loc să scoată plasticul și dozele (de aluminiu) să le vândă, ei le macină și le aruncă acolo. Cartoanele, în loc să fie materiale care se pot recupera, o parte, ei le iau, le mărunțesc, se strică banda, se blochează sita și le aruncăm apoi în groapa aia care e făcută pentru zece ani, în 2, 3, 5 ani va fi plină”, le-a spus Romeo Dunca primarilor prezenți într-o altă hală a deponeului de la Lupac.

După un tur prin incinta CMID, și o prezentare a etapelor prin care trec deșeurile odată ajunse în centru, dar și a situațiilor problemă, președintele ales al CJ a tras o concluzie.

„Concluzia este simplă, treaba nu merge, dar se poate rezolva și nu cred că e atât de complicat. Totul pleacă de la disciplinarea populației: cum își aruncă gunoiul! Și disciplinarea se poate face simplu, mai ales pe comune unde controlul este mai ușor de făcut, de la o Primărie, de la o hotărâre de CL, de la modul de preluare a gunoiului și de la costul pe care populația îl plătește pentru gunoi.

Este foarte important să se înțeleagă că o tonă de gunoi selectat costă 25 de lei, sau neselectat, aproape 100 și asta înseamnă că în 5 tone de gunoi dacă îl selectăm avem 2 tone de gunoi care costă 100 de lei și 3 tone cu 25, aia înseamnă 270, sau 500 pentru același gunoi.

Deci se poate reduce costul pe care îl plătește populația, se poate ușura munca acestor oameni și putem să folosim acest deponeu timp de 10 ani”, a declarat Romeo Dunca.

Potrivit noului președinte de CJ, deponeul de la Lupac și-a început târziu activitatea pentru că au existat multe aspecte de care cei responsabili nu s-au ocupat punctual și care puteau fi rezolvate.

În Caraș-Severin, de ieri, operatorul Brantner a început să aducă la deponeul de la Lupac tot gunoiul, aproximativ 1.600 de tone de gunoi pe lună, plus ceilalți operatori care aduc din unele comune alte 1.600 de tone de gunoi.

În prezent, CMID are 30 de angajați, urmând ca săptămâna viitoare alți 22 de oameni să fie angajați pentru a lucra în schimbul doi.

Lorena POENARU

După ani întregi de așteptare, deponeul de la Lupac este funcțional de o săptămână, dar până la acest moment, o singura societate din Caraș-Severin a încheiat contract cu operatorul Girexim și a transportat deșeurile la Lupac, a anunțat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu. Acesta a făcut și un apel către reprezentații unităților administrativ-teritoriale din județ și către firmele de colectare a deșeurilor să încheie contracte cu operatorul de la Lupac.

„A fost încheiat un contract până în acest moment cu Transal Urbis, încă patru contracte de la nivelul unor UAT-uri de pe raza județului și două contracte de la firme de colectare a deșeurilor sunt transmise spre analiză de către societatea care operează deponeul de la Lupac, sunt transmise la sediu la ei la Pitești și probabil în perioada următoare se vor semna contracte cu aceste firme.

Probabil că se așteaptă din partea UAT-urilor finalizarea contractelor în vigoare, deși până la urmă este vorba totuși de reducerea cheltuielilor foarte mult. Din momentul în care CJ a dat acel ordin de începere, contractele se încheie între părți, între Girexim și societățile care colectează în acest moment la nivelul localităților. CJ nu mai poate interveni cu nimic.

Nu știu care este problema în acest moment, pentru că îmi aduc aminte de solicitările pe care le făceau primarii, să începem operarea. Părerea mea și cu siguranță așa se va întâmpla, încetul cu încetul vor începe toți să aducă gunoiul la deponeul de la Lupac, vor începe și stațiile de transfer să lucreze în perioada următoare, până la urmă este vorba de costuri care cu siguranță sunt mult mai mici decât costurile în acest moment le au operatorii și UAT-urile pentru a duce gunoiul îl alte județe.

Încă o dată, fac un apel la toți să încheie cât mai repede contracte cu operatorul Girexim pentru că deponeul, din data de 24 august, este funcțional”, a declarat astăzi președintele forului județean.

