Unul dintre proiectele prin care se dorește atragerea unui număr mai mare de turiști în Clisura Dunării din Caraș-Severin este în plină derulare în comuna Coronini. Este vorba de restaurarea și punerea în valoare a cetății Ladislau, monument istoric din secolul al XIV-lea, ale cărui ruine se ridică pe un deal deasupra Dunării. Aproape 20 de milioane de lei sunt investiți în acest proiect, derulat de Primăria Coronini pe fonduri europene.

„Proiectul are o valoare destul de mare, 19.851.860 de lei, undeva la patru milioane și jumătate de euro. Se lucrează acolo, au început să se vadă deja rezultatele. Din păcate, se reabilitează doar ruinele deoarece nu am reușit să găsim o imagine veche din care să ne dăm seama cu arăta cetatea pe vremuri. Aceasta a fost demolată prin anii 1550, spre deosebire de cea de pe malul sârbesc. Mereu încerc să îi fac pe oameni să înțeleagă, și eu mi-aș fi dorit tare să facem cetatea asemănătoare cu cea a sârbilor, dar aceea nu a fost demolată. Cetatea de la noi a fost bombardată și Ministerul Turismului nu ne-a permis să facem mai multe lucrări, doar să reabilităm ruinele, pentru că nu am avut o imagine, să vedem cum arăta ea pe vremuri, când era în picioare. Nu am reușit să găsim niciunde, am căutat chiar și la Viena”, a precizat pentru Reper 24, primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu.

Edilul este însă convins că odată lucrările terminate, vechea cetate medievală va deveni un punct de atracție turistică, mai ales având în vedere că este situată la un pas de Dunăre, iar în zonă se află și alte obiective demne de interes, cum ar fi cunoscuta stâncă Baba Caia, pe marginea căreia s-au țesut de-a lungul timpului numeroase legende.

Lucrările de la cetatea Ladislau sunt derulate de o firmă din Ploiești, a mai precizat primarul Ilie Boboescu, și deși termenul inițial de finalizare al acestora era luna noiembrie a acestui an, este foarte posibil ca acest termen să fie prelungit, având în vedere întârzierile apărute în perioada pandemiei.

Proiectul cuprinde consolidarea, restaurarea, conservarea și protecția cetății , realizarea unui punct de belvedere prin amenajarea Turnului 3 de Sud-Vest, conservarea zidurilor și turnurilor cetății cu asize de piatră, amenajarea de platforme și pasarele, construirea unui corp anexă, realizarea de instalații electrice și sanitare, realizarea iluminatului arhitectural și ambiental, amenajarea incintei sitului și realizarea de alei pietonale.

Karina TINCUL

Investițiile continuă în comuna Coronini, din Clisura Dunării. Mai multe proiecte sunt în derulare în prezent în comuna cărășeană, printre care restaurarea cetății Ladislau, reabilitarea sediului Primăriei și construirea unei școli noi. Căminul cultural din localitate a trecut și el recent printr-un amplu proces de reabilitare și modernizare. Pe lângă proiectele derulate pe fonduri europene și guvernamentale, au loc însă și investiții de la bugetul local.

50.000 de lei din bugetul Primăriei au fost alocați pentru reabilitarea unor scări situate în zona centrală a comunei Coronini, scări folosite zilnic de cetățeni și care aveau mare nevoie de o reabilitare, după cum explică primarul Ilie Boboescu:

„Scările acestea au fost făcute în urmă cu aproximativ 40 de ani și după atâția ani necesitau o reabilitare totală. M-am gândit că foarte important să le refacem având în vedere că sunt folosite zilnic de mai bine de jumătate din locuitorii comunei, dar și de copii atunci când merg la școală. Ele s-au distrus și din cauză că pe timp de iarnă, copiii le foloseau pentru săniuș. Chiar și eu când eram copil mă dădeam cu sania pe aici. Lucrările sunt realizate de firma de gospodărie comunală a Consiliului Local”.

Un alt proiect recent finalizat la Coronini a fost modernizarea și dotarea Căminului Cultural, un proiect în valoare de 2.260.000 de lei, derulat prin AFIR. „Este o clădire multifuncțională, are sală de mese, un amfiteatru, centrală termică, grupuri sanitare, bucătărie proprie pentru încălzirea mesei. Am demolat fostul cămin cultural și am ridicat o clădire nouă, mai extinsă și mai bine dotată. Din păcate, nu am reușit să o folosim mai deloc pentru că a venit pandemia”, a precizat edilul Boboescu.

Citește și Copiii au stat acasă, iar primarul Ilie Boboescu le-a ridicat o școală nouă la Coronini

Mai multe despre investițiile și proiectele derulate la Coronini, în perioada următoare.

