Lucrările din cadrul proiectului „Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Caraș-Severin” vor reîncepe în orașul Bocșa cel târziu în luna mai, a dat asigurări directorul executiv al Aquacaraș, Dan Petrescu, în cadrul unei ședințe de lucru derulate la Primăria Bocșa. Întâlnirea a avut loc la inițiativa primarului Eugen Cismăneanțu, care a dorit să afle informații exacte despre continuarea proiectului la Bocșa, atât de la reprezentanții operatorului de apă și canalizare din județ, cât și de la ADI Aquabanat și de la constructor, compania Ludwig Pfeiffer.

La Bocșa, proiectul de introducere a rețelelor de apă și canalizare în Bocșa, care inițial ar fi trebuit finalizat la sfârșitul anului 2015, este realizat în prezent doar în proporție de aproximativ 50%. Situația este mai bună la stația de epurare, unde au fost executate aproximativ 85% din lucrări. Luna aceasta, Aquacarașul a primit undă verde de la Comisia Europeană, care a aprobat fazarea proiectului din Caraș-Severin, urmând să fie alocate fonduri pentru continuarea lucrărilor.

Citește și Undă verde de la Comisia Europeană! Proiectul pentru modernizarea infrastructurii de apă din Caraș-Severin continuă!

„În 23 martie a fost aprobat de Comisia Europeană special proiectul nostru, iar în acest moment suntem în faza de pre-finanțare. În ceea ce privește orașul Bocșa, am avut discuții cu reprezentantul Pfeiffer din România, care va prelua în întregime acest contract, după ce partenerul lui care a lucrat pe Bocșa a intrat în insolvență. Din discuțiile avute se pare că are nevoie de o nouă mobilizare pentru a începe lucrările, urmând ca acestea să fie reluate în luna mai”, a afirmat în cadrul întâlnirii Dan Petrescu. Acesta a mai adăugat că proiectul de la Bocșa ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2018.

Primarul Eugen Cismăneanțu a avut și el o serie de solicitări de la reprezentanții Aquacaraș și de la constructor, în mod special cu privire la refacerea unor străzi sparte anterior în proiect și care nu au fost aduse la stadiul inițial, cum ar fi Ion Vidu (care din spusele edilului a fost lăsată spartă deja doi ani), Horia, Ion Creangă sau Sadovei.

„Ceea ce vă rog este ca după reluarea lucrărilor deranjul cetățenilor să fie cât mai redus, iar ritmul de muncă să fie cel asumat prin graficele de execuție. Dacă este mai rapid ar fi extraordinar, dar cel puțin constructorul să respecte ceea ce s-a obligat prin graficul de execuție. Nu se poate ca pentru o stradă de 200 de metri să ni se ceară să eliberăm avize de spargere pentru 45 de zile, în condițiile în care trebuia să avem finalizat acest proiect în 2015”, le-a mai atras atenția Cismăneanțu, participanților la întâlnire.

Karina TINCUL

Locuitorii din cartierul Câlnic au ajuns să-și urle doleanțele pe Facebook, în speranța că cineva competent îi aude. Majoritatea străzilor din zona pieței de vechituri și a benzinăriei MOL sunt într-o stare jalnică, multe dintre ele impracticabile cu mașina.

Multe dintre străzile în care mocirla ajunge până la genunchi în zilele ploioase, au rămas așa în urma spargerilor repetate pentru modernizarea rețelelor de apă și canal. Au fost „reasfaltate” apoi cu zgură și piatră, materiale spălate de prima ploaie. Ce-a rămas în loc? Dealuri de noroi și cetățeni nevoiți să umble cu cizme de cauciuc.

„Au pus un camion de piatră și unul de zgură. Asfaltare care după prima ploaie nu a mai existat, deoarece au acoperit cu materialele doar jumătate din stradă. Restul străzii a rămas neacoperită.

Menționez că acele camioane de zgură și piatră au fost puse înaintea sărbătorilor de iarnă, atunci când vecinii mei au chemat presa iar primăria a încercat să diminueze pagubele.

De o lună de zile, în schimb, au început să spargă pe stradă din nou, accesul făcându-se doar pe la restaurantul Timeea din Câlnic, la două strazi distanță de strada unde locuiesc. Luna asta am dublat suma alocată lunar pentru benzină. Sunt curioasă dacă Primăria Reșița îmi va restitui suma cheltuită în plus”, explică Antonia Riscu, una dintre reșițencele care locuiește în zonă, pe strada Poneasca.