Silviu Hurduzeu a mai explicat că tariful la deponeu este este 94 de lei / tonă, iar la stațiile de transfer este de 200 de lei.

„Pentru a nu mai exista discuții legate de triplări, creșteri ale tarifului, în acest moment, la deponeul de la Lupac, tariful este de 94 de lei / tonă. În cele cinci stații de transfer, unde vor ajunge gunoaiele de la societățile care au câștigat licitațiile organizate de ADI Intercom Deșeuri, tariful va fi de 200 de lei, pentru că de acolo gunoiul urmează să fie transportat la Lupac cu mașinile operatorului”, a precizat Hurduzeu.

Karina TINCUL

Deponeul de peste 50 milioane euro, bani europeni, de la Lupac din Caraș-Severin stă nefolosit iar gunoiul se aruncă pe câmp sau este transportat cu costuri uriașe în alte zone ale țării.

Început în 2012, proiectul Management al deșeurilor în Caraș-Severin nu este funcțional nici în momentul de față. Printre factorii care au dus la întârziere acestui proiect se numără: schimbările de tehnică a contractării sau lipsa de experiență a constructorului, iar ultimele probleme au apărut în 2018. Ele sunt cele legate de prăbușirea acoperișului unei hale, precum și deplasarea  bazinului de levigat.

În cadrul emisiunii Reper24 live de luni, 10 august, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, a făcut un anunț care ar trebui să bucure toți primarii UAT-urilor din județ, dar și cetățenii, pentru că este posibil să asistăm la o scădere a prețului pentru gunoiul menajer colectat în perioada următoare:

„La sfârșitul săptămânii trecute s-au finalizat lucrările de reparații la cele două obiective din cadrul proiectului de la Lupac ce au avut de suferit: bazinul de levigat și hala de sortare. Am efectuat verificările cu echipa de specialiști din cadrul Consiliului Județean și în urma constatărilor am semnat recepția lucrărilor. Este documentul care atestă faptul că lucrările sunt de calitate. Ca urmare a acestui fapt s-a transmis firmei care va gestiona deșeurile din județul nostru, Girexim Universal SA din Pitești, județul Argeș – câștigătoarea licitației, ordinul de începere a lucrului din data de 24 august, atât la centrul de la Lupac, cât și la stațiile de transfer din județ“, a declarat Silviu Hurduzeu.

Astfel firma argeșeană are obligația conform contractului ca din 24 august să înceapă activitatea de sortare a gunoiului menajer colectat de la populația județului Caraș-Severin, ceea ce ar conduce la o scădere a tarifului perceput populației, scădere ce s-ar putea simți încă de anul viitor.

Dan AGACHE

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, face apel la o campanie electorală civilizată. Declarația acestuia vine după ce primarul Reșiței, Ioan Popa, a atacat în termeni duri situația de la deponeul de la Lupac, proiect care trenează deja de ani de zile. Hurduzeu susține că declarațiile lui Popa și vizita acestuia la deponeu ar fi fost strict politice și ar fi avut ca scop promovarea colegului său de partid Romeo Dunca.

„Domnul primar nu s-a dus singur la deponeul din Reşiţa. Dacă aşa înţelege dânsul să-i facă campanie colegului său de partid, cărându-l prin emisiuni, pe la deponeu, am să le fac o propunere publică să-i plimb şi cu bacul şi peste tot unde sunt investiţii ale CJ. Sunt convins că în perioada următoare astfel de lucruri se vom mai repeta. Singura mea dorinţă ar fi ca tonul folosit să fie mai civilizat decât cel folosit acum de colegul meu de administrație, Nelu Popa. E uşor să foloseşti diferite invective. Nu cred că meritau acest lucru cei la care făcea referire dl primar. Nu am înțeles exact la cine anume făcea referire, la constructor, la proiectanți, la beneficiar. Lucrările sunt asigurate de către Hidroconstrucţia, care are sute de salariați, unde nu cred că lucrează cretini. Proiectul a fost realizat de o societate cu reprezentare la nivel naţional şi cred că nici aici nu lucrează cretini. Eu, totuşi, fac apel la o campanie electorală ceva mai civilizată”, a precizat Silviu Hurduzeu.