Karina TINCUL

În timp ce Ministerul Sănătății și cel al Educației țineau copiii în on-line, la Coronini, în Clisura Dunării, primarul Ilie Boboescu a accesat peste 1,1 milioane de euro și a ridicat o școală nouă.

„Este vorba de o finanțare prin programul PNDL2 care ne-a permis să ridicăm această nouă unitate de învățământ modernă și funcțională. Aceasta dispune de 8 săli de clasă, cabinete, ateliere și multe alte dotări, toate noi. Trebuie să precizez că vechea unitate de învățământ devenise improprie pentru desfășurarea unui proces educațional la nivelul mileniului 3“ , a declarat pentru Reper 24, primarul Boboescu

Școala este amplasată în apropierea celei vechi care a fost demolată, lucrările au început încă de anul trecut și vor fi încheiate până în toamnă, astfel încât elevii să înceapă noul an școlar în școală nouă.

„Nu este singurul proiect pe care îl avem prin PNDL2; la începutul lunii viitoare vom începe lucrările la o nouă primărie ce va fi amplasată în locul celei vechi“, a mai precizat Ilie Boboescu, primarul comunei Coronini, situată în Clisura Dunării, în apropierea orașului Moldova Nouă.

Dan AGACHE

Cetatea Ladislau de pe Clisura Dunării, din Coronini, județul Caraș-Severin, începe să prindă contur în forma ei restaurată pe măsură ce avansează lucrările inițiate acolo cu bani europeni prin Regio POR.

Fortificația datează de la 1427-1428!

Reprezentanții ADR Vest, cei care au asigurat finanțarea, spun că este un proiect complex, care cuprinde consolidarea, restaurarea, conservarea și protecția Cetății Ladislau, realizarea unui punct de belvedere prin amenajarea Turnului 3 de Sud-Vest, conservarea zidurilor și turnurilor cetății cu asize de piatră, amenajarea de platforme și pasarele, construirea unui corp anexă, realizarea de instalații electrice și sanitare, realizarea iluminatului arhitectural și ambiental, amenajarea incintei sitului și realizarea de alei pietonale.

Până în prezent s-a realizat un progres al lucrărilor de aproximativ 20% în zonă.

„Cetatea medievală va fi introdusă în diverse circuite turistice naționale și internaționale, în vederea creșterii numărului de turiști, și este prevăzută diversificarea serviciilor culturale prin organizarea și desfășurarea a minimum patru evenimente anuale periodice, cu accent pe păstrarea tradițiilor locale.

Obiectivul proiectului este de a dezvolta turismul în zonă prin restaurarea și punerea în valoare a acestui monument istoric și de a crește gradul de informare și interes pentru cultură”, au declarat reprezentanții ADR Vest.

Valoarea totală a investiției este de 19,8 milioane lei, din care 19,3 milioane lei reprezintă finanțare europeană, asigurată prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Beneficiarul proiectului este Primăria Comunei Coronini.

Lorena POENARU

Nelu Bălean, candidatul Partidului Național Liberal pentru funcția de primar al comunei Coronini își prezintă platforma electorală și proiectele pe care își dorește să le vadă implementate în satele Coronini și Sfânta Elena.

Obiectivele liberalului Nelu Bălean sunt numeroase și variate, de la amenajarea unui port și dezvoltarea turismului până la amenajarea de locuri de joacă și reabilitarea unor drumuri. Toate acestea sunt prezentate în detaliu, chiar de candidatul PNL:

„1. LOCURI DE MUNCĂ ÎN CORONINI: Voi face acest lucru prin atragerea de investitori în domeniul turismului, zona noastră fiind recunoscută pentru potențialul din acest domeniu.De asemenea, voi aduce la Primărie, un specialist care să vină în ajutorul tinerilor, în special, dar și a tuturor cetățenilor interesați să acceseze fonduri europene nerembursabile pentru a demara diverse afaceri.

2. AMENAJAREA UNUI PORT: Acest obiectiv este necesar pentru că acum, în Coronini, ambarcațiunile de pescuit, dar și cele turistice, nu au unde să staționeze.

3. PROMOVAREA TURISMULUI: Sunt atâtea obiective turistice nepuse în valoare, atâtea locuri încărcate de istorie necunoscute celor care ajung în zonă. De aceea, vreau sa deschid un Centru de informare turistică, locul de unde turiștii pot afla tot ce este frumos de vizitat.

4. AMENAJAREA UNUI PUNCT DE ÎMBARCARE ȘI A UNEI PARCĂRI: Mă refer aici la turiștii care doresc să facă o croazieră pe Dunăre și au nevoie de un loc unde să își parcheze, în siguranță mijloacele de transport, dar și un loc din care să se îmbarce.

