În satul Şopotu Vechi, comuna Dalboşeţ, există un muzeu deschis în propria casă de fostul învăţător Gheorghe Rancu-Bodrog, care a alcătuit, de-a lungul mai multor ani, o colecţie privată de arheologie şi etnografie cu peste 2.000 de  diverse obiecte, din care nu lipsesc piese arheologice preistorice şi din epoca romană, costume populare şi uniforme, piese de mobilier, icoane pe sticlă, numeroase fotografii şi documente, care ocupă patru încăperi ale casei.

În vizită la acest muzeu de pe Valea Almăjului a fost de curând și președintele Consiliului Județean, Romeo Dunca, care se pare că a fost impresionat de acest obiectiv etnografic pe care și-a propus să îl sprijine financiar.

„Am făcut o vizită la Dalboșeț, am văzut o persoană foarte inimoasă acolo, un mic muzeu privat. Mă chinui să găsesc o soluție de a-l întreține efectiv din pensie, n-a avut niciodată niciun sprijin de la nimeni. Am încercat să văd dacă găsesc, cu ceva bani ce au rămas de la muzeul din Caransebeș sau muzeul de la Reșița, să găsesc să-i dau un sprijin să-și poată încălzi măcar încăperea, deci la nivelul acesta suntem. Suntem vai de capul nostru! Nu avem bani pentru nimic. Mulțumesc Bucureștiului că ne-au trimis niște bani pe care trebuie să îi cheltuim până în 31 Decembrie, cu contabilul șef cu Covid și cu trei contabile care sunt consemnate la domiciliu. E greu, dar mergem înainte!”, a precizat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca.

Toate rezervele pe care spune că le-a găsit la buget sunt blocate de anumite companii care se ocupă de lucrări la drumuri, bani care nu pot fi cheltuiți din cauza unor clauze contractuale.

foto: ISSUU

Lorena POENARU

La Băile Herculane se află în plină desfășurare Colocviile „ Reflex “, ediția XVIII-a. Organizatorii, Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS) s-au bucurat de o prezență masivă de oameni de cultură din județ și din țară.

Deschiderea acțiunii a avut loc miercuri, 13 iunie, în Sala de Conferințe a Hotelului Golden Spirit, cu prezentarea invitaților și cuvântul de întâmpinare a autorităților locale și județene. Din partea Primăriei și Consiliului Băile Herculane, domnul primar, Cristian Miclău, domnul prefect, Matei Lupu și din partea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS), manager Ioan Benga.

Primarul orașului Băile Herculane, Cristian Miclău, a mulțumit personalităților culturale pentru că au răspuns invitației de a participa în stațiunea Băile Herculane și a subliniat importanța orașului în ceea ce privește turismul cultural ce se poate practica în zonă.

Prefectul județului, Matei Lupu, a declarat deopotrivă că este mulțumit de manifestările culturale din județ pe care le consideră nu doar obiectivul instituțiilor abilitate cât mai ales o necesitate pentru comunitate și ideea de promovare a valorilor locale.

Profesorul Ioan Benga a prezentat succint un tablou la zi al culturii tradiționale și raportul societății cu privire la acest aspect, accentuând importanța culturii scrise în peisajul cultural județean.

Aceeași primă zi a manifestării, a fost derulată sub semnul Centenarului, marcată prin tema „Marea Unire - Început de Epocă“. O conferință susținută de către prof.univ.dr., Vasile Mircea Zaberca a punctat cele mai importante momente ale acestui înălțător eveniment istoric.

Intervențiile participanților au făcut trimitere la apariții editoriale și reviste în „Seara revistelor“, parte deja tradițională în derularea Colocviilor „Reflex“.

Regizorul, prof. univ.dr., Ioan Cărmăzan a rostit cuvinte de apreciere la adresa acestor Colocvii și cu privire la faptele de cultură pe care le realizează județul Caraș-Severin, declarând de asemenea că este deschis și oferă sprijin de bănățean tuturor celor care doresc să inițieze proiecte culturale, în calitate de persoană avizată.

