Județul Caraș-Severin are anul acesta un buget de peste 260 de milioane de lei, cu 23% mai mare decât cel de anul trecut. Bugetul a fost aprobat în cadrul ultimei ședințe ordinare a Consiliului Județean, însă cu abținerea consilierilor liberali, care nu au fost de acord cu modul de repartizare al banilor. În ciuda faptului că bugetul este mai mare decât cel din 2018, președintele Silviu Hurduzeu nu exclude posibilitatea contractării unui credit de către forul județean. Însă, doar dacă vor fi semnate alte contracte dintre cele depuse spre finanțare de către CJ.

„Am aprobat bugetul propriu al județului Caraș-Severin, în sumă de 265.357.000 lei. Față de bugetul de anul trecut este o creștere destul de mare. Bugetul inițial aprobat pe anul 2018 a fost în sumă de 214.000.000, deci este o creștere de aproximativ 23%, aproape 51 de milioane de lei. Sigur că bugetul anului trecut a suferit pe parcursul întregului an numeroase rectificări, în mare parte pozitive, ceea ce a dus la un buget mai mare la sfârșitul anului trecut, dar prin bugetul din acest an reușim câteva lucruri notabile, extrem de benefice pentru județ”, a declarat președintele forului județean, Silvu Hurduzeu.

Acesta s-a arătat mulțumit de faptul că pe de o parte, a crescut suma alocată secțiunii de dezvoltare, iar pe de altă parte, prin actualul buget sunt asigurate salariile angajaților forului județean până la sfârșitul anului, spre deosebire de 2018.

„Secțiunea de funcționare, ca pondere în bugetul județului Caraș-Severin a scăzut. Dacă anul trecut, această secțiune avea o pondere de 81,56%, acum ponderea acestei secțiuni de funcționare este de 63,32%. Nu a scăzut doar în procente, a scăzut și în sumă absolută, dar chiar și cu această sumă, noi reușim să asigurăm salariile pentru tot aparatul propriu al CJ și a tuturor instituțiilor aflate în subordinea CJ. Deci nu va fi afectată sub nicio formă salarizarea colegilor noștri.

Pe de altă parte, un lucru bun este că a crescut foarte mult secțiune de dezvoltare. Dacă anul trecut procentul era de 18,44%, în bugetul pe 2019, secțiunea de dezvoltare are o pondere de 36,68%. Este o creștere foarte mare, iar o mare parte din acești bani va merge către drumurile județene”, a explicat Hurduzeu.

În ciuda explicațiilor oferite de președintele forului județean, consilierii liberali au decis să își arate nemulțumirea față de modul în care au fost repartizați banii și să se abțină de la vot.

„Grupul liberal consideră că și în acest an este un dezechilibru între sumele alocate pentru dezvoltare și secțiunea funcționare în defavoarea secțiunii de dezvoltare, sens în care ne vom abține de la vota. Se putea mai bine”, a afirmat Mircea Teodorescu, liderul grupului liberal din Consiliul Județean Caraș-Severin.

În ceea ce privește secțiunea de dezvoltare din bugetul pe 2019 al județului Caraș-Severin, aceasta se ridică la suma de 97.350.000, adică 36,69% din totalul bugetului. Conform explicațiilor lui Hurduzeu, mare parte din această sumă va merge către drumurile județene și pentru finanțarea proiectelor europene sau guvernamentale derulate în prezent de forul județean. În cazul în care vor fi semnate și celelalte proiecte depuse spre finanțare de Consiliul Județean, se va lua în considerare varianta contractării unui credit.

„Asigurăm prin această sumă banii pentru proiectele aflate în curs în acest moment, proiectele cu finanțare europeană și guvernamentală, aflate în procedură de atribuire a lucrărilor, și pentru care deja încep să se consume bani. Sunt finanțate din acest buget contribuția de 2% și cheltuielile neeligibile pe care trebuie să le asigure CJ pentru cele 3 staționare și pentru drumurile pentru care am semnat contractele de finanțare, respectiv 581 și 608.

În acest moment avem asigurată finanțarea pentru aceste proiecte. Sigur că vom ține cont, dacă se vor semna și celelalte proiecte depuse, de posibilitatea de a contracta un credit pentru a putea să derulăm și acele proiecte”, a mai adăugat Silviu Hurduzeu.

Karina TINCUL

Primăria Reșița va contracta un credit de peste 30 de milioane de lei, bani necesari pentru acoperirea co-finanțării pe care administrația locală trebuie să o asigure pentru proiectele derulate pe fonduri europene. Consilierii locali reșițeni au fost de acord în ședința ordinară din luna acesta cu contractarea acestui credit (cu o mică ezitare din partea social-democraților care au cerut o pauză pentru a se consulta, la finalul căreia și-au dat însă acordul).

