Restaurantul Capitol din Reșița a fost neîncăpător, așa cum nu s-a mai întâmplat de decenii, pentru simpatizanții Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat care au venit din toate colțurile Caraș-Severinului pentru alegerea Biroului Județean Central al PNȚCD și a președintelui organizației județene. La eveniment a asistat și a luat act de întreaga desfășurare președintele PNȚCD-ului, av. Aurelian Pavelescu, figura centrală care s-a impus după o lungă perioadă de incertitudine în fruntea țărăniștilor. Deși a fost socotit în popor un partid elitist al celor cu pedigree politic, al celor care au o strictă legătură cu istoria țărănismului politic, cu figurile marcante la care a făcut întotdeauna trimitere, precum Corneliu Coposu, Iuliu Maniu sau Ion Mihalache, nu aceeași idee a fost transmisă cu ocazia Conferinței Județene de Alegeri PNȚCD de către liderul Pavelescu.

Pavelescu le cere tuturor membrilor de ieri și de azi ai formațiunii țărăniste să lase de-o parte cutumele care au anchilozat acest partid și să devină un partid deschis, care să beneficieze de vizibilitate în rândul electoratului și să beneficieze de aportul energic al tinerilor, cei care pot asigura sentimentul că PNȚCD-ul are viitor. Discursul lui Pavelescu din conferința de presă nu lasă loc niciunui dubiu cu privire la dorința acestui de a readuce partidul în rândul formațiunilor care contează pe scena politică. Și chiar dacă aceasta va însemna „mersul la braț“ alături de un aliat politic, Pavelescu asigură că acest lucru nu va fi făcut cu orice preț, excluzând de aici parteneriate cu partidele care au devenit „adevărate organizații infracționale, așa cum sunt PSD sau PNL“, după cum a afirmat același lider național al PNȚCD din România.

În spiritul „unei noi generații politice cu principii tradiționale“, după cum s-a intitulat moțiunea președintelui Dan Sîrbu, au fost votați să conducă destinele Organizației Județene a PNȚCD Caraș-Severin în Biroul Județean Central, următoarele persoane: Dan Sîrbu – Președinte, Nicolae Ciurică – Președinte de Onoare, Dănilă Oberșterescu – Prim Vicepreședinte, Alimpie Domășnean – Secretar General, Alina Militaru Jiga – secretar adjunct, Dorin Militaru – vicepreședinte, Dia Iova – vicepreședinte, Ionuț Petrovan – vicepreședinte, Nicolae Tudor – vicepreședinte, Pavel Becia – vicepreședinte, Alin Popa – vicepreședinte, Petru Feneșan – vicepreședinte, Luis Lința – vicepreședinte, Adam Bob – vicepreședinte, Nicolae Fiat – vicepreședinte, Petru Stoichescu – vicepreședinte, Maria Marișescu – vicepreședinte.

Dorin Militaru, președinte PNȚCD Reșița, despre dosarul său: „Am fost dat în locul lui Roșeți!“

Aurelian Pavelescu a ținut ca în cadrul conferinței de presă să lămurească și așa zisele suspiciuni privind moralitatea partidului, demontând acuzațiile la adresa fostului ofițer al MAPN-ului Dorin Militaru, cel care și-a ispășit o pedeapsă pentru un act de trafic de influență. Pavelescu a afirmat că a fost întrebat de către președintele Dan Sîrbu înainte de cooptarea în echipă a lui Militaru și a fost întru totul de acord cu această propunere. Mai mult decât atât, Militaru a făcut în premieră o declarație șocantă, vorbind despre faptul că în dosarul său a fost unul comandat, el fiind oferit pe tavă justiției, ca exemplu, la cu un alt personaj din administrația locală. Întrebat și păresat să spună cine a fost acest personaj, Dorin Militaru, președintele PNȚCD Reșița a afirmat dezinvolt: „Am fost dat în locul lui Ianăș Roșeți!“

Vă reamintim că Ianăș Roșeți este fostul Director General al DADPP Caraș-Severin, cel care la rândul lui a executat o pedeapsă pentru fapte de corupție, în speță săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pedeapsă pe care și-a executat-o, Roșeți fiind astăzi liber.

