Au fost expuse nouă costume populare, două pentru bărbați și șapte pentru femei, recondiționate pe parcursul ultimilor 15 ani, în cadrul cursurilor de tehnician-designer vestimentar, derulate la Colegiul reșițean. De asemenea, au fost expuse diverse alte produse realizate manual, prin croșetare sau tricotare, precum și produse cu rol decorativ pentru ținutele vestimentare.

„Costumele le-am recondiționat împreună cu elevii noștri, în special cei de la cursurile de seral, ei au fost mult mai interesați decât cei mai micuți și reprezintă mijloace didactice pentru școala noastră. Costumele sunt din colecția mea, provin din diferite zone ale Banatului: Soceni, Ezeriș, Fîrliug, Valea Almăjului, Dalboșeț. Sunt și piese diferite la costume pe care le-am asamblat în așa fel încât să alcătuiască un costum”, a explicat profesorul Maria Sandu.

Expoziția de artă populară și decorativă a fost organizată în cadrul proiectului „Cultură și civilizație în Banatul Montan”, a explicat reprezentantul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Angelica Herac: „I-am dat o denumire așa mai plastică „Dăruire în culori de primăvară”, protagonistă este doamna profesoară Maria Sandu, un om deosebit, un dascăl care se ocupă de aceste recondiționări de costume populare și artă decorativă pur și simplu din pasiune. Firește că o face într-un mod profesionist, pentru că dumneaei a terminat o facultate în domeniu de artă textilă la Iași, deci este pregătită”.

Invitată să spună câteva cuvinte despre expoziție a fost doctor filolog Ada D. Cruceanu, care s-a arătat impresionată în primul rând de frumusețea unui costum specific Banatului de Munte, provenit din zona Cărbunari.

„Doamna profesoară Maria Sandu, venind de undeva dinspre Moldova spre Banatul cel călduros ne aduce într-o expoziție generoasă atât motivul național cu particularitatea lui bănățeană cât și partea de țesătură și împletitură, indiferent din ce material, care se pretează pentru toată costumația din ziua de astăzi.  Din câte îmi dau seama, mai ales din imaginile prezentate și care fac  parte din cursurile domniei sale, are apetențe și competențe pentru orice stil de îmbrăcăminte. Eu apreciez în primul rând faptul că în expoziție se găsește un costum de o valoare inestimabilă, lucrat cu mâna și care vine din Cărbunari, deci dintr-o zonă specifică și doar specifică Banatului de Munte”, a mai precizat Ada D. Cruceanu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157681303163676″]

Prezentă la expoziție a fost și directorul adjunct al Colegiului Tehnic Cărășan, Carmen Miloș, care a dorit să mulțumească din partea conducerii școlii, profesorului Maria Sandu pentru munca depusă, atât personal, cât și cu elevii, precum și reprezentanților Centrului de Cultură pentru sprijinul acordat în acest proiect.

Karina TINCUL

Cu ocazia Zilei Femeii, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraș-Severin a organizat vineri expoziţia de costume populare, broderie şi cusătură a Lilianei Ionașcu, născută în Bihor, dar crescută în inima Banatului, pentru care portul popular este mult mai mult decât o tradiție uitată în șifonierele bunicii.

„Este prima noastră expoziție singuri, pentru că expoziții în colaborare cu diverse alte persoane am mai avut. A fost organizată destul de repede, am vrut să îi ofer o anumită temă dar nu am reușit acest lucru și atunci am expus cam tot ceea ce am avut ca și costume populare și obiecte artizanale lucrate de către noi în timp.

Am expus costume din Banatul de câmpie, Banatul de munte, din diverse subzone ale Banatului. Sunt costume ale câtorva etnii din această zonă, sunt costume din zona Ardealului, șube și partea de iarnă specifice zonei Aradului și Hunedoara, lucruri mărunte executate de mine în timp”, explică Liliana Ionașcu.

Cu o pasiune pentru broderia și cusătura costumului popular, alimentată încă din copilărie, Liliana Ionașcu a ajuns să dezvolte o adevărată afacere de familie, de mai bine de zece ani.

„Lucrăm pe mașini de brodat speciale dar încercăm să ținem de tradiția modelelor, a culorilor. În cazul în care clientul solicită și vrea ceva anume, trebuie să îi respectăm alegerea pentru că până una, alta este vorba și despre o afacere. Afacerea a fost începută în urmă cu zece ani dintr-o dorință personală, am fost ajutată și de soțul mea, care m-a sprijinit. Am reușit să punem pe picioare ceea ce avem acum și să facem din plăcerea mea de a lucra lucrul de mână și o afacere”, a mai explicat creatoare de costume populare.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157650738849247″]

Un costum popular cu lucrătură manuală poate presupune și o lună de muncă. Dar rezultatul nu poate să aducă decât zâmbete pe chipurile celor care apoi îl îmbracă. Cu un astfel de efort însă, nici prețurile nu sunt printre cele mai mici dar, cu siguranță, fiecare bănuț se merită pe deplin.

„Pentru un costum de damă, cu toate accesoriile, lucrat manual, ne putem duce într-o echipă de trei persoane până la o perioadă de o lună de zile. Dacă este lucrat pe mașina de brodat atunci durează maxim 2, 3 săptămâni, depinde și de greutatea broderiilor executate. Manopera automat ridică prețul costumelor, pentru că la cele lucrate manual și materialele sunt puțin mai scumpe. Arta are preț dar nu este prețuită la adevărata sa valoare, de multe ori nu este prețuită nici măcar la valoarea estetică la care ar trebui.

În medie, un costum complet lucrat manual poate costa între 1.500 și 3.000 de lei. Clienții noștri sunt  acele persoane fizice care, în ultimii 3 ani au început să prefere aceste costume populare. Le poartă în special la nunți, la baluri, pentru că văd că în Banat au reînceput să învie aceste tradiții, soliști populari, ansambluri populare. Am avut și comenzi de peste granițe, dar tot români plecați acolo, care odată ajunși departe de casă, au început să aprecieze mult mai mult tradițiile și rădăcinile de la care au plecat”, a mai menționat Liliana Ionașcu.

Alexandra JURCA