La celebrarea celor 250 de ani de industrie la Reșița, arhitectul Dan Cincu vorbește despre trecutul urbei, ca martor al dispariției unor simboluri ale perioadei de glorie industrială, dar și din perspectiva celui care a asistat la demolarea câtorva dintre obiectivele reprezentative pentru acea perioadă.

„Eu am făcut proiectul de demolare al cinematografului din Muncitoresc”, spune Dan Cincu. „E nasol ca arhitect când faci o demolare, mai ales de monument, rămâi cu gust amar!”, concluzionează arhitectul, într-un material prezentat anterior de Reper24.

„Am mai avut o demolare în Mociur, unde au căzut turnurile. Acolo toată lumea se mira că eu am făcut asta și eram acolo cu niște prieteni să vadă turnurile cum se prăbușesc. Când au apăsat pe buton toată lumea era veselă, mie nu mi-a picat totuna, era o industrie de 70 de ani acolo! Am măsurat, cred, o lună întreagă!

Tu poți să salvezi un monument, dar când vine o societate și când vine cineva și zice de cei 250 de ani de industrie care e moartă, îmi pare rău să spun…!

Mi s-a spus o poveste, din UCMR, că industria aia veche făcea foarte mult rebut. Ei ca să toarne un motor, cred că se făceau vreo 2-3 până le făceau cum trebuie, îl aruncau la gunoi. Pe vremea lui Ceaușescu nu conta chestia asta, conta că-i gata motorul, în rest nu conta nimic. Pe democrația actuală nu ai cum să faci chestia asta, nu-ți mai permiți să faci rebuturi. Industria noastră e depășită, acesta e adevărul și atunci nu mai poți să o ții așa, îți faci altă industrie”, afirmă arhitectul reșițean.

Legat de proiectul de modernizare al Reșiței, Dan Cincu spune că în timp tot ceea ce se realizează va deveni parte din identitatea locală.

„La un moment dat s-a făcut centrul acesta, s-a mutat o biserică, s-a făcut un bloc în față și lumea protesta, așa cum se putea protesta pe vremea lui Ceaușescu, dar lumea a protestat că nu mai este biserica, acum, centrul acesta care s-a modernizat de două ori de când a fost făcut, din perioada socialistă, are o identitate: o fântână, o piațetă, zonă de terase, recent.

Terasele sunt făcute de mine, și am încercat să fac terasele cumva unitare, eu am avut unul dintre clienți și atunci și ceilalți mi-au zis să le gândesc și lor și am încercat să le facem standardizate. Cu timpul, poate că acele terase vor deveni o chestie de identitate locală”, spune arhitectul Dan Cincu, care este și membru în comisia de urbanism a municipiului și a județului.

Lorena POENARU

Gândul de a face una cu pământul garajele reșițenilor nu-i dă pace edilului Popa. În luna mai 2018 ideea de a dărâma 10 garaje pe Aleea Romaniței din Reșița, în locul lor urmând să fie amenajate spații de parcare, a stârnit atât de tare nemulțumirea proprietarilor, că s-a trezit cu o parte din ei chiar în ședința de consiliu local de la acea vreme.

De atunci, administrația locală condusă de Ioan Popa a continuat cu aerisirea și amenajarea zonelor dintre blocurile orașului, prin desființarea spațiilor îngrădite de locatari și realizarea de spații publice verzi, cu mențiunea că problemele de aspect ale urbei vor fi rezolvate treptat, de la amplasarea în subteran a tuturor cablurilor de pe stâlpii din zonele circulate, până la dărâmarea garajelor.
Dacă anul trecut primarul în funcție a încercat să apeleze la altruismul deținătorilor de garaje pentru a renunța la ele, anul acesta edilul dă semne că ar intenționa să schimbe strategia.

„Dacă m-aș pune să mă duc în neighborhood, în cartiere și să-i întreb pe toți posesorii de garaje cu murături, cu biciclete, cu cârnați și ce mai au prin ele acolo, dacă sunt de acord să le demoleze, evident că majoritatea covârșitoare vor spune „nu”. Deși ele sunt pe domeniul public și sunt doar niște clădiri parazitare! Eu, în Europa civilizată nu am mai văzut cotețele astea cu patru pereți și un acoperiș din azbest, un material care e și toxic. Dar nu le vor lăsa! Și atunci, de multe ori acolo te duci, îi expropriezi și le-ai dărâmat! Unele lucruri le putem consulta, unele lucruri poate mai puțin!”, declară edilul-șef.