Situația este similară și pe Aleea Gugu, stradă frecventată în fiecare weekend de sute de reșițeni care vin la piața de vechituri. De starea deplorabilă a străzii în cauză au ajuns să se plângă, pe lângă cetățeni, și afaceriștii din zonă, cărora le este imposibil să își desfășoare activitatea în condiții optime în momentul în care sunt nevoiți să înoate prin noroaie.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157662691173674″]

.

Situația este cu atât mai gravă cu cât zona din continuarea străzii Gugu se extinde văzând cu ochii, iar reșițenii sunt tot mai interesați să își construiască o casă acolo. Sunt alungați însă repede de peisajul apocaliptic

„Ceea ce vedem face parte din realitatea de lângă noi, realitate ce se pare că e evitată de municipalitate. Evit să comentez şi las fotografiile să vă lămurească despre „lucrul bine făcut”. Sigur s-au mai făcut sesizări legate de ce rămâne după firmele ce se ocupă de reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare dar, nimic. Drumul, de la Ocico Reșița și mai departe, în dreapta, spre casele noi construite, este un dezastru, după lucrările efectuate de cei de la canalizări, cine vrea să ajungă la casele din zonă ar face bine să se abțină”, explică unul dintre reșițeni.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157664337993239″]

.

Aquacaraș știe! Până la finalul lunii martie constructorul trebuie să refacă totul așa cum era!

Reprezentanții Aquacaraș susțin că inclusiv pe aleea Gugu, dar și pe străzile din apropierea benzinăriei MOL, planul de lucrări nu este încă încheiat.

Constructorul are datoria să aducă străzile la starea în care erau înainte de spargeri până la finalul lunii martie. Mocirla se datorează probabil faptului că muncitorii nu au tasat bine pământul atunci când au acoperit spargerile, explică directorul executiv al Aquacaraș. Acesta a mai adăugat și că străzile erau pline de noroi la fiecare ploaie și înainte de modernizarea rețelelor de apă și canal.

„Nu e terminată lucrarea acolo. Constructorul are obligația să refacă până la sfârșitul lunii martie. Noi i-am avertizat că nu e nevoie să spargă toată strada pentru lucrările ce trebuie făcute. Dacă plouă și pământul nu este tasat așa cum trebuie se face noroi, dar așa era și înainte de spargeri acolo”, susține directorul executiv al Aquacaraș, Dan Petrescu.

Alexandra JURCA

Primarii Vela și Stepanescu au dus ieri problema Aquacaraș pe masa Ministerului Finanțelor și al Fondurilor Europene, acolo unde s-a discutat posibilitatea amânării datoriei pe care operatorul județean o are față de ANAF pentru șase luni, timp în care primăriile dispuse să garanteze să pună la punct toate actele necesare.

Din cauza datoriei de 1,7 milioane de euro, ANAF a început deja să vândă la bucată societatea județeană, singura soluție pentru stoparea acestui fenomen ar fi ca primăriile din județ și Consiliul Județean să garanteze serios, astfel ca plata să fie făcută eșalonat.

Soluția găsită ieri la București a fost ca Guvernul să dea o ordonanță de urgență prin care executarea silită a operatorului să fie amânată pentru șase luni, timp în care societatea trebuie să facă rost de bani pentru datoria de bază, fără penalități, de 1,3 milioane de euro. În același timp, primăriile și Consiliul Județean trebuie să vină cu garanții viabile, care să-i permită societății Aquacaraș să-și deschidă porțile către bănci pentru accesarea unui credit.

Situația nu este tocmai roz nici așa, spune deputatul Ioan Benga prezent și el la București, și asta pentru că până în momentul de față doar Primăria Reșița a fost cea care și-a pregătit toate demersurile necesare pentru a garanta pentru Aquacaraș. Asta în timp ce acționarul majoritar, Consiliul Județean, are încă nereguli serioase, iar celelalte primării din județ nu au făcut încă niciun demers serios în acest sens.

