La nivelul județului Caraș – Severin, Casa de Asigurări de Sănătate are în derulare 146 de contracte de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară, cu 148 de medici de familie.

Situația actuala arată faptul că se regăsesc în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate Caraș – Severin cu 6 furnizori mai puțin față de aceeași perioadă a anului 2019.

Din totalul de 148 de medici de familie, 93 sunt medici primari medicină de familie, 45 au gradul profesional de medici specialiști medicină de familie, iar 10 sunt medici de familie fără grad profesional.

Necesarul de medici de familie, stabilit în conformitate cu legislația în vigoare (se are în vedere un medic de familie la 1800 de persoane) pentru județul nostru este de: 192 de medici,  iar numărul total al  medicilor existenți este de: 148, de unde rezultă un grad de acoperire cu medici de 77,08%.

În mediul urban necesarul de medici este de 103, medici existenți fiind 90, cu un grad de acoperire de 87,40%.

Mediul rural se confruntă cu un necesar de medici de 89 la număr, medici existenți fiind 58, un grad de acoperire cu medici de 65,17% .

În județul Caraș – Severin sunt 15 localități în care nu există medic de familie, iar  persoanele beneficiare ale pachetelor de servicii medicale se adresează (se înscriu pe listele)  medicilor de familie din localitățile apropiate.

Localitățile fără medic de familie sunt: Armeniș, Biniș, Brebu Nou, Cărbunari, Cornereva, Ciudanovița, Copăcele, Doclin, Domașnea, Gârnic, Goruia, Marga, Ocna – de – Fier, Șopotu Nou, Vrani.

De asemenea, există localități unde funcţionează un cabinet de medicină de familie, însa  necesarul de medici de familie este de doi medici.

Aceste localități sunt: Berzovia, Bucoșnița, Carașova, Măureni, Obreja, Pojejena, Slatina Timiș, Zăvoi.

În județul nostru sunt organizate și  funcționează 8 centre de permanență, cu două centre în plus față de aceeași perioadă a anului precedent (este vorba de Centrul de permanență Marga și  Centrul de permanență Slatina Timiș). În aceste centre sunt 40 de medici de medicină de familie care  asigură continuitatea asistenței medicale.  Localitățile în care sunt organizate centre de permanentă sunt: Anina, Bocșa, Bozovici, Soceni, Constantin Daicoviciu, Iablanița, Marga, Slatina Timiș, comunică reprezentanții CJAS Caraș-Severin.

Elena FRANȚ

Sincer, eu nu sunt în specialist în economie și nu am fost niciodată. Dacă am mâncare pe masă, hârtie de scris și un pix la îndemână, totul e OK. Dacă mai am și ceva firfirei în buzunar, atunci spun că economia….duduie. Toate acestea văzute prin ochii unui profan. Cei de meserie văd cu totul altfel lucrurile. Este și opinia profesorului universitar Liviu Spătaru, pe care l-am invitat să ne explice cum e văzută economia României prin ochii unui specialist:

„Este foarte greu să prefigurezi o economie post pandemie, indiferent de nivelul la care vrei să faci previziunile, pentru că în acest moment lucrurile sunt imprevizibile și sunt departe de a se fi încheiat. Felul în care am abordat pandemia de covid a fost pur și simplu tehnic și tehnologic, din punct de vedere al sănătății. Nu ne-am gândit la economie, nu ne-am gândit la tehnologie, nu ne-am gândit la progresul societății, nu ne-am gândit la interconectivitatea actorilor sociali, nu ne-am gândit la legăturile inter-umane care se distrug și se sparg și sunt baza dezvoltării societății până la urmă. Tot am predicat că trebuie izolare socială, dar izolarea socială distruge societate și în primul rând distruge economia, iar acest lucru se va vedea. Faptul că la început Guvernul previziona un minus de 2% din PIB-ul României, pe mine m-a făcut să râd; scăderea de 2% s-a transformat între timp într-o reducere de 6% așa cum arată instituțiile abilitate ale Uniunii Europene. Dar și acest 6% mie mi se pare ușor hilar, pentru că sunt convins că lucrurile vor sta mult mai grav, mult mai rău și vom avea la Produsul Intern Brut și la Produsul Intern net, pe cale de consecință, un minus de 10%, cel puțin“.