Administrația reșițeană demonstrează că este din ce în ce mai hotărâtă să schimbe la față imaginea ponosită a municipiului de pe Bârzava și speră ca locuitorii să se convingă de faptul că nimeni nu face ceva rău, ci ceva în avantajul lor, chiar dacă hotărârile municipalității nu vor lua uneori în calcul și consultarea localnicilor sceptici.

„Nu am fost niciodată omul care să impună ceva, nu mi-a plăcut, mi-a plăcut să mă consult, chiar dacă de multe ori în anumite situații și în anumite momente ale istoriei unei comunități e bine ca unele lucruri să nu le mai pui în discuție, să nu mai întrebi pe nimeni ca să le faci!”, ne lămurește Ioan Popa.
Până se vor reglementa aceste aspecte, lipsa spațiilor de parcare rămâne însă o problemă pentru Reșița.

Elena FRANȚ

Autoritățile locale sunt pornite să facă toate demersurile legale pentru a aduce în deplină legalitate zona Fântânilor, acolo unde pe fostul teren al Prescomului, s-au ridicat în ultimii ani mai multe construcții fără autorizație și care nu respectă planul urbanistic general.

Mai exact, în PUG era prevăzut ca atât în zona fostelor hale CET, cât și în zona Fântânilor, să fie amenajate zone de promenadă, cu piste de picicletă, alei pietonale și spații verzi. Bazându-se pe un plan de urbanism zonal modificator însă, pe Fântânilor, în loc să se dărâme acele clădiri vechi deja existente, pentru a face loc aleilor de promenadă, s-au construit altele noi, fără autorizație și în deplină ilegalitate.

„S-a discutat despre un plan de urbanism zonal care cuprindea zona CET și în zona Fântânilor unde avem actualul magazin Penny, era un PUZ modificator. Ceea ce am susținut mereu și eu și domnul Szabo de la Euroland Banat, este că acolo erau niște clădiri pe malul Bârzavei unde în PUG, planul de urbanism general, era prevăzută o alee de promenadă, pistă de biciclete și așa mai departe. În partea CET se respectă acest plan urbanistic general, în sensul că firma de care vorbim aici a achiziționat terenul de pe malul Bârzavei și culmea, de la un privat, podul de la CET, iar după ce pune la punct zona cu promenadă, pistă de biciclete, îl cedează gratuit Primăriei Reșița.

Așa ar fi trebuit să se întâmple și pe Fântânilor dar nu s-a întâmplat. Aici noi am sesizat Apele Române, Prefectura și alte organisme să se constate dacă s-a modificat planul de urbanism zonal legal, sau ilegal, pentru că un PUZ modificator, conform legii, nu permite să faci un astfel de PUZ pentru a introduce în legalitate niște construcții ilegale”, explică primarul Ioan Popa.

Astfel, fără autorizație de funcționare și ridicate abuziv și ilegal, clădirile nu pot rămâne acolo. Autoritățile locale au solicitat deja proprietarilor să le demoleze și sunt ponite să meargă până în pânzele albe pentru ca terenul să revină la utilitatea prevăzută în planul urbanistic general.

„Construcțiile acelea au fost făcute fără autorizație de construcție. Primăria Reșița a amendat acei proprietari și le-a pus în vedere să le respecte planul urbanistic zonal, adică să le demoleze. Mai exact, acolo,  în loc să se demoleze clădirile vechi ale Prescomului, așa cum era prevăzut în planul urbanistic general, s-au construit altele noi lângă”, adaugă edilul-șef.

„Au fost o serie de ilegalități uriașe pentru păstrarea în funcțiune a acelor clădiri”

Ideea demolării acelor clădiri este susținută și de viceprimarul Paul Vasile care susține că Primăria și Consiliul Local nu trebuie să își însușească ilegalitățile uriașe legate de construirea și funcționarea acelor clădiri.

„Doar pentru că o clădire funcționează, noi trebuie să ne însușim toate ilegalitățile acestei funcționări? În momentul în care ridici ceva fără autorizație de construire, nu e legal. Au fost o serie de ilegalități uriașe pentru păstrarea în funcțiune a acelor clădiri. Nu ne putem asuma, ca și Consiliu Local, aceste ilegalități și să închidem ochii. Cei care au construit acolo plătesc chirie, dacă au interes vor investi în altă parte. Clădirile sunt 100 la sută ilegale” , explică acesta.

Alexandra JURCA