5. CANALIZAREA ÎN SATUL SFÂNTA ELENA: Sat aparținător al comunei Coronini, Sf. Elena trebuie să fie o localitate la standarde europene. De aceea, realizarea canalizării este o prioritate pentru mine.

6. AMENAJAREA DE LOCURI DE JOACĂ: Voi fi un primar căruia îi pasă de copiii care reprezintă viitorul. De aceea, intenționez să amenajez locuri de joacă în ambele localități ale comunei, și în Coronini și în Sf. Elena.

7. REGULARIZAREA ȘI AMENAJAREA CURSURILOR DE APĂ: Râurile din comuna noastră au nevoie de îngrijire. Vreau, de asemenea, să le amenajăm, să le curățăm.

8. REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA ALEILOR, TROTUARELOR ȘI ZONELOR VERZI: Îmi doresc o imagine nouă pentru localitatea noastră. Vreau să schimb și să reamenajez tot ceea ce înseamnă impact vizual pentru Coronini.

9. REABILITAREA CANALULUI DE APĂ PLUVIALĂ DE-A LUNGUL DN 57: Mă refer aici la canalul aflat de-a lungul șoselei principale care traversează localitatea Coronini și care are nevoie de o reamenajare.

10. MODERNIZAREA TERENULUI DE FOTBAL: Îmi doresc ca sportul să fie o parte integrantă a comunității. Astfel, voi obține fonduri pentru amenajarea și modernizarea terenului de fotbal.

11. REABILITAREA ȘI MENȚINEREA ÎN BUNE CONDIȚII A DRUMURILOR AGRICOLE

12. SPRIJINIREA DE MANIFESTĂRI CULTURAL ARTISTICE: Voi fi primarul căruia îi pasă de cultură și mă voi implica activ în tot ceea ce înseamnă evenimente cultural-artistice. Voi readuce ruga de la Coronini pe locul său binemeritat.”

„Am reușit pentru mine, reușim și pentru voi” le transmite liberalul Nelu Bălean, locuitorilor din Coronini și Sfânta Elena, subliniind faptul că după ce a reușit în domeniul privat, dorește acum să își ajute concetățenii și împreună să dezvolte localitatea din Clisura Dunării.

Redacția

Șapte cetăţeni din Siria, Yemen şi Egipt, care intenţionau să intre ilegal în România, traversând fluviul Dunărea cu o barcă au fost descoperiți de poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Moldova Veche. Şi poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontiera Oraviţa au descoperit un cetăţean turc, care a încercat să treacă fraudulos frontiera din Serbia în România.

Ambarcațiunea cu cei șapte migranți a fost observată de polițiști cu cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, în jurul orei 02:30, venind dinspre malul sârbesc. Ambarcaţiunea a intrat în apele teritoriale româneşti, după care s-a  întors spre malul sârbesc.

„Imediat poliţiştii de frontieră au declanşat o acţiune specifică pe linia combaterii migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere în zona de competenţă, în urma căreia au depistat şi reţinut, la malul românesc al fluviului Dunărea, în apropierea localităţii Coronini, şapte cetăţeni străini.

Concomitent, au fost anunţate despre eveniment şi autorităţile de frontieră sârbe, care au comunicat faptul că au identificat ambarcaţiunea şi au reţinut doi bărbaţi, un cetăţean sirian şi unul palestinian.

Cei şapte cetăţeni străini au fost conduşi la sediul sectorului pentru identificare, ocazie cu care s-a stabilit că grupul era format din trei cetăţeni din Siria, doi din Yemen şi doi din Egipt şi au vârste cuprinse între 16 şi 45 de ani. În cadrul cercetărilor preliminare, persoanele au declarat că au trecut fluviul Dunărea cu o ambarcaţiune, ajutate de cele două persoane reţinute de autorităţile sârbe şi intenţionau să ajungă în Germania”, precizează subcomisar de poliţie Petre-Ionuţ Nicola, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, iar în continuare cercetările sunt desfăşurate sub coordonare unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin.

În ceea ce îl privește pe cetățeanul turc, acesta a fost depistat în localitatea Ciudanoviţa de către lucrătorii din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Oraviţa. Bărbatul încerca să ajunge într-un stat din vestul Europei și nu deţinea documente valabile.

„În cauză a fost întocmită lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, persoana în cauză fiind predată autorităţilor din Serbia prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa. Totodată, a fost instituită măsura nepermiterii intrării a cetăţeanului turc pe teritoriul României pe o perioadă de 5 ani”, precizează Petre-Ionuţ Nicola.

