Tăierile de copaci din pădurile care înconjoară municipiul Reșița au ajuns din nou în centrul atenției. În urma unor sesizări ale cetățenilor îngrijorați de exploatările din zona Dealul Golului, Primăria Reșița a luat atitudine, sesizând Garda de Mediu şi Garda Forestieră. De asemenea, la locul exploatării au fost trimiși polițiști locali, fiind aplicată o sancțiune în valoare de 3.500 de lei. Pe de altă parte, administrația locală și arată dezacordul față de tăierile de copaci din zonă, insistând asupra importanței protejării pădurilor din jurul orașului.

„Polițiștii locali au constatat că pădurea exploatată se află în patrimoniul Ocolului Silvic Reşiţa, în subordinea Direcţiei Silvice Caraş-Severin, iar ordinul de exploatare a fost dat în urma câștigării unei licitații de exploatare derulate de Direcţia Silvică. De asemenea, lucrătorii poliției locale au găsit nereguli cu privire la depozitarea masei lemnoase.

Pentru nerespectarea amplasamentului şi distrugerea pășunii aflate pe domeniul public al Municipiului Reșița a fost aplicată sancțiunea de 3.500 de lei, cu obligativitatea aducerii suprafețelor distruse la starea inițială şi eliberarea terenului ocupat ilegal. În același timp, facem demersuri la instituțiile abilitate pentru a verifica cadrul legal în care se desfășoară exploatarea”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Reșița.

Pe de altă parte, reprezentanții administrației locale precizează că  Primăria Reşiţa a făcut toate diligențele pentru a include pădurile aflate în jurul Municipiului Reșița într-un areal de protecție – zonă verde și  interzicerea tăierile de orice fel în cadrul acestei delimitări.

„Constatând că Direcția Silvică Caraș-Severin continuă defrișările, ne manifestăm DEZACORDUL total pentru astfel de practici și reînnoim solicitarea de a iniția împreună cu instituțiile abilitate demersurile legale pentru protejarea pădurilor din vecinătatea municipiului Reșița prin constituirea unor perdele verzi de protecție în jurul orașului”, mai transmit reprezentanții Primăriei Reșița.

Citește și Primarul Popa: „Să facem împreună presiuni, astfel încât să nu se mai taie păduri în jurul Reșiței”

Karina TINCUL

„Adevărul spus cu jumătate de măsură. O practică atât de des întâlnită în rândul parlamentarilor din România, încât mai că îmi vine să spun cu tristețe că ar putea fi liniștit legiferată“ – afirmă președintele organizației Partidului Mișcarea Populară Caraș-Severin Ionuț Popovici, candidat din partea PMP pentru camera Deputaților la alegerile parlamentare din 6 Decembrie.

„Vorbim astăzi despre un domeniu atât de sensibil pentru români, de care o anumită parte a politicienilor a știut să profite la maximum în urmă cu un an și jumătate. În luna mai 2019, cu doar câteva zile înainte de a ajunge la închisoare, Liviu Dragnea, căci despre PSD este vorba, anunța cu mare fast interesul incomensurabil al social-democraților față de stoparea tăierilor masive de lemn. Tot acest interes era cuprins, la acel moment, într-un proiect de lege prin care se interzicea exportul de bușteni timp de 10 ani.

La o primă vedere, legea era mai mult decât binevenită. Cu toții ne-am săturat de aceste crime care se comit împotriva pădurilor din țara noastră, crime ascunse adesea în spatele unor practici obișnuite, la care autoritățile închid ochii. Știu ele bine de ce. Dacă ne axăm doar pe această jumătate de adevăr, da, oricine ar fi votat proiectul de lege fără să stea pe gânduri. „Lege privind gestionarea durabilă a pădurilor”. Așa se numea actul normativ. Cât de pompos și de frumos sună, în același timp. Exportul de bușteni, cherestea și lemn de foc, interzis din 2020 până în 2030. În cazul încălcării acestei prevederi, contravaloarea masei lemnoase pentru export ar urma să fie confiscată. În expunerea de motive au fost înșiruite o serie de prevederi emoționante  despre cum noua lege a social-democraților va extinde suprafața fondului forestier, va conserva biodiversitatea și va oxigena aerul nostru, al tuturor.

