Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 a lovit duminică dimineața capitala croată Zagreb, provocând daune materiale și o panică puternică. Seismul a fost resimțit la ora 6 a.m. și mulți locuitori ai capitalei croate au ieșit în stradă, potrivit unui corespondent AFP.

Epicentrul cutremurului s-a situat la 7 Km nord de Zagreb, potrivit Centrului Seismologic Euro-Mediteranian și s-a produs la o adâncime de 10 Km. În cartierele vechi ale Zagrebului, fațadele clădirilor s-au prăbușit și mai multe zone ale capitalei au rămas fără energie electrică.

Resimțit în Bosnia-Herzegovina, Ungaria, Slovenia și Austria, cutremurul a fost urmat de numeroase replici, dar autoritățile locale nu au raportat nicio victimă.

Dan AGACHE

Un cutremur cu magnitudinea de 3,7 pe scara Richter s-a produs noaptea de joi spre vineri în județul Caraș-Severin.

Conform Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul s-a produs la o adâncime de 4 kilometri în zona Teregova – Luncaviţa – Domaşnea, la ora 03:14.

„Intensitatea cutremurului în zona epicentrala a fost de IV grad(e) Mercalli.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: Băile Herculane (27km), Caransebeș (32km), Orșova (41km), Oțelu Roșu (43km), Reșița (47km)”, mai informează Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Cel mai puternic seism din acest an din România a avut loc în data de 28 octombrie, în judeţul Buzău şi a avut o magnitudine de 5,8 pe scara Richter, mişcarea tectonică fiind resimţită şi la Bucureşti.

Diana RADU

În cursul zilei de astăzi am fost contactați de către fostul viceprimar al municipiului Reșița, Sorin Simescu, cel care, după un lung șir de articole apărute în presa locală a decis să își exprime punctual de vedere, în legătură cu acuzele care i se aduc.

Pentru Reper 24, Simescu a declarat: „dacă la începutul acestei campanii de presă referitoare la presupusul prejudiciu cauzat de foștii primari ai Reșiței, Liviu Spătaru, Mihai Stepanescu, de viceprimarii Ioan Crina și subsemnatul, precum și de directorul economic al Primăriei Reșița, Maria Uzum, am ales să nu iau niciun fel de atitudine, iată că lucrurile au căpătat în ultima perioadă, în opinia mea, o tentă politică, și deși, personal am ieșit din viața publică, mă văd nevoit să lămuresc anumite aspecte legate de persoana și activitatea mea în funcția pe care am deținut-o.

Din capul locului, vreau să să fie cunoscut faptul că investiția Primăriei Reșița în realizarea producției de energie electrică și termică cu ajutorul cazanelor pe  biomasă a fost inițiativa exclusivă a administrației PNL aflată la conducerea primăriei Reșița între anii 2004-2008. Această investiție a fost demarată în baza unor studii pur fanteziste prin intermediul unei firme din Slovacia, a cărei experiență în domeniu se rezuma la furnizarea energiei termice într-o localitate cu aproximativ 3000 de locuitori, nicidecum a unui oraș precum Reșița.

Faptul că la preluarea mandatului, în luna iunie 2008, de către o nouă administrație, aceasta din urmă studiind temeinic planul de afaceri propus de administrația PNL din perioada 2004 – 2008, a ajuns la concluzia că este o investiție dezavantajoasă și nefezabilă pentru comunitate, a dus la o hotărâre de Consiliu Local prin care s-a amânat această investiție, partenerii slovaci fiind invitați pentru a clarifica o serie de aspecte neconcordante. În același timp, o altă suspiciune a fost trezită de graba cu care Primăria Reșița condusă de administrația PNL, a făcut acea plată de 2.237.000 lei tocmai între Turul I și Turul II al alegerilor locale din 2008.

În urma discuțiilor cu partea slovacă, avute de reprezentanții primăriei Reșița, aceștia ne-au asigurat că investiția se poate realize și că vor începe de îndată lucrările pentru finalizarea și punerea în funcțiune a instalațiilor respective.