Sergiu TABAN

La două săptămâni după incendiul din clubul Colectiv, la nivel național isteria avizelor, autorizațiilor și a controalelor pare să mocnească din ce în ce mai puternic.

Cu toate acestea, nimeni nu pare să fi înțeles exact labirintul legal prin care proprietarul unei locații, fie ea bar, discotecă, teatru sau sală de sport, își poate pune la punct actele necesare cu privire la securitatea la incendiu.

Mulți proprietari din județ au pus lacătul pe ușile afacerilor de teama amenzilor colosale, populația îi blamează pe reprezentanții ISU pentru dezinteres, în timp ce spațiile care adună zilnic sute de oameni, care să fie în deplină legalitate, pot fi numărate pe degetele de la o mână.

În aceste condiții, Dan Sârbu, specialist în securitatea la incendii și fost șef al ISU Semenic vine cu o serie de lămuriri cu privire la pașii care trebuie urmați pentru asigurarea unui spațiu.

„Autorizarea de securitate la incendiu cuprinde un complex de măsuri care urmăresc aplicarea normelor de securitate la incendiu pentru construcții. Foarte multă lume vorbește despre aviz de securitate de la pompieri. Avizul de securitate la incendiu este actul eliberat de pompieri în momentul în care se întocmește o documentație tehnică pentru autorizația de construcție. Deci, avizul de securitate se dă abia în momentul în care construcția nu există sau dacă trebuie să fie renovată, modernizată, sau să i se schimbe destinația, în urma solicitării într-un certificat de urbanism.

Dacă nu se obține această autorizație, legea nu prevede nicio măsură sau soluție în acest caz, ci doar atunci când aceasta se pierde”.

Practic, în momentul unui control, orice proprietar care nu deține o astfel de autorizație poate minți că a pierdut-o, moment în care este obligat să își refacă dosarul în vederea obținerii actului.

Patronii sunt vinovați pentru tragedia din Colectiv!

„Ei au fost învățați greșit să declare numai 80 de locuri. Sala aceea este o sală aglomerată. O astfel de sală presupune, la parter, o sală care are de la 201 persoane începând, iar la etaj și la subsol de la 151 de persoane în sus. Pentru o sală aglomerată, ca o condiție de funcționare obligatorie este instalarea unui sistem de semnalizare la incendiu, detectoare, un sistem de stingere, hidranți interiori de incendiu care trebuie să acopere cu două jeturi fiecare punct la clădirii și, obligatoriu, un sistem de evacuare a fumului și gazelor toxice.

Dacă aveau hidrant acolo, puneau mâna pe el și stingeau incendiul în fază inițială și nu se mai ajungea unde s-a ajuns, dacă aveau sistem de detecție la incendiu, automat acela comanda trapele de evacuare sau ventilatoarele și fumul nu mai ajungea jos, la nivelul oamenilor. Asta este situația din Colectiv. Vinovați sunt patronii pentru că ei se umpleau de bani din această afacere dar au blocat căile de evacuare, nu au făcut detecție la incendiu și toate cele necesare. În mod normal 65 de persoane trebuie să fie pe un flux de avacuare, asta presupune că doar un număr de 65 de persoane poate ieși în timp util pe o ușă de 80 de centimetri lățime. În momentul în care într-o locație se află 650 de oameni, este nevoie de zece astfel de uși sau cele care sunt să fie dimensionate pentru a putea face față mai multor fluxuri de evacuare”, explică Dan Sârbu.

Fără a cunoaște cu exactitate legislația în vigoare cu privire la asigurarea securității în caz de incendiu, patronii din Caraș-Severin și-au închis spațiile și îi bombardează pe experții și specialiștii în domeniu cu telefoane neîncetate pentru a primi ajutor și a intra în legalitate cu afacerile pe care le dețin.

Alexandra JURCA