„Deasemenea, cifrele legate de deficitul bugetar sunt aberante la început, ele au fost reașezate cât de cât; în 2019 se spune că am avut un deficit bugetar de peste 4%, Uniunea Europeană prognozează peste 6%, iar cred că se va duce tot către 10%. Acesta este motivul pentru care cred că lucrurile devin ușor, ușor impredictibile. Un deficit de 10% și un șomaj de 6 – 7% și poate chiar mai sus, cu un deficit uriaș de forță de muncă în România  din cauza exodului spre celelalte țări, în condițiile în care cea mai mare resursă pe care o are țara noastră este forța de muncă, alta nu prea mai avem, nu văd deloc bine economia României în perioada care urmează. Prevăd că vom ajunge la nivelul anului 2019, cam prin anul 2022 – 2023, dar sper să fiu un profet mincinos“.

Despre măsurile ce ar trebui adoptate de un executiv, indiferent de culoarea sa politică, pentru salvarea economiei românești, Liviu Spătaru a mai adăugat: „Ar trebui să se uite foarte, foarte bine în jur și nu să împrumute neapărat ceea ce fac ceilalți, ci să evite greșelile pe care le fac ceilalți. Piața și economia asta liberă, pe care eu le consider depășite, chiar dacă vor fi voci care mă vor acuza pentru cele spuse, dar eu cred că liberalismul este depășit. Piața liberă tinde să facă lucrurile în așa fel încât piața să fie mai bună, nu oamenii să trăiască mai bine. Această perfecționare a pieței prin legile economice nu are nimic în comun cu umanismul și cu ceea ce am vrea noi să construim pentru oameni în viitor. Cred că diriguitorii noștri ar trebui să se uite bine în jur și să pună un foarte mare accent pe eficientizare. Ce vreau să spun cu asta: nu trebuie să ne repezim să mai facem micro-hidrocentrale de exemplu, trebuie să construim celulele acelea foarte interesante și eficiente de energie verde. Să furăm cât mai multă energie de la soare și de la vânt. Eu nu văd o preocupare foarte serioasă în România, spre a eficientiza sectorul energetic. Să nu se gândească foarte mult la absorbția fondurilor europene pentru că se vor termina sau nu ne vor fi permise. Regândite chestiuni logice și de mare eficiență“.

foto: Facebook

Dan AGACHE

Guvernul României a aprobat, săptămâna trecută, în ședință de Guvern, Memorandumul prin care Ministerul Afacerilor de Interne (MAI) va scoate la concurs, pentru încadrare din sursă externă, un număr de 3 694 de posturi. Acestea vor fi ocupate prin examene organizate în mod etapizat de către fiecare structură a ministerului de resort.

Deficiențele din structurile MAI sunt puse în special pe seama lipsei de personal. În acest sens, la solicitarea ministrului Carmen Dan, Guvernul a aprobat în ședința de joi scoaterea la concurs a posturilor rămase vacante. Scoaterea la concurs a acestor posturi este una dintre măsurile care fac parte din pachetul menit să reducă deficitul de personal din zona de ordine publică dar și la serviciile de eliberare a pașapoartelor și serviciile de înmatriculări și permise de conducere.

„Persoanele încadrate din sursă externă vor acoperi și zonele de specialiști pentru care instituțiile de învățământ din MAI nu au specializări în programa de școlarizare și de care instituția are nevoie pentru buna funcționare”, este anunțul făcut pe pagina oficială de facebook a instituției centrale.

Citește și: M.A.I. scoate la concurs 3 000 de posturi de polițiști, jandarmi și pompieri

La începutul acestui an, deficitul de personal din MAI a ajuns la peste 12.000 de posturi, iar peste 2.800 de angajaţi ai MAI sunt suspendaţi sau detaşați la alte instituţii.

Pentru a putea participa la concurs, candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale:

– cetăţenia română şi domiciliul în România;

– să cunoască limba română scris şi vorbit;

– capacitate deplină de exerciţiu;

– „apţi” din punct de vedere medical, fizic şi psihic; verificările privind starea de sănătate medicală, fizică şi psihică vor fi efectuate de către structurile de specialitate ale MAI;

– să aibă vârsta de minim 18 ani împliniţi;

– să aibă studii corespunzătoare cerinţelor postului pentru care candidează;

– să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate;

– să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni, cu excepţia situaţiilor în care a intervenit reabilitarea;

– să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;

– să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege;

– să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului („nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic”);

– să îndeplinească condiţiile specifice pentru ocuparea prin concurs a funcţiei publice cu statut special.

Calendarul organizării examenelor, tematica, bibliografia și toate celelalte detalii legate de examene vor fi făcute publice din timp de fiecare structură (IGPR, IGSU, IGPF, IGJR etc.) care se va ocupa de organizarea concursurilor.

John GAVRILESCU