Karina TINCUL

Pe locul unei vechi mănăstiri de la sfârșitul secolului XV din apropierea localității Coronini va fi ridicat un nou lăcaș de cult. Episcopul Caransebeșului, Lucian Mic, a sfințit vineri piatra de temelie pentru un nou lăcaș de cult prin care se va relua viața monahală la Coronini. Totodată, a fost hirotesit stareț al viitoarei mănăstiri pe ieromonahul Galaction Roiban, originar din Coronini și viețuitor al Mănăstirii Sâmbăta de Sus, ucenic al părintelui Teofil Părăian.

„Părintele Galaction va prelua conducerea acestui așezământ monahal și va încerca să adune o obște în jurul Sfinției sale, astfel încât lucrarea Mariei să se împletească cu lucrarea Martei. Sperăm ca în acest loc, în viitorul apropiat, să se ridice un schit, ruinele vechii mănăstiri să fie conservate și credincioșii să se obișnuiască să vină aici ca la un loc sfânt, pentru că, din cele mai vechi timpuri, acest loc era cunoscut în tradiția locală sub denumirea «La Mănăstire»”, a spus episcopul Caransebeșului.

Ruinele vechii mănăstiri ortodoxe de la sfârșitul secolului al XV-lea au fost descoperite în anul 2013, în apropierea localității Coronini, pe Valea Văradului din Clisura Dunării.

Cazul Mănăstirii „Sfântul Arhanghel“ ilustrează drumul anevoios de identificare pe teren şi de cercetare a arhitecturii eclesiastice medievale ortodoxe din Banat.

„Biserica Mănăstirii „Sfântul Arhanghel“ este un monument cu plan arhaic, ce a cunoscut o lungă vieţuire în timp, de-a lungul Evului Mediu. Structural, biserica are un altar rectangular, un naos cu plan dreptunghiular. Dimensiunile exterioare ale bisericii erau 6,80/6,50 m, fiind în această privinţă monumentul cel mai modest din arhitectura eclesiastică medievală ortodoxă, pe care l-am adus la lumină. Biserica a avut pereţii împodobiţi cu pictură la interior. Un element de arhitectură ce poate oferi şi repere cronologice îl constituie cele două perechi de contraforturi ce flancau pereţii laterali ai navei. Stratul de arsură identificat, în care s-au găsit trei monede de la finele veacului al XVIII-lea, sugerează perioada de distrugere violentă a monumentului.

Biserica, atestată în secolul al XVI-lea, are începuturi ce pot fi bănuite pe temeiul elementelor de arhitectură şi al analogiilor de plan încă în veacul al XV-lea. Mănăstirea de la Coronini se înscrie astfel, alături de cele de la Baziaş, Sirinia, Sviniţa, Mraconia şi Vodiţa, în şirul de lăcaşuri ortodoxe ridicate către sfârşitul secolului al XIV-lea şi în cursul secolului al XV-lea. O bună parte din monumentele mai înainte invocate aveau planul triconc, adus din lumea ortodoxă sârbească de călugărul Nicodim şi difuzat apoi în mediul monahal ortodox românesc de la nordul Dunării. Drumul triconcului la nordul fluviului s-a făcut prin culoarul cultural şi geografic bănăţean. Conservarea bisericii mănăstirii de la Coronini va înscrie, în acest fel, un monument de arhitectură eclesiastică peisajului cultural al provinciei. Situl arheologic a fost vizitat recent şi de Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, însoţit de reprezentanţi ai Muzeului Banatului Montan din Reşiţa”, relata regretatul istoric, Dumitru Țeicu.

sursa: ziarullumina.ro

Elena FRANȚ

La Chișinău, în Republica Moldova, s-a desfășurat, în perioada 10 – 13 mai 2018, cea de-a III-a sesiune ordinară a Adunării generale a Consiliului Autorităților Locale din România și din Republica Moldova (CALRRM). Peste 150 de primari din România și Republica Moldova s-au reunit pentru a discuta aspecte ale consolidării procesului de cooperare și schimb de experiență între colectivitățile locale din România și Republica Moldova.

La evenimentul care a avut și un caracter aniversar, fiind celebrat Centenarul Marii Uniri din 1918, județul Caraș-Severin a fost reprezentat de primarul comunei Marga, Nicolae Beg și de primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu.

Lucrările Adunării generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova CALRRM, fondată în anul 2013 între Asociația Comunelor din România (ACoR) și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), s-au desfășurat în Sala de Conferințe a Institutului Muncii în prezența numeroșilor primari de pe ambele maluri ale Prutului. Conducătorii UAT-urilor au avut ocazia de a realiza un schimb de experiență privind bunele practici în dezvoltarea locală și furnizarea unor servicii publice de calitate, dar și pe marginea procesului de descentralizare, modernizare și europenizare