Spre dezamăgirea noastră, a tuturor celor care doream să dăm o șansă termiei reșițene, până în anul 2010, cu toate că am avut nenumărate promisiuni și întâlniri cu partea slovacă, situația a rămas în faza de proiect, singurul investitor fiind Consiliul Local Reșița prin hotărârile luate de vechea administrație PNL.

Drept urmare, am hotărât în interesul urbei, în ciuda unor divergențe între PSD-PDL existente la vremea respectivă în Consiliul Local Reșița, să încercăm să recuperăm măcar investiția de 2.237.000 lei pe care administrația PNL a făcut-o într-un proiect dovedit un eșec lamentabil. Prin urmare s-a inițiat acel proiect de hotărâre privind vânzarea către partea slovacă a acțiunilor Consiliului Local în vederea recuperării la buget a sumei mai sus amintite, lucru care de altfel s-a și întâmplat. Menționez că la vremea inițierii proiectului, fiind o administrație locală nouă, noi nu am cunoscut faptul că banii plătiți într-o grabă cel puțin ciudată de vechea administrație PNL, provin dintr-un credit bancar contractat de aceasta. La fel de curios mi se pare și faptul că, deși toți consilierii locali PNL membrii ai noului Consiliu Local au făcut parte și din vechiul Consiliu Local 2004 – 2008 în momentul supunerii spre aprobare a proiectului de hotărâre amintit, aceștia nu au făcut cunoscut faptul că acești bani sunt dintr-un credit bancar, lucru pe care cu siguranță îl cunoșteau, deoarece Consiliul Local din care au făcut parte l-a contractat.

Ca o dorință pe care o exprim public, l-aș ruga pe actualul primar ales al Municipiului Reșița, domnul Ioan Popa, să aprofundeze problema ridicată de domnia sa, în sensul de a afla cine a făcut parte din Consiliul de Administrație al acestei asocieri cu partea slovacă, cine a fost reprezentantul firmei slovace în Reșița, precum și cine a făcut parte din numeroasele delegații care s-au derulat pe parcursul perioadei 2004 – 2008 în Slovacia și cine a purtat în cadrul acestora negocierile cu partea slovacă?

În final îmi exprim convingerea că domnul primar Ioan Popa va răspunde acestor întrebări pe care i le adresez în mod public, cu teama că edilul va constata că replica „cutremurului“ pe care l-a declanșat se va resimți la nivelul de vârf al conducerii filialei județene a PNL Caraș-Severin.

În rest, ca un ultim punct de vedere îmi exprim încrederea deplină că justiția va face lumină în cazul așa zisului prejudiciu creat de cei amintiți la începutul dialogului nostru“, a afirmat Sorin Simescu, fostul viceprimar al Reșiței în perioada 2009 – 2012.

Sergiu TABAN

Cărășenii au avut parte de o trezire spectaculoasă în această dimineață, din cauza unui cutremur care s-a simțit puternic în Reșița, dar mai ales în localitățile de la granița cu Serbia.

Cu o magnitudine de 4,8 MW, cutremurul a avut epicentrul la vecinii Sârbi, în Kaona, Kučevo. Pământul s-a mișcat la ora 5:05, cu o putere resimțită chiar și la Reșița.

Potrivit Institutului pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut următoarele coordonate: latitudine 44.4626; lon 21.6239.Magnitudine: 4.8, adâncime: 2km.

Diana RADU

Pompierii, echipajele de ambulanță, poliția și jandarmeria s-au deplasat de urgență în Centrul Civic din Reșița, acolo unde zeci de elevi au fost evacuați din Teatrul de Vest. Opt răniți au fost înregistrați în cadrul unui exercițiu de proporții.

Sirenele au răsunat în urmă cu câteva momente în zona centrală a municipiului, acolo unde echipajele de intervenție din partea tuturor instituțiilor angajate să intervină în situații de urgență, au simulat un cutremur de 5,4 grade pe scara Richter.

Cutremurul a durat 15 de secunde şi a fost urmat de două replici de 4,7 respectiv 3,8 grade pe scara Richter.

