Proiectul de alimentare cu apă în comuna Ramna este în desfășurare, după ce în septembrie 2019 s-a dat ordinul de începere a lucrările, pentru acest proiect demersurile începând chiar din 2016. Primarul Magdalena Ciurea însă și-a dorit ca alimentarea cu apă în comună să meargă în paralel cu canalizarea, doar că pentru acest al doilea proiect lucrurile nu s-au desfășurat așa cum edilul și-ar fi dorit.

„Am depus proiecte pentru reabilitare DC 86 Ramna-Berzovia, alimentare cu apă și canalizare pe PNDL I în anul 2015 și în 2016. Proiectul pentru apa a fost aprobat în anul 2016 și mi-am dorit să fac împreună apa și canalizarea. În  anul 2017 am depus pe PNDL II proiecte pentru canalizare, reabilitare școala gimnazială Ramna și reabilitare DC 86 Ramna-Berzovia și au fost aprobate  2 proiecte, școala și drumul comunal.

Proiectul de canalizare nu a fost aprobat datorită faptului că nu avem 2.000 de locuitori în comună. În anul 2019 am depus prin FDI proiecte de asfaltare de străzi comunale și canalizare. Proiectul de asfaltare străzi a fost aprobat, iar cel de canalizare este pe lista proiectelor eligibile, așteptăm să vedem ce se hotărăște”, a declarat primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea

În 29 ianuarie trebuia să se decidă ce se va întâmpla cu proiectele depuse pe FDI, dar nici până în momentul de față Curtea Constituțională nu a dat un răspuns și încă nu se știe ce drum vor lua aceste proiecte.

Premierul Orban i-a informat deja pe primarii care au depus proiectele pe FDI, că acesta s-a desființat, dar se așteaptă și răspunsul de la Curtea Constituțională, iar proiectele care deja au fost aprobate nu se pierd, ci vor fi trecute pe PNDL.

Elena FRANȚ

Candidatura lui Viorel Cataramă la alegerile prezidențiale a fost admisă astăzi de Curtea Constituțională după ce Biroul Electoral Central respinsese candidatura acestuia din cauza semnăturilor.

Viorel Cataramă, candidatul Dreptei Liberale, a formulat o contestație împotriva Deciziei Biroului Electoral Central care i-a anulat peste 94.000 de semnături din cele 230.341 depuse, pe motiv că între ele existau elemente de similitudine evidente. Acesta a declarat că decizia BEC a fost una profund nelegală.

„Este o decizie profund nelegală şi am contestat-o deja la Curtea Constituţională. Este o decizie bazată pe aprecieri subiective şi pe acest sistem, oricând, orice semnătură poate fi interpretată, poate fi contestată şi oricând se pot lua decizii de eliminare a unui candidat pe criterii subiective care încalcă legea”, a declarat, sâmbătă, Viorel Cataramă.

La ședința de duminică, CCR a dispus înregistrarea de către Biroul Electoral Central a candidaturii și a semnului electoral a lui Viorel Cataramă la alegerile pentru președintele României.

Diana RADU

Atitudinea de astăzi a parlamentarilor din majoritatea guvernamentală este considerată de către deputatul Valeria Schelean ca o nouă lovitură de stat, de data aceasta față de ordinea constituțională din România, prin faptul că social-democrații nesocotesc în mod direct prevederile deciziei CCR despre Ordonanța Traseismului.

Mai mult, susține deputatul PNL, opoziția face acest lucru exact în cadrul procedurilor parlamentare care trebuie să pună de acord legea declarată neconstituțională cu observațiile Curții.

„Concret, în cadrul ședinței comune a Comisiei Juridice și a Comisiei de Administrație din Camera Deputaților, din data de 24 februarie, în care s-a discutat reexaminarea Legii de aprobare a Ordonanței Traseismului, parlamentarii majorității guvernamentale au propus două articole, dintre care unul prevede că legea este una de respingere a Ordonanței, iar al doilea, suprinzător, prevede că toate efectele pe care le-a produs Ordonanța neconstituțională se păstrează.

Cu alte cuvinte, PSD dorește respingerea Ordonanței Traseismului, dar, în același timp, vrea păstrarea efectelor migrației politice. Acest lucru reprezintă un paradox pe care nu-l pot explica juridic, dar îl pot explica politic prin temerea că, dacă va pierde consilierii locali, județeni, și primarii care au migrat, PSD va pierde controlul în teritoriu.

Dacă o asemenea lege va trece de Parlament, PNL va ataca, din nou, la Curtea Constituțională, textul de lege adoptat de către parlamentarii majorității PSD. În plus, consider că acest comportament politic nu poate fi tolerat și se impune de urgență demisia Guvernului Ponta, pentru că majoritatea care-l susține în Parlament terfelește democrația, Constituția și orice urmă de lege în România”, explică deputatul PNL, Valeria Schelean.

De asemenea, Valeria Schelean a ținut să reamintească celor social-democraților de prevederile Curții Constituționale nr. 761/2015, la pagina 17, care arată în felul următor.

„ (…) păstrarea calităţii de consilier local sau judeţean în ipoteza în care acesta nu mai aparţine partidului pe lista căruia a fost iniţial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau aparţinând, eventual, altui partid politic în care consilierul s-a înscris ulterior. Or, în condiţiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de listă pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni, această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exerciţiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta”, și apoi la pagina 21: “ (…) sancţiunea pierderii mandatului, indiferent de modalitatea în care se pierde calitatea de membru de partid (demisie sau excludere), vizează numai consilierii locali şi judeţeni, aceştia fiind aleşi în cadrul unui scrutin de listă. Aşadar, votul exprimat de către corpul electoral a privit partidul politic, mai exact lista prezentată de acesta, nu şi candidaţii individuali, ceea ce a şi determinat configuraţia politică a consiliului local/ judeţean reflectată prin numărul de mandate obţinute de partidele politice. Astfel, soluţia legislativă cuprinsă în art.9 alin.(2) lit.h1) din Legea nr.393/2004 este o exigenţă ce rezultă direct din prevederile art.8 alin.(2) din Constituţie, o soluţie legislativă contrară – care să nu condiţioneze încetarea mandatului de consilier local sau judeţean de pierderea calităţii de membru de partid sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă acesta a fost ales – putând fi acceptată doar în condiţiile modificării tipului de scrutin în cadrul căruia sunt aleşi consilierii locali sau judeţeni. În lipsa reglementării unui alt tip de scrutin, Curtea nu poate decât să constate, în cauza de faţă, încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie”.

Alexandra JURCA