Dacă ne oprim aici, mai că ne vine să spunem că inițiatorii legii sunt de toată isprava. Continuarea însă arată clar că în spatele acestei legi se ascunde însă o rezolvare aparentă a problemei. Și asta pentru că exportul de bușteni se interzice doar spre spațiul extracomunitar. Așadar, lemnul poate fi dus în continuare în toate statele Uniunii Europene și de acolo… în întreaga lume. Acesta este de fapt adevărul complet. Dar vorbele și-au atins ținta, nu-i așa? Omul de rând află că PSD nu este de acord cu tăierea pădurilor, iar președintele Iohannis a promulgat legea.

În calitate de deputat, vreau neapărat ca această lege să fie modificată. Trebuie să ne apărăm pădurile. Albania, spre exemplu, a interzis nu doar exportul de lemn timp de 10 ani, ci și tăierea lemnului. Ideea mea nu este departe, însă încurajează totodată firmele autohtone. Să interzicem exportul de lemn, indiferent de țară. Singura variantă în care lemnul din pădurile românești să mai poată ieși din țară să fie sub forma finală de paleți sau chiar mobilă. Astfel, nu doar că pădurile nu ar ieși la propriu din România, ci am și ajuta mediul antreprenorial, sufocat adesea de coloșii de dincolo de granițe.

Județul Caraș-Severin se află pe locul doi în țară ca suprafață de fond forestier. Trebuie să îl apărăm cu orice preț! Trebuie să fim cu toții pentru Caraș-Severin“!

Dan AGACHE

Președintele organizației județene a Partidului Mișcarea Populară, Ionuț Popovici, candidat pentru un post de deputat în Parlamentul României la alegerile din 6 decembrie, ia poziție față de tăierea pădurilor și față de duplicitatea PSD în apărarea aurului verde al României:

„Adevărul spus cu jumătate de măsură. O practică atât de des întâlnită în rândul parlamentarilor din România, încât mai că îmi vine să spun cu tristețe că ar putea fi liniștit legiferată.

Vorbim astăzi despre un domeniu atât de sensibil pentru români, de care o anumită parte a politicienilor a știut să profite la maximum în urmă cu un an și jumătate. În luna mai 2019, cu doar câteva zile înainte de a ajunge la închisoare, Liviu Dragnea, căci despre PSD este vorba, anunța cu mare fast interesul incomensurabil al social-democraților față de stoparea tăierilor masive de lemn. Tot acest interes era cuprins, la acel moment, într-un proiect de lege prin care se interzicea exportul de bușteni timp de 10 ani. La o primă vedere, legea era mai mult decât binevenită. Cu toții ne-am săturat de aceste crime care se comit împotriva pădurilor din țara noastră, crime ascunse adesea în spatele unor practici obișnuite, la care autoritățile închid ochii. Știu ele bine de ce. Dacă ne axăm doar pe această jumătate de adevăr, da, oricine ar fi votat proiectul de lege fără să stea pe gânduri. „Lege privind gestionarea durabilă a pădurilor”. Așa se numea actul normativ.

Cât de pompos și de frumos sună, în același timp. Exportul de bușteni, cherestea și lemn de foc, interzis din 2020 până în 2030. În cazul încălcării acestei prevederi, contravaloarea masei lemnoase pentru export ar urma să fie confiscată. În expunerea de motive au fost înșiruite o serie de prevederi emoționante despre cum noua lege a social-democraților va extinde suprafața fondului forestier, va conserva biodiversitatea și va oxigena aerul nostru, al tuturor. Dacă ne oprim aici, mai că ne vine să spunem că inițiatorii legii sunt de toată isprava. Continuarea însă arată clar că în spatele acestei legi se ascunde însă o rezolvare aparentă a problemei. Și asta pentru că exportul de bușteni se interzice doar spre spațiul extracomunitar. Așadar, lemnul poate fi dus în continuare în toate statele Uniunii Europene și de acolo… în întreaga lume. Acesta este de fapt adevărul complet. Dar vorbele și-au atins ținta, nu-i așa? Omul de rând află că PSD nu este de acord cu tăierea pădurilor, iar președintele Iohannis a promulgat legea.

