Proiectul cu drumul care va lega zona Triaj din Reșița de unitatea militară nu îl mulțumește deloc pe primarul Popa. Cu toate acestea, lucrările au fost aprobate de pe vremea lui Stepanescu, fostul primar fiind și inițiatorul, iar Popa nu are prea multe de zis în condițiile în care au fost alocați deja și banii.

Este vorba practic despre un drum ce se vrea o centură a orașului cu alei de promenadă, refugii și bănci ce se va întinde din zona Triaj până pe drumul care duce spre Lupac. Proiectul a fost depus de Mihai Stepanescu pe PNDL în 2014, suma stabilită pentru realizarea lucrărilor fiind de 800.000 de euro.

Conform proiectului, drumul va fi unul de clasă tehnică IV și va avea o lungime de 925 de metri și o lățime medie de 3,78 metri. Stepanescu voia practic realizarea unui drum cu o singură bandă care să degajeze traficul reșițean.

Părerea actualului primar, Ioan Popa, este că proiectul are „bube mari”, în condițiile în care lățimea este prea mică pentru ca drumul să fie operativ, și asta este doar una dintre probleme, spune acesta.

„Drumul de legătură este ideea fostului primar Mihai Stepanescu, e aprobat din PNDL, şi dacă tot l-au aprobat, noi acuma îl facem. Eu nu sunt foarte încântat de el, dar dacă tot au venit banii alocaţi, am zis să-l facem. Eu acolo îi găsesc două bube mari, dar nici nu vreau să le mai discut public. Unu: are numai trei metri jumate, deci nu e un drum cu două sensuri, are refugii de așteptare; şi doi: e o cornişă care urcă, el n-a fost proiectat pe cornişă ci sub ea, ceea ce mi se pare totalmente deplasat. Deci când au făcut proiectul şi studiul, nu s-a deplasat nimeni acolo să vadă că puteai să mergi pe o mică culme în sus, şi nu să sapi în taluz. Asta e, l-am moştenit, îl facem, îl terminăm“, a explicat Ioan Popa.

Alexandra JURCA

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a monitorizat în ultimele 11 luni tăierile de arbori în parcele de pe Dealul Cioara. deasupra caselor de pe strada Murelor  şi în zona Minda, toate situate în imediata apropiere a Municipiului  Reşiţa.

Cum modul haotic de realizare a acestor defrișări, precum şi înformaţiile furnizate de către cetăţeni au dat senzaţia că este vorba despre tăieri ilegale de arbori, GEC Nera a trimis o adresă spre Garda Forestieră Timişoara pentru a cere un punct de vedere în legătură cu legalitatea acestor tăieri.

În răspunsul furnizat, prin scrisoarea nr.2026/03.04.2016, Garda Forestieră Timişoara ar confirma indirect, spun militanții pentru mediu cărășeni, că în toate cazurile sesizate a fost vorba de tăieri ilegale de arbori motiv pentru care au fost aplicate amenzi operatorilor care au exploatat lemn în parchetele deschise în aceste zone.

 „Cuantumul mic al amenzilor aplicate, atât în cazul tăierilor de arbori din pădurile situate în imediata apropiere a Municipiului  Reşiţa cât şi din alte părţi ale judeţului Caraş – Severin, nu reprezintă o modalitate de stopare a acestor fenomene iar acestea pot fi diminuate şi stopate prin intensificarea controalelor efectuate de autorităţile direct responsabile”, explică reprezentanții Grupul Ecologic de Colaborare Nera.

În acest context,  prin scrisoarea trimisă la Timișoara, GEC Nera a cerut  în baza Legii 544/2001  un supliment de răspuns prin care s-au solicitat copii după notele de constatare din anii 2016 şi 2017 pentru controlul efectuat referitor la tăierea arborilor în zonele precizate în scrisoarea iniţială.

La această a doua solicitare însă, Garda Forestieră Timişoara nu a mai oferit niciun răspuns în termen legal.

„Faţă de cele prezentate solicităm public Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Mediului verificarea în comun a modului de exercitare a autorităţii de control a tăierilor de arbori  în judeţele Caraş Severin şi Mehedinţi, în special în cazul tăierilor de arbori din pădurile situate în imediata apropiere a Municipiului  Reşiţa precum  şi în interiorul parcurilor naţionale Semenic –  Cheile Caraşului şi Domogled – Valea Cernei”, explică GEC Nera.

Diana RADU