Mai exact, conform proiectului de hotărâre, este vorba de un credit de maxim 30.986.856 de lei, pe o perioadă de maxim 12 ani, pentru pre-finanțarea și / sau co-finanțarea obiectivelor de investiții de interes public local, adică a proiectelor care beneficiază de finanțare din bani europeni. Conform edilului Ioan Popa este vorba de proiecte care se ridică la o valoare de peste 130 de milioane de euro și pentru care administrația locală trebuie să asigure co-finanțări care variază în general între 2 – 20%.

„În primul rând este proiectul de tramvai, care la 40 de milioane de euro calea de rulare plus 17 de milioane stație inter-modală, înseamnă 57 de milioane de euro. Calculați 2% din el și vă dă un milion și ceva de euro numai acolo. Mai sunt destul de împovărătoare co-finanțările pentru licee și școli, unde în afară de acel 2% co-finanțare vorbim de sume care nu au fost eligibile prin natura proiectului de eficiență energetică și pe care ni le-am asumat noi; modernizări interioare, recompartimentări ale claselor, dotări interioare ale claselor. Acolo avem iar undeva la un milion și ceva de euro. Ar mai fi reabilitările de clădiri rezidențiale, cele 20 și ceva de scări de bloc, unde contribuția noastră cu tot cu sprijinul pe care îl acordăm pe cinci ani pentru cetățeni se duce undeva la 40%. Deci, practic pentru Primăria Reșița cele mai împovărătoare proiecte sunt cele în care sprijinim anveloparea de blocuri”, a explicat Popa.

La aceste proiecte se mai adaugă altele cum ar fi: reabilitarea centrului civic, amenajarea unui drum agricol, construirea unui spațiu de agrement în Mociur, construirea de locuințe sociale, reabilitarea cinematografului Dacia, modernizarea sistemului de iluminat public.

Citește și Șase străzi din Reșița vor fi modernizate în 2019! Ce planuri are administrația locală?

Karina TINCUL

Ioan Popa se află în aceste zile în capitala Belgiei pentru a se întâlni cu experții Băncii Europene de Investiții, de la care Primăria Reșița a luat un credit de 10 milioane de euro, rata scadentă fiind anul 2032.

Întâlnirea are drept scop o încercare de renegociere a ratei dobânzii, una foarte mare și păguboasă pentru Primăria Reșița.

„O dobândă de 4,37% este inimaginabilă în Europa și trebuie să fac presiuni la Banca Europeană de Investiții să renegociem condițiile de creditare. În cazul în care nu vom reuși să obținem ceea ce ne-am propus, vom încerca să ne ducem cu un credit la o altă bancă.

Partea cea mai tristă este că pentru un astfel de credit, plătim, pe 10 ani, 5 milioane de euro doar dobânda, asta înseamnă că la cei 10 milioane de euro creditați noi trebuie să plătim încă jumătate doar dobânda”, explică primarul Popa.

Creditul Primăriei a fost luat împreună cu Consiliul Județean Caraș-Severin, condus la acea vreme de Sorin Frunzăverde,  pentru proiectul de reabilitare a rețelei de apă și canal în Caraș-Severin. Acest aspect este și cel care pune cele mai mari probleme în ceea ce privește renegocierea dobânzii.

Tot în Belgia, primarul a participat și la evenimentul de la Comitetul Regiunilor unde s-a vorbit despre performanța politicii de coeziune si despre fondurile europene. A avut, de asemenea, o întâlnire cu Corina Crețu, Comisarul European care se ocupa de politica de coeziune si implicit de fondurile europene. Colaborarea si parteneriatul cu zone mai dezvoltate e esențială pentru viitorul Reșiței.

Popa a fost prezent şi la sediul Regiunii Lombardia din Bruxelles unde s-a discutat despre bune practici in turismul alpin. În acest sens, se caută parteneri din Italia, Austria si Slovenia pentru a dezvolta zona turistică din jurul Reșiței, astfel încât oraşul să devină un centru de excelenţă în turism.

Alexandra JURCA

Una dintre hotărârile de Consiliu Local puse în discuție la ultima ședință are în vedere problema anvelopării blocurilor de pe raza municipiului Reșița.

Mai exact, primarul Ioan Popa propune creșterea termenului de plată a ratelor de la doi ani la cinci ani, asta pentru a-i încuraja pe cetățeni să își dea acordul în vederea demarării investiției.