În calitate de deputat, vreau neapărat ca această lege să fie modificată. Trebuie să ne apărăm pădurile. Albania, spre exemplu, a interzis nu doar exportul de lemn timp de 10 ani, ci și tăierea lemnului. Ideea mea nu este departe, însă încurajează totodată firmele autohtone. Să interzicem exportul de lemn, indiferent de țară. Singura variantă în care lemnul din pădurile românești să mai poată ieși din țară să fie sub forma finală de paleți sau chiar mobilă. Astfel, nu doar că pădurile nu ar ieși la propriu din România, ci am și ajuta mediul antreprenorial, sufocat adesea de coloșii de dincolo de granițe.

Județul Caraș-Severin se află pe locul doi în țară ca suprafață de fond forestier. Trebuie să îl apărăm cu orice preț! Trebuie să fim cu toții pentru Caraș-Severin“! – a mai spus candidatul partidului Mișcarea Populară pentru Camera Deputaților Ionuț Popovici.

Dan AGACHE

În fiecare minut dispar suprafețe mari de pădure: echivalentul a 30 de terenuri de fotbal. Cât citiți acest text, o zonă de pădure cat aproximativ 100 de terenuri de fotbal este distrusă. În parte pentru totdeauna. Aceste cifre nu provin din calcule abstracte, ci se bazează pe evaluarea imaginilor prin satelit, fiind compilate și publicate în cadrul proiectului “Global Forest Watch”. Oamenii politici își fac cruce cu două mâini și adoptă acea tactică impardonabilă: „Noi nu, ei sunt de vină“. Adică nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase a hoție la drumul mare. Și aceste lucruri se întâmplă de 30 de ani încoace și nimeni nu adoptă nicio măsură, ceea ce denotă o complicitate până la cel mai înalt nivel și o iresponsabilitate demnă de trădare de neam și țară.

Recent, noul om politic  liberal Romeo Dunca, a avut o nouă reacție (nu e prima și sper nici ultima), în care semnalează derapajele autorităților în ceea ce privește defrișările ilegale:

„Niște socoteli mai aproape de realitate. Atunci când am spus că mai mult de 50 % din valoarea lemnului tăiat din România nu intră în gestiunea statului sau a proprietarilor îndreptățiți ai pădurii ce o exploatează legal nu am avut emoții că bat câmpii. Mă întristează că socotelile mele, făcute, din avion,  seamănă cu cele pe care le fac alții mai pricepuți decât mine. Dar asta pare a fi realitatea dureroasă. Păcat ! Turism, grija față de averea țării și exploatarea durabilă a resurselor naționale ne-ar fi adus la masa bogaților ! Am putea fi un exemplu de bunăstare în lume dacă pe lângă calitățile aruncate de cel de sus peste acest neam, nu și-ar fi pierdut peste noi din greșeală și răul de care voia să scape…“ – mai scrie Romeo Dunca.

„Recent Ministerul Mediului a acceptat cifra de 38,6 milioane mc recoltați anual din pădurile României, cifră estimată de către Inventarul Forestier Național (IFN)“ – scrie Florin Stoican pe blogul său. „Asta înseamnă că pe lângă cele 18 milioane mc tăiați anual oficial din pădurile țării, alte 20 milioane mc ies lipsă din pădure. Pe lângă oportunismul politic al unora, activismul exagerat al altora, scepticismul sectorului silvic-forestier și teoriile conspiraționiste ale unor radicali eco sau silvici, e clar că avem o mare problemă cu pădurea: nu prea știm ce e prin ea și mai ales cum iese și unde se duce lemnul din ea“.