O altă intervenție interesantă și provocatoare a venit din partea directorului Teatrului de Vest Reșița, Florin Ionescu care a propus o mai strânsă colaborare cu instituțiile culturale din municipiul Reșița și județ în scop educativ, nu doar artistic.

Scriitorul almăjan, trăitor în Timișoara, Ion Marin Almăjan a enumerat valorile culturale care ar trebui să fie emblemă pentru acest județ care, din păcate dacă nu mai are industrie, poate să se mențină acolo unde îi este locul prin cultură și turism în diferitele lui ipostaze. Almăjan a prezentat în același context, autori și cărțile acestora cu bucuria că la aceste Colocvii participă cu drag pentru că are trei patrii „prima ‒ satul/comuna în care s-a născut ‒ Dalboșeț/Valea Almăjului, a doua patrie este Banatul și a treia este Marea Românie.“

Toți oamenii de carte care  au luat cuvântul, prezentându-și truda dar și rodul acesteia cu suflet au conchis că oamenii dau viață locurilor și că, în limita posibilităților, dacă se dorește și se muncește cu implicare, se obțin rezultate notabile.

Exemplificări regăsim pe parcursul luărilor de cuvânt din rândul participanților:

‒ Zenovie Cârlugea, revista „Portal Măiastra“

‒ Nicoleta Marcu, Reșița ‒  revista „Școala Caraș-Severineană“

‒ Mihai Chiper, Anina ‒ revista „Arcadia“

‒ Gabriela Șerban, Bocșa ‒ revista „Bocșa Culturală“

‒ Nina Ceranu, Timișoara ‒ revista „Interferențe literare“

‒ Dumitru Augustin Doman, Pitești ‒ revista „Argeșul“

‒ Mircea Bîrsilă, Pitești ‒ „Subterane“, carte în limba franceză

‒ Mariana Pândaru-Bârgău, Deva ‒ revista „Ardealul“

‒ Maria Nițu, Timișoara ‒ comentarii: despre poezia lui Dumitru Cristănuș (Sibiu) ‒ „Morminte insomnice“ și „Întemeierea somnului“; „Cartea întâmplărilor ‒ o istorie literară alcătuită din cronici“, Mihai Posada (Sibiu); Poezia lui Costel Simedrea (Reșița)

‒ Ionel Stopița, Pitești ‒ revista „Rapsodia“

‒ Virgil Diaconu, Pitești ‒ revista „Cafeneaua literară“

‒ Dumitru Mălin, Alba Iulia ‒ revista „Alba Iulia Cultural“

‒ Paulina Popa, Deva ‒ revista „Semne“

‒ George Vulturescu, Satu Mare ‒ revista „Poesis“

Manifestarea a fost înregistrată foto-video de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS), conservând astfel a treia direcție a proiectului cultural „Reflex“ ‒ Colocviile „Reflex“.

Colocviile Revistei „REFLEX“, ediţia a XVIII-a au continuat joi la Băile Herculane, în aceeași sală de Conferințe a Hotelului Golden Spirit.

Tema abordată a constituit-o „Lucian Blaga și bănățenii“. În anul unității naționale și al patrimoniului, criticul și istoricul literar, Zenovie Cârlugea a prezentat personalitatea marcantă a lui Lucian Blaga în raport direct cu Banatul și bănățenii. Invitatul a inițiat o discuție interactivă pe marginea acestui subiect, descoperindu-se astfel multe date cu referire la acest subiect.

Cel mai relevant este faptul că Lucian Blaga a iubit Banatul și bănățenii, poate, și/sau cu siguranță prin prisma șederii lui la Lugoj timp de trei ani și căsătoriei cu Cornelia Brediceanu, din vestitul neam al Bredicenilor de la Lugoj.