Citește și Ioan Popa: „Nimeni nu știe ce se întâmplă acolo. Cred că sunt cretini și îmi asum cuvântul”

 Conform președintelui forului județean, în prezent la deponeul de la Lupac se lucrează la bazinul de levigat, iar la hala de sortare a fost emisă autorizaţia de construcţie:

„Am demarat lucrările la noul bazin de levigat mai târziu pentru că am vrtu să ne luăm toate măsurile de precauție să vedem a cui vină a fost pentru ridicarea bazinului, am comandat o expertiză, care a indicat ca vinovat al ridicării bazinului, firma care a făcut proiectul. Nu a fost un proiectant ales de CJ ci numit de Ministerul Dezvoltării. Urmează să ne îndreptăm împotriva acelui proiectat, vom încerca să găsim dacă mai există acea societate sau urmașii acelei societăți și să ne îndreptăm împotriva lor pentru recuperarea prejudiciului.

Din punctul meu de vedere, cu acceptul Gărzii de mediu, al APM, deponeul poate funcționa fără să fie terminate lucrările la bazinul cel nou, pentru că bazinul cel vechi deși este ridicat nu este fisurat. Iar atunci când va fi finalizat noul bazin, levigatul se poate muta din cel vechi în cel nou. Probleme se pun la hala de sortare”.

Președintele Hurduzeu a mai precizat că termenul de finalizare al halei de sortare este de două luni de la începerea lucrărilor.

Citește și Ce se întâmplă cu proiectul de zeci de milioane de euro, demarat pe vremea lui Sorin Frunzăverde?

Karina TINCUL

Proiectul de implementare a unui sistem integrat de management al deșeurilor în județul Caraș-Severin, în valoare de zeci de milioane de euro, nu dă semne că ar deveni funcțional în viitorul apropiat. Deși lucrările la deponeul de la Lupac au fost demarate încă de pe vremea când președinte al Consiliului Județean era Sorin Frunzăverde, iar mai apoi au fost recepționate de actuala conducere a forului județean. Iar în timp ce la Lupac problemele răsar mai ceva ca ciupercile după ploaie, administrațiile locale din județ cheltuie bani grei pentru a transporta gunoiul la zeci sau chiar sute de kilometri distanță. „Cred că sunt cretini și îmi asum cuvântul”, a fost comentariul primarul Ioan Popa pe marginea situației de la Lupac.

Edilul a declarat că a „făcut o incursiune incognito” la Lupac, alături de candidatul PNL pentru Consiliul Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, pentru a vedea exact care mai este situația la deponeu.

„Erau niște amărâți acolo care încercau să facă un alt bazin în locul bazinului de levigat care a fost ridicat de ape. Nimeni nu știe ce se întâmplă acolo. Fac un alt bazin identic cu ăla. Cred că sunt cretini și îmi asum cuvântul. Eu le-am spus atunci când bazinul s-a ridicat împins de pânza freatică, chiar dacă avea 600-700 de tone, eu le-am spus că trebuie să facă două foraje orizontale și să dreneze apa care vine din subteran, ca ea să plece de acolo pe văi. Și bazinul se va lăsa la loc. Nu m-au ascultat. Au cerut o expertiză pe de nu știu unde, cineva deștept a spus că îl vor sparge și vor face alt bazin. Dacă vă duceți acum acolo, lucrează unii lângă ală, au săpat și fac un alt bazin, care se va ridica la fel ca și primul. Vin alegerile și sper să reușim odată să stopăm tâmpenia care se întâmplă acolo”, a afirmat Ioan Popa.

Conform edilului, administrația locală din Reșița plătește în prezent undeva la un milion de euro pe an pentru transportul gunoiului la Oradea.

Citește și Ce se întâmplă cu proiectul de zeci de milioane de euro, demarat pe vremea lui Sorin Frunzăverde?

Karina TINCUL