Concluzia este simplă: noi spunem că se defrișează ilegal și se fură masă lemnoasă brută, ei spun că nu e chiar așa, dar suprafața împădurită a României scade an de an. Dacă s-ar replanta, dacă s-ar tăia științific, așa cum se procedează și în celelalte țări democratice spre care tindem, ar fi totul OK. Așa însă, ne vor termina pădurea în totalitate, nu vor replanta nici 10% din ce se defrișează, iar noi vom rămâne cu un aer mai poluat, cu dealuri care pleacă la vale îngropând drumuri și alezări umane, și aceeași clasă politică, indiferent de culoare, dar mai bogată cu milioane și milioane de euro.

Sursă foto: stirileprotv.ro; libertatea.ro

Dan AGACHE

În ultima perioadă rețelele sociale abundă de filmulețe și fotografii cu defrișări în masă ale pădurilor din România, cu zeci de peridocuri cu lemne care străbat șoselele patriei, cu vagoane încărcate la capacitate maximă cu material lemnos, în special arbori, adică material brut. Nu știu câte dintre acestea sunt reale; nu știu câte sunt actuale sau scoase din arhivă; știu doar că în ultimii 30 de ani în România s-au tăiat milioane și milioane de metri cubi de lemn. S-a tăiat și din pădurile seculare, s-au ras hectare întregi de pădure, s-a tăiat cu acte și fără acte. Toate acestea reprezintă o realitate incontestabilă.

În recenta ordonanță 7, Ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela a solicitat organelor abilitate o intensificare a controalelor: „Am introdus în Ordonanța militară un articol, pentru a preveni infracțiunile silvice în această perioadă, în sensul că personalul gărzilor forestiere teritoriale și județene sau cu atribuții de control sau de pază pe linie silvică vor participa în dispozitivele de ordine publică și control al circulației pe drumurile publice, împreună cu personalul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale, în vederea desfășurării activităților și controalelor specifice pe linie de control silvic. Controalele specifice se fac în punctele de control existente, în funcție de personalul disponibil la nivelul gărzilor forestiere sau cu atribuții de control și de pază pe linie silvică“.

În acest context am solicitat Direcției Silvice Caraș Severin un punct de vedere referitor la aceste măsuri. Ne-a răspuns printr-un comunicat de presă purtătorul de cuvânt al instituției Dan Câmpan: „Personal silvic din cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin va participa, atunci când va fi solicitat de către organizatorii dispozitivelor de ordine publică din mediul urban și rural, la activități specifice pe linie de silvicultură. Personalul silvic cu atribuții de pază va fi în continuare pe teren pentru asigurarea pazei pădurilor și prevenirea tăierilor ilegale“.

Personalul va participa, atunci când va fi solicitat. Și mai interesant a fost răspunsul Inspectoratului de Poliție al Județului Caraș Severin, care prin vocea purtătorului de cuvânt Alina Boeru a declarat: „Pe Ordonanța Militară Nr 7, art 17, vor fi efectuate activități în perioada următoare“.

Puse cap la cap, toate aceste informații duc la concluzia că „se dorește“ dar „nu se vrea“. Până când organele abilitate, indiferent care vor fi ele se vor hotărâ să facă ceva, pădurile din România și implicit din Caraș-Severin dispar zi după zi, în loc să se înmulțească. Și în sprijinul acestei afirmații, spicuiesc din nou din comunicatul Direcției Silvice: „volumul total recoltat este de 600 mii mc / an, reprezentând 0,76% din volumul total de lemn și 38% din creșterea anuală“ Altfel spus an de an, pădurile ar trebui să crească cu 62%

În concluzie, ori eu nu știu matematică, ori se întâmplă altceva și nimeni nu ia nicio măsură concretă, cu toate că la modul declarativ toți sunt de acord: „o să facem“.

surse foto: recorder.ro, mediafax, cunoastelumea.ro

Dan AGACHE

În urma informațiilor susținute de Grupului Ecologic de Colaborare Nera referitor la presupuse defrișări ilegale în Valea Topliței, din cadrul Parcului Național Semenic – Cheile Carașului (articolul AICI), Romsilva vine cu un drept la replică care să infirme spusele GEC Nera.