Fondurile accesate în vederea izolării blocurilor de locuințe acoperă undeva la 60 la sută din investiției, restul de 40 la sută urmând să fie împărțit egal, între autoritățile locale și cetățenii imobilului respectiv. Procentul de 20 la sută care le revenea cetățenilor era până acum achitat în rate lunare pe o perioadă de doi ani, costuri care însă i-au speriat pe mulți cetățeni și i-au făcut să aibă rețineri în ceea ce privește o astfel de investiție.

Astfel, pentru a pune în mișcare lucrurile, Popa a decis ca acest termen de rate ce trebuie plătite de către cetățeni să fie mărit de la doi ani, la cinci, urmând ca Primăria să crediteze și procentul de 20 la sută care le revine reșițenilor.

„Valoarea totală este undeva la 8 milioane de euro din care finanțatorul are 60 la sută, ceilalți 40 la sută sunt împărțiți, să zicem, aproape egal. Primăria are 20 și locatarii 20 și am hotărât să creștem termenul de rate pe care le vor plăti locatarii de la 2 ani la 5 ani, aici am luat exemplu de la Alba Iulia și de la alte orașe care au procedat la fel.

Astfel, sarcina pe cetățean va fi mai mică și îi vom putea avea alături de noi în această investiție pentru că dacă oamenii nu semnează nu vom putea demara proiectul. Cu alte cuvinte, din 8 milioane total, undeva la 5 milioane sunt fonduri, un milion și jumătate ar fi contribuția noastră și încă un milion jumătate ar urma să îl plătească cetățenii și noi îl vom credita pe o perioadă de cinci ani de zile”, explică primarul Popa.

Alexandra JURCA

Societatea Aquacaraș SA va contracta un credit de 30.839.946 de lei, bani necesari pentru continuarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii de apă și canalizare din Caraș-Severin. Garant al acestui împrumut va fi Consiliul Județean Caraș-Severin, care este de altfel și principalul acționar al companiei. 

Valoarea totală a proiectului ”Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Caraș-Severin” este de peste 490 de milioane de lei, contribuția companiei Aquacaraș fiind de 6,26%. Cea mai mare parte a sumei este asigurată de la fondul de coeziune – 82,64%, restul banilor provenind de la bugetul de stat și de la beneficiari, autoritățile locale.

Consilierii județeni au aprobat în ședința ordinară din această lună garantarea creditului ce urmează să fie contractat de Aquacaraș, în limitele participației de 64,4355% din capitalul social al Aquacaraș, deținute de Consiliul Județean.

”Până în prezent, au fost obținute 80 la sută din fondurile necesare prin Fondul Național de Garantare, însă restul de 20 la sută trebuie garantate de SC Aquacaraș SA. În acest sens, se propune acționarului principal garantarea părții din finanțarea rambursabilă deoarece, deși în decursul anului 2014 au fost demarate procedurile de achiziție, nu s-a prezentat niciun ofertant, în principal pentru că societățile de credit oferă asemenea împrumuturi pe perioade lungi, de 20 de ani, cu o perioadă de garanție de 4 ani și au în obiectiv măsuri suplimentare de garantare a returnării creditului”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Karina TINCUL

Ministerul Economiei intenţionează să demareze din toamna acestui an programul Prima Maşină, prin care tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani să-şi poată achiziţiona mai uşor un autoturism nou.

Ministerul Economiei pregăteşte un program de garantare a creditelor pentru cumpărarea de maşini noi de către tineri, scrie Business Magazine. Potrivit sursei citate, programul ar urma să se numească „Prima maşină”.

„Generic i-am spus Prima maşină. Acest proiect se adresează tinerilor între 18 şi 30 de ani. Săptămâna viitoare vom avea prima întâlnire cu Fondul de garantare şi producătorii, bineînţeles”, a declarat ministrul economiei, Constantin Niţă.

Proiectul se va adresa exclusiv pieţei de maşini noi, pe care tinerii vor putea să le cumpere prin intermediul unui credit garantat de stat, la fel ca în cazul programului imobiliar „Prima casă”.

Iniţial, doritorii vor depune un dosar cu actele necesare la o bancă acceptată în program şi vor obţine o ofertă de finanţare. Pasul următor este plasarea comenzii cu maşina dorită la un dealer. Ulterior, dosarul de la bancă şi confirmarea dealerului vor merge la Fondul de garantare, iar abia după ce instituţia va garanta creditul, maşina va putea ieşi din curtea dealerului.

Conform ministrului economiei, programul ar putea începe din toamna lui 2014.

În prezent, dobânzile pentru credite auto şi leasing se încadrează în medie între 10% şi 15% pe an, însă se preconizează că acestea vor scădea prin programul Prima Maşină.

Diana RADU