„Ministrul Finanțelor și cel al Fondurilor Europene au fost foarte operativi dar au rămas surprinși că situația a ajuns în acest stadiu. S-au lansat două măsuri, aceea ca Guvernul să dea o ordonanță de urgență prin care executarea silită să fie ridicată, timp în care operatorul să-și plătească datoria de bază, fără penalități. Eu zic că răgazul acesta este suficient de mare pentru ca Aquacaraș să se pună la punct. De asemenea, se va merge în paralel cu rezolvarea garanțiilor. Primăria Reșișa este singura implicată corect. Consiliul Județean trebuie să își facă corect temele iar terenurile cu care garantează să fie acoperite legale, așa cum cere ANAF și legislația în vigoare”, explică deputatul Ioan Benga.

Conducerea Aquacaraș nu mai așteaptă acum decât Hotărârea de Guvern prin care să primească răgazul de șase luni, după care va încerca accesarea unui credit care să-i permită operatorului să-și achite datoria.

„S-au pus în discuție ieri două căi de acțiune. Ridicarea popririi și o Hotărâre de Guvern prin care să se amâne plata datoriei. Avem înțelegere din toate părțile, sper ca toate primăriile să garanteze pentru a putea accesa apoi un credit bancar”, explică Dan Petrescu, director în cadrul Aquacaraș.

Pe lângă cei doi primari, la intervenția de la București a participat și arhitectul județului Victor Naidan, reprezentând Consiliul Județean, acționar majoritar la Aquacaraș, dar și conducerea operatorului de apă și canal și deputatul Ioan Benga.

Alexandra JURCA

Director General al societății Aquacaraș, ing. Anatoli Liber, a declarat astăzi într-o întâlnire cu reprezentanții mass-mediei locale, că situația cauzată de garantarea la ANAF a plății eșalonate de către Aquacaraș S.A. în privința creanțelor impuse, a fost deblocată, ca urmare a sprijinului acordat de Consiliul Județean Caraș-Severin, de Primăria Reșița și Consiliul Local Reșița.
De la început, Liber a dorit să facă distincție între două situații prezentate la comun de presă în ultima perioadă: situația financiară a societății Aquacaraș, în strânsă legătură cu costurile, veniturile și profitul societății și situația creată de corecția aplicată de către ANAF, în urma procesului verbal încheiat de către auditul realizat de către Ministerul Finanțelor Publice.

Anatoli Liber: „Insist ca publicul să afle că societatea Aquacaraș funcționează și este cu plățile la zi“.

Situația financiară a SC Aquacaraș se încadrează în limite normale de funcționare, fără probleme de ordin major, a declarat managerul Anatolie Liber. Partea gravă a intervenit odată cu blocarea conturilor din luna februarie a acestui an, urmare a corecției financiare. S-au făcut demersuri pentru deblocarea conturilor, dar nu se putea realiza acest lucru conform ANAF decât prin garantarea eșalonării datoriilor de către UAT-uri și Consiliul Județean Caraș-Severin.

Din fericire, pericolul ca sute de milioane de euro din proiectele europene dedicate reabilitării rețelei de apă-canal în Caraș-Severin să fie aruncate pe apa sâmbetei, a fost îndepărtat. Cel puțin pentru moment. Dezvoltarea și îmbunătățirea rețelelor de alimentare cu apă și colectarea apelor uzate din Caraș-Severin vor fi continuate, în ciuda sincopelor mai multor constructori angrenați în complexul proces de execuție, cei care nu au făcut dovada capacității lor, prezentate la momentul câștigării licitațiilor lucrărilor.

Dan Petrescu, Director Executiv Aquacaraș: „Regulile jocului au fost schimbate de Ministerul Finanțelor, în timpul jocului!“

Directorul Executiv al societății Aquacaraș și cel care este și managerul de proiect ISPA, Dan Petrescu a explicat cum s-a ajuns la această situație.

„Întreaga situație a fost generată de o creanță bugetară, izvorâtă suplimentar în urma realizării măsurii ISPA în județul Caraș-Severin. Acest proces verbal care a dus la blocarea activității noastre a fost încheiat la sfârșitul măsurii ISPA, dar ceea ce ni s-a imputat prin acest proces verbal, erau în mare majoritate instrucțiuni date de însuși Ministerul Finanțelor prin Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare – OPCP”.