Potrivit Romsivla, Garda Forestieră Timișoara și Inspectoratul de Poliție al Județului Caraș – Severin au efectuat, în perioada 31 octombrie – 3 noiembrie, verificări în teren ale lucrărilor silvice executate de-a lungul timpului în unitățile amenajistice 16 și 17 din U.P. X Comarnic, în bazinul Toplița, suprafețe forestiere administrate de Ocolul Silvic Reșița din cadrul Direcției Silvice Caraș – Severin.

În urma controlului nu au fost descoperite tăieri ilegale sau alte abateri de la legislația în vigoare, spun reprezentanții pădurilor cărășene.

„Controlul a reliefat faptul că în suprafața forestieră respectivă, intervențiile silvice au fost desfășurate în etape, începând cu anul 1993 până în 2015, infirmându-se acuzația calomnioasă a Grupului Ecologic de Colaborare Nera că această suprafață a fost defrișată.

 Inspectorii Gărzii Forestiere Timișoara au constatat că suprafața de 61,65 hectare este regenerată în proporție de peste 70%, fiind executate împăduriri în completarea regenerărilor naturale, iar regenerările au fost controlate anual.

Precizăm că Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, ca toate parcurile naționale și naturale, are o zonare internă, existând zone în care anumite lucrări silvice sunt permise și necesare, conform amenajamentelor silvice. În lipsa planului de management, sunt permise anumite lucrări silvice, conform Ordinului de Ministru nr. 552/2003.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a acționat cu bună credință și a oferit, transparent, Grupului Ecologic de Colaborare Nera toate informațiile publice referitoare la administrarea pădurilor de stat și a parcurilor naționale și naturale ori de câte ori au fost solicitate. Având în vedere că majoritatea comunicatelor Grupului Ecologic de Colaborare Nera fac referire la activitatea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și diseminează cu rea credință informații false, lansând deliberat acuzații grave, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va demara toate demersurile juridice necesare pentru recuperarea prejudiciului creat de organizația GEC Nera.

Ne exprimăm regretul că mai multe publicații au preluat, fără a verifica, informațiile false și calomnioase ale Grupului Ecologic de Colaborare Nera”, explică reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor.

CITEȘTE ȘI: GEC NERA acuză Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului că ar funcţiona ilegal

Diana RADU

GEC Nera monitorizează de mai bine de 2 ani tăierile de arbori care au loc şi în momentul de faţă în rezervaţia naturală Comarnic din interiorul Parcului Semenic – Cheile Caraşului, iar concluziile nu sunt dintre cele mai fericite.

Odată cu monitorizarea situației, GEC Nera a emis și solicitări către instituțiile abilitate, dar aproape nimeni nu s-a sinchisit să răspundă. Deşi legea obligă toate autorităţile cu responsabilităţi directe în domeniu să răspundâ unor asemenea notificări, singura autoritate publică din Caraş – Severin care se simte obligată să comunice cu societatea civilă pe astfel de cazuri a fost şi de data aceasta Ispectoratul Judeţean de Poliţie.

IPJ a trimis un răspuns la solicitările GEC Nera în care se menţionează că din verificările realizate ulterior notificării rezultă că „ pentru exploatarea forestieră în cele 2 partizi a fost solicitat şi s-a obţinut avizul Administraţiei Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului cu nr. 1074/17.2016” .

Adică s-a obţinut aviz de la „lupul pus paznic la oi” spune GEC Nera, și asta pentru că în legislaţia originală românească administraţia parcului, ca structură RNP Romsilva, a dat aviz ca să se taie arbori altei structuri RNP Romsilva adică Direcţiei Silvice Reşiţa.

Motivul invocat şi acum dar şi în trecut de autorităţi pentru tăierile din Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului este acela că Parcul nu are un plan management aprobat iar amenajamentul silvic nu poate să interzică tăieri acolo unde planul de management nu prevede acest lucru.