Au mai cuvântat despre această tematică: Ion Marin Almăjan și Ilie Cristescu (Ilie Ștefan Domașnea).

Destinul Banatului și culturii bănățene au fost discutate deopotrivă și înainte de vizionarea filmului „Prim plan…Romul Ladea.“ Filmul, producție TVR, realizat în 1970 este un interviu cu, poate nu îndeajuns de cunoscutul, Romul Ladea. Materialul a fost dăruit de către nepotul lui Ladea, Ion, medicului timișorean, de loc de la Jitin (Caraș-Severin), Tiberiu Trăilă. Conversația din film a avut loc cu câteva luni înainte de moartea sculptorului Romul Ladea. Realizatorul materialului a fost Manase Radnev.

Portretul artistului Romul Ladea a fost creionată în film și de fiul său, medicul, Ion Ladea.

De precizat faptul că numele real, conform înregistrării de la Oravița, este Romulus, nu Romul. Creatorul, Romulus Ladea s-a născut la 17 mai 1901, în localitatea Jitin, Caraș și a murit în 1970 la Cluj.

Ilustrativ pentru opitica artistului a fost mereu deviza sub care a trăit și activat: munca și omenia.

Romulus Ladea a fost ucenic în atelierul lui Brâncuși de la Paris însă se ceartă cu acesta, ba chiar îl dă în judecată că nu l-a plătit.

Romulus Ladea a avut mulți prieteni și oameni care i-au admirat munca, printre care Lucian Blaga și Virgil Birou.

Pe linie artistică, îl moștenește nepotul său, tot Ion Ladea, actualmente sculptor în București.

Partea a doua s-a deschis la ora 17.00 cu filmul „Negustorul de amintiri“ a lui Ioan Cărmăzan. Această vizionare a fost inclusă ca moment introductiv sărbătoririi regizorului și scriitorului cărășan, Ioan Cărmăzan (Ioan Cărmăzan, 70 ‒ în 27 iunie maestrul va împlini vârsta de 70 de ani).

A fost prezentat de Ioan Cărmăzan Grupul de la Timișoara al cărui inițiator este. Au vorbit membrii Grupului (doar o parte, doar cei care au reușit să vină la manifestare): Ion Marin Almăjan, Maria Nițu, Constanța Marcu, Ionel Sporea, Vasile Bogdan, Nina Ceranu, Manolita Dragomir Filimonescu, Doina Rodica Moț, Rodica Pop.

Grupul de la Timișoara este un „Club imaginar“ a declarat Ioan Cărmăzan, adăugând că sunt oameni care s-au reunit și s-a creat astfel o stare de bine, de liniște și prietenie reală.

Cu prilejul conferinței susținute de prof.univ.dr. Ioan Cărmăzan a fost lansată și cartea apărută sub egida Grupului de la Timișoara, „Utopia despre iubire și prostie“. Publicația reunește 26 de texte de proză scurtă a membrilor Grupului.

Despre personalitatea sărbătoritului au mai făcut laudatio Octavian Doclin, Titus Crișciu, Gabriela Șerban și Ilie Cristescu.

În încheiere, Andrei Bălbărău, custodele Muzeului Cineastului Reșița a prezentat câteva filme aflate în patrimoniul Instituției pe care o reprezintă, printre care, filmul „Bumerang“ al lui Eugen Babii.

Organizatori: Consiliul Județean Caraș-Severin și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS).

Programul ultimei zile de colocvii Hotel Golden Spirit este următorul:

Ora 10.00: Sala de Conferinţe

Tema 2:  BĂNĂȚENII și FILMUL (II)

ora 17.00 – Festivitatea de premiere a scriitorului Toma George maiorescu și a artistului plastic Silviu Orăvițan, PREMII acordate de SPF, prin vicepreședintele acesteia, domnul Michel Bénard.