În urma producerii cutremurului s-au înregistrat avarii la reţelele de electricitate, gaz şi apă, au fost afectate numeroase imobile dintre care şi Teatrul de Vest, acolo unde s-au prăbuşit elemente de construcţie, fără să fie afectată structura de rezistenţă a clădirii.

Ulterior, a izbucnit și un incendiu la parterul clădirii, în scena din sala de spectacole, ca urmare a unui scurtcircuit la instalaţia electrică, 8 persoane fiind rănite. În sală, pe timpul producerii seismului, se aflau circa 100 de elevi din clasele I-IV de la Colegiul Naţional Traian Lalescu şi Şcoala Gimnazială nr. 2 din Reşiţa.

Așa a arătat astăzi scenariul exercițiului. Înainte de toate însă, elevii s-au adunat în sala de spectacole a Teatrului de Vest, acolo unde reprezentanții ISU Semenic le-au explicat cum anume ar trebui să procedeze în cazul unui cutremur.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651128686192″]

„Mi s-a părut un exercițiu interesant și am învățat că dacă vine un cutremur, în orice loc ne-am afla, trebuie să ne păzim și să ne apărăm, nu trebuie să alergăm pe scări sau în lift și trebuie să ne echipăm cu lucrurile cele mai importante, cum ar fi apă și mâncare. Dacă are loc vreun cutremur acum sunt pregătita, înainte nu prea eram”, a explicat una dintre elevele prezente la exercițiu.

Ulterior, a fost simulat sunetul unui cutremur, iar echipajele de pompieri au intervenit de urgență pentru evacuarea micuților. Zona a fost împânzită repede de jandarmi, poliție și echipaje ale ambulanței, precum și voluntari din partea Crucea Roșie, care au acordat primul ajutor „victimelor” evacuate.

„Din nou Crucea Roșie dă dovadă că este pregătită și  promptă pentru a interveni în cazuri de calamități, nu doar în simulări ci și în cazuri reale. Am avut în jur de 8 victime, trei necesitau transport de urgență la spital, iar restul victimelor au primit primul ajutor din partea voluntarilor noștri”, au explicat reprezentanți ai Crucii Roșii Caraș-Severin.

La eveniment a participat și prefectul județului Silviu Hurduzeu, în calitate de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Caraș-Severin, care s-a declarat mulțumit de modul în care instituțiile județului s-au mobilizat în cadrul acestui exercițiu.

„A fost un exercițiu foarte util și mă bucur mult că a avut loc în Reșița și că au participat copii la un astfel de exercițiu. Nu pot decât să remarc implicarea și colaborarea foarte bună între instituțiile de intervenție din Caraș-Severin, toate acestea comunicând foarte bine și într-o situație ipotetică reală cred că suntem pregătiți pentru a interveni eficient, astfel încât să nu avem victime foarte multe”, a explicat Silviu Hurduzeu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157648817847243″]

Chiar dacă Reșița e pregătită în caz de calamitate, cooperarea între instituții mai are nevoie de îmbunătățiri

Titus Susan, inspector-șef în cadrul ISU Semenic, a urmărit modul în care instituțiile însărcinate să intervină în situații de urgență au cooperat în cadrul exercițiului de astăzi. Cu toate că Reșița este pregătită să facă față unei calamități, reprezentantul ISU susține că încă mai este de lucrat la partea de cooperare între cei care veghează la siguranța cărășenilor

„Scopul exercițiului este de fapt cooperarea între toate instituțiile care participă la gestionarea acestui tip de intervenție, în speță seismul, și să vedem modul în care reprezentanții instituțiilor și forțele de  intervenție se deplasează și intervin conform competențelor pe care le au. Este un exercițiu din care putem trage concluzii și învățăminte în așa fel încât în activitatea viitoare să ne îmbunătățim stilul de cooperare și măsurile pe care noi ca instituții trebuie să le luam în situațiile de urgență. Ca o concluzie la cald, mai avem de lucru în domeniul acesta de cooperare, pentru că pe noi ne interesează să vedem timpul de reacție real în momentul în care se întâmplă evenimentele, și încă mai avem puțin de lucru la acest aspect”, a explicat Titus Susan, inspector-șef în cadrul ISU Semenic.

Alexandra JURCA