Instrucțiuni care au fost cuprinse în proiect de consultantul angajat de către OPCP prin licitație, ulterior acesta predându-ne contractul și gestionarea proiectului pe viitor, aici fiind incluse costurile cu garanțiile și facilitățile pentru inginer, cuprinse în termenii de referință și în caietul de sarcini pentru alegerea consultantului. Consultant care era în măsură să creeze documentația pentru contractele de lucrări, introducând toate instrucțiunile date de OPCP. Aceste instrucțiuni au fost date și incluse în contracte iar în urma auditului s-a spus că nu e în regulă! În fapt pentru două contracte instrucțiunile au funcționat, pentru alte două nu au fost în regulă! Altfel spus, pe parcursul jocului, cei de la OPCP au schimbat regulile jocului, pentru Aquacaraș fiind prea târziu să reacționeze conform cererilor. Cu alte cuvinte, Aquacaraș acuză că Ministerul Finanțelor Publice, prin OPCP, a încercat să centreze și să înscrie și cu capul!

Societatea a fost astfel obligată să preia implementarea proiectului în condițiile și termenii stabiliți și contractați de minister, fiind pusă în situația de a respecta o serie de prevederi contractuale impuse, în condițiile în care legislația națională și europeană au suferit modificări care au lărgit sfera serviciilor prevăzute inițial în proiect.

Paradoxal, după finalizarea proiectului ISPA, însuși Ministerul Finanțelor Publice, procedând la verificarea finală a acestuia și fără a lua în calcul condițiile stabilite chiar de el însuși, cele impuse de Memorandumul de Finanțare aprobat de CE și de modificările legislative impuse atât de Comunitatea Europeană, cât și de Guvernul României, a considerat că din valoarea totală a proiectului (65.773.311,17 euro) este neeligibilă suma de 1.357.555,33 euro, constatare făcută în procesul verbal de constatare nereguli și de stabilire a creanței bugetare nr.621660/07.02.2013.

Interesul cetățeanului a primat în cazul Aquacaraș?

Cel puțin asta au lăsat să se înțeleagă Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Consiliul Local Reşiţa, reprezentanții celor două foruri hotărând că este o dovadă de maturitate în interesul cetățeanului ași în cele din urmă de salvare a propriilor interese prin salvarea operatorului judeţean de apă şi canalizare, societatea Aquacaraş. În altă ordine de idei, în pericol se afla cea mai mare investiţie din judeţul cărășean, privind modernizarea sistemelor de distribuţie a apei potabile şi canalizare, un proiect în valoare de 105 milioane de euro finanţat din fonduri europene.

Consiliul Judeţean a aprobat în ședința oridinară din această săptămână raportul de evaluare a fostei cazarme din Caransebeş (Cazarma 1219, fostă Unitate Militară), pentru ca aceasta să constituie garanţie faţă de ANAF, care este de acord cu eşalonarea plăţii obligaţiilor fiscale ale SC Aquacaraş SA în sumă de 7.285.199 lei, pentru o perioadă de 60 de luni, sub condiţia constituirii unei garanţii care să acopere suma de 10.454.944 de lei. În același timp Consiliul Local Reşiţa și Primăriei Reşiţa a contribuit la garanţie cu un teren situat pe Calea Caransebeşului, la kilometrul 7,5.

Directorul Aquacaraș, Anatoli Liber s-a declarat încrezător că problema cu care s-a confruntat Aquacaraș este practic rezolvată:

„În urma hotărârilor date de Consiliu Local și Consiliu Județean, zicem noi că se deblochează situația popririlor pe conturi care au fost luate în luna februarie. Mai urmează procedurile cu ANAF-ul în care trebuie să prezentăm hotărârile celor două consilii și să se stabilească reeșalonarea rambursării datoriei”.

Managerul Liber a dat asigurări că Aquacarașul are puterea financiară de a plăti această datorie, rezultată din corecțiile financiare luate după terminarea programului ISPA.

Printre măsurile pe care Aquacaraş le va lua se regăsește şi stabilirea unui preţ la apă şi canalizare, astfel încât societatea să poată plăti datoria. Tarifele vor fi majorate, conform cerințelor din proiect, la apa potabilă cu 3%, un metru cub ajungând la prețul de 4,96 lei cu TVA inclus, iar la canalizare cu 30%, metrul de apă menajeră urmând să coste pe metru cub 3,31 lei cu TVA inclus.

Sergiu TABAN