De la ora 18.30 va avea loc ROTONDA POEȚILOR sub genericul:  „Pietre pentru templul meu“.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157697470998354″]

Sergiu TABAN

Un cetățean prospăt reîntors din „Țara dimineților liniștite” , cum i se mai spune Republicii Coreea, a pornit spre ținuturile natale, la Bozovici – în Valea Almăjului, după ce și-a cumpărat bilet de la una din firmele care operează pe această rută, Timișoara – Bozovici. Nu e niciun secret pentru almăjenii care „de silă bucuroși“ preferă „cursa“, faptul că firma care realizează transportul de persoane din/spre Valea Almăjului este Alfa Star Impex, cu sediul în Dalboșeț.

Din păcate condițiile în care se realizează transportul de persoane pe această rută demonstrează negru pe alb că, fie nu există Registru Auto Român în Caraș-Severin sau Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R., ceea ce mi-e greu să cred, fie România nu face parte din rândul statelor Uniunii Europene.

44 de lei, prețul unui bilet la Alfa Star Impex pentru „senzații tari“: căderea plafonierei în cap, mizerie pe toate elementele și limbajul unor șoferi ce par școliți la „Popa Șapcă“!

De la scaunele infecte, pline de praf, așa cum se poate vedea în imagini, la rugina care a străpuns la exterior tabla „Mercedesului“, la plafoniera de interior desprinsă de caroserie, cu difuzoare mai mult lipsă, decât pauză, la placajele rupte, sute de kilometri realizați într-o mizerie de nedescris pe jos, de unde ieși murdar de sus și până jos iar bagajul, care nu suferise din Coreea și până la Timișoara, arată ca o raniță trecută prin războaiele mondiale. Dacă ai avut proasta inspirație să te îmbraci în culori deschise, la destinație vei arăta cu totul schimbat; dar nu în bine…  Mai mult decât atât, cetățeanul care a întrebat la coborâre șoferul ce va face cu geanta de voiaj murdară și zgâriată, a primit un răspuns halucinant: „Da ce vrei, să ți-o spăl eu? Hai, ia viteză!“

Este inadmisibil modul în care a ales această firmă, ALFA STAR IMPEX să înțeleagă că se face transportul de persoane și tocmai pentru că nemulțumirea pasagerului pentru modul în care a fost tratat a fost una mare, acesta a ales să depună plângere la Oficiul de Protecție a Consumatorului din Timiș, urmând să depună și la OPC Caraș-Severin. La imaginile pe care ne-au fost prezentate, considerăm că cetățeanul este pe deplin îndreptățit să depună plângere la adresa transportatorului. Pentru că, dacă nu ați aflat domnule Fuicu, între timp, de niște ani buni de zile, România clamează faptul să se află între statele Uniunii Europene, fapt pentru care același stat trebuie să demonstreze că se ridică la standardul de civilizație UE 2018. Ceea ce faceți dumneavoastră, prin „oferta“ de transport pe care ne-o prezintă călătorii dumneavoastră, este o încercare de trimitere a României spre lumea a III-a!

Patronul Alfa Star Impex este tatăl fostului șef de la ARR, Nicolae Fuicu!

REPER 24 a contactat managerul firmei Alfa Star Impex, pe domnul Vasile Fuicu, cel care a recunoscut că acest microbuz nu reprezintă o poveste inventată, a circulat, în condițiile prezentate mai sus dar între timp, a fost retras în garajele societății, pentru că „avem două microbuze noi și autocare noi iar ce s-a întâmplat a fost o greșeală“. Asta susține domnul Fuicu, cel care recunoaște că este tatăl fostului șef al ARR Caraș-Severin, Nicușor Fuicu. Putem să ne gândim că din postura de șef al ARR, domnul Fuicu și-a permis luxul de a nu fi atât de drastic cu firma condusă de tatăl său, despre care se spune că, în fapt, tot Nicușor o controla? Cum poți să ceri altor societăți să răspundă negreșit reglementărilor în transport rutier , dacă tu, ca (ex) șef al ARR îți permiți să te deplasezi în atare condiții? Sau faptul că deții actualmente funcția de inspector la ISCTR – Regionala Timișoara, îți permite astfel de derapaje?