„Menţionăm că în conformitate cu Legea ariilor naturale protejate este interzisă tăierea de arbori în rezervaţiile naturale din interiorul Parcului chiar dacă, cu complicitatea Ministerului Mediului a RNP Romsilva şi a grupurilor cu interese în distrugerea patrimoniului natural valoros, pentru Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, înfiinţat în urmă cu 12 ani, nu s-a reuşit până acum impunerea unui plan de management aşa cum prevede această lege şi directivele Aquis-ului Comunitar.

În tot acest timp de 12 ani, ca şi în cazul altor parcuri naţionale, Administraţiei Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului a fost transformată de către RNP Romsilva din apărător al  patrimoniului natural al Parcului în instituţie care cauţionează distrugerea acestui patrimoniu”, explică Doina Mărgineanu, consilier pentru relaţii publice al GEC Nera.

Alexandra JURCA

În urma unui comunicat îngrijorător mediatizat de mai multe ONG-uri care se ocupă cu protejarea mediului, organizații care atrăgeau atenția asupra faptului că în zona stațiunii Secu se defrișează în voie, Direcția Silvică vine să lămurească situația.

Potrivit Romsilva, defrișările sunt făcute conform solicitării Primăriei Municipiului Reșița care are în implementare, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, proiectul de Investiții “Reabilitare drum de interes local spre zona turistică Secu – Muncipiul Reșița”.

Astfel, se efectuează lucrări de punere în valoare a masei lemnoase instalată în ampriza drumului, pe o lungime de 9 km, până la “coada barajului” Secu, pentru ca lucrările de reprofilare a taluzurilor, zidurile de sprijin și podețele să poată fi executate conform prevederilor proiectului tehnic de reabilitare.

„Suntem conștienți că Zona Secu reprezintă o arie deosebită unde se pot dezvolta pensiuni, piste de biciclete și o infrastructură turistică, însă această dezvoltare nu se poate face pe un drum inaccesibil, aproape închis de vegetația care a invadat taluzurile de rambleu și debleu și rigolele de colectare a apelor pluviale, colmatate integral (asa cum reiese și din materialul fotografic anexat) și în niciun caz prin această intervenție minimă necesară nu afectează întreg arealul și dezvoltarea lui durabilă, așa cum a fost sugerat de petenți”, explică Direcția Silvică.

Pentru întreg traseul drumului s-au marcat doar arborii de pe taluzurile drumului sau care sunt înclinați spre partea carosabilă, punând în pericol siguranța circulației, constituindu-se acte de punere în valoare pentru un volum de 537 mc, vânzarea acestuia efectuându-se prin licitație publică cu asigurarea condițiilor de transparență impuse de lege.

Exploatarea lemnului se efectuează de către operatorul economic contractant, cu respectarea legislației silvice, lucrările urmând să fie finalizate până în data de 31.08.2016, conform autorizațiilor de exploatare.

„Reamintim publicului situațiile create prin blocarea drumurilor spre Văliug și Anina, în luna octombrie 2009, de către vegetația lemnoasă instalată pe taluzuri (ca în cazul de acum spre Secu) și care în urma ninsorilor abundente de la acea dată a fost ruptă și dezrădăcinată, căzând în drum. La acea dată toată lumea se întreba “unde este Romsilva?” să taie arborii rupți de zăpadă.

În cazul în care sunt în continuare nelămuriri privitoare la scopul acestor exploatări forestiere invităm aceste asociații să își susţină sesizările şi punctul de vedere, în prezența personalului silvic, în teren”, au mai adăugat reprezentanții Direcției Silvice Caraș-Severin.

CITEȘTE ȘI: La Secu, pădurea se taie „progresiv”! Organizațiile trag semnale de alarmă!

Alexandra JURCA

Vești îngrijorătoare în ceea ce privește pădurea din apropiere de Lacul Secu.  Organizațiile trag semnale de alarmă: se taie în voie, dar autoritățile competente nu par impresionate.