Dar despre isprăvile societății de transport Alfa Star Impex de la Dalboșeț  vom mai vorbi cu siguranță iar între timp așteptăm imagini elocvente de la toți cei care circulă pe rutele operate de această societate, pentru a putea vedea cât de decent se desfășoară transportul până la destinație.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157696446125114″]

Sergiu TABAN   

70 de miliarde de lei vechi a fost suma alocată încă din anul 2015 pentru asfaltarea mai multor tronsoane de drumuri județene intravilane care traversează comunele Lăpușnicu Mare, Dalboșeț și Șopotu Nou. Asfalt nou pe mai multe tronsoane de drumuri județene, care nu au implicat bugetele UAT-urilor amintite și care se datorează unor sume defalcate care reveneau din TVA, un proiect aprobat de Consiliul Județean Caraș-Severin, în perioada în care administrația din Banatul de Munte era condusă de vicepreședintele CJ, Ilie Iova.

Deși finanțarea fusese votată în plenul forului administrativ județean, au urmat o serie de contestații la licitațiile lucrărilor care urmau a fi executate dar și o seamă de pași procedurali care au condus la întârzierea punerii în practică a reabilitărilor, atât de necesare pentru intravilanul localităților amintite. Și totuși…astăzi, drumurile intravilane din Lăpușnicu Mare, Șopotu Nou și Dalboșeț au primit străzile asfaltate, pe care sperăm să le îngrijească în anii ce vor urma. Este vorba de Drumul Județean 571 B, de la intersecția cu Drumul Național 57 și până la Șopotu Nou, Drumul Județean 571 G, de la Bănia, Gîrbovăț, Șopotu Vechi, Dalboșeț și Lăpușnicu Mare.

În Valea Almăjului lucrurile par să intre pe un făgaș al normalității iar o mare „vină“ îi aparține Consiliului Județean Caraș-Severin, hulit de foarte multe ori pentru nerealizările la termen, în câteva cazuri pentru promisiuni neonorate față de alegători, dar care a reușit să transmită cărășenilor mesajul „și noi ne dorim să facem mai mult și mai bine pentru dumneavoastră“.

Sergiu TABAN

Un bărbat din Dalboșeț a fost condamnat de Curtea de Apel Timişoara la doi ani de închisoare după ce a provocat un accident de circulație în care au decedat două persoane. Deasemenea, Curtea de Apel a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de patru ani. 

Accidentul a avut loc în urmă cu doi ani, DJ 571 B. Inculpatul, pe atunci în vârstă de 39 de ani, conducea  un autoturism din direcţia Bănia-Dalboşeţ când a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune frontală cu un alt autoturism condus de un bărbat de 37 ani, care circula regulamentar din sens opus. În urma impactului a rezultat decesul conducătorului celui de-al doilea  autoturism şi unui bărbat de 59 de ani, pasager pe locul din dreapta faţă, precum şi rănirea gravă a conducătorului auto vinovat şi a doi pasageri care se aflau împreună cu acesta. La momentul respectiv a fost întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă, ne-a informat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin, Ancuța Cărbunaru.

1 milion de lei are de achitat în prezent inculpatul pentru cele două vieți curmate. Banii vor fi plătiți în solidar cu societatea de asigurări părţilor civile (soţiile celor doi bărbaţi decedaţi, copii, părinţi). În plus, instanța l-a obligat pe bărbat la o prestaţie periodică lunară în sumă de 400 lei, de la data producerii prejudiciului şi până la majorat, pentru fiul minor al unui dintre bărbaţii decedaţi, precum şi la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 1.100 lei.  Bărbatului i-a fost anulat şi permisul de conducere.

Karina TINCUL