Reprezentanții Euroland Banat explică faptul că exploatarea forestieră din zona stațiunii Secu este una inoportună și care degradează pentru 100 de ani peisajul celei mai populare zone de agrement a reșițenilor.

„Explicațiile date de silvicultori și apărute în presă ne-au sporit îngrijorarea. Imaginile îi contrazic. Un grup de organizații din Banatul Montan tragem un nou semnal de alarmă. Aceste tăieri afectează posibilitățile de dezvoltare viitoare a Reșiței prin această stațiune de care suntem legați sufletește întreaga comunitate. Au fost și sunt mult prea multe păduri tăiate în județul Caraș Severin. Este destul!”, explică Andrei Szabo, președintele Euroland Banat.

Organizațiile implicate militează pentru ca stațiunea Secu să redevină locul în care comunitatea „să se bucure de liniște, de apă, de un loc în care fiecare cetățean al urbei poate să se plimbe cu copilul în natură”.

„Considerăm că Zona Secu reprezintă o arie deosebită unde se pot dezvolta pensiuni, piste de biciclete și o diversă infrastructură turistică. Întregul areal și dezvoltarea lui durabilă riscă să fie compromise de tăierile progresive”, a mai explicat Andrei Szabo.

Reprezentanții Euroland Banat au sesizat în repetate rânduri problema către fosta autoritate locală, fără nicio șansă însă.

„Opinăm că decizia fostei conduceri a Primăriei Reșița și a Ocolului Silvic este total greșită și sfidătoare în condițiile în care, la mai multe întălniri cu autoritățile locale, am atras atenția asupra necesității de a NU se mai exploata pădurile municipiului Reșița. Numai societățile primitive se bazează pe exploatarea agresivă a resurselor naturale. Asta se dorește la Reșița? ”.

Alexandra JURCA

Tiberiu Chiricheș, expert în silvicultură, a susținut la începutul lunii un workshop la Timișoara în care a făcut o serie de afirmații care vin să contrazică realitatea din teren. În fața pădurilor goale din județ, acesta susține că „Nu poţi să vii să spui că în judeţul Caraş-Severin se defrişează, pentru că în Caraş-Severin se fac exploatări. Nu e nimic senzaţional în a face management forestier”.

Expertul în silvicultură susține că legea permite tăierea copacilor, inclusiv pe cei din parcurile naturale, dar după un anumit volum stabilit în prealabil pentru fiecare an în parte.

„Sunt stabilite nişte posibilităţi de tăiere anuale în funcţie de cât creşte pădurea. Anual se taie un volum care să fie cel mult egal cu acel volum care creşte în fiecare an. Însă nu contează doar cât se taie dintr-o pădure, ci mai ales cum se taie. Este important să promovezi regenerarea naturală. Statisticile legate de suprafeţele acoperite de pădure arată că e o oarecare stabilitate din 1990 încoace. Nu se poate noi să fim mai mulţi, dar pădurile să rămână la fel. Cred că dacă vrem să avem mai multe păduri, ar trebui să fim mai puţini oameni în România”, susține Tiberiu Chiricheș, citat de Pressalert.

Acesta susține și că Romsilva este vinovată pentru întreaga tevatură creată în jurul tăierilor din pădurile cărășene. Și asta pentru că fenomenul exploatărilor este înțeles total greșit de către populație, tocmai pentru că nimeni nu îl explică transparent.

„Defrişarea este actul prin care se taie masele lemnoase de pe o suprafaţă de teren fără a avea ca scop asigurarea regenerării pădurii acolo, indiferent că se face natural sau artificial. De exemplu, dacă se construieşte o autostradă, în zona respectivă se va defrişa şi se toarnă beton. Dar nu poţi să vii să spui că în Caraş-Severin se defrişează, în realitate se face exploatare forestieră. Însă ar fi important să spunem ce se face greşit”, explică Tiberiu Chiricheş.

Alexandra JURCA

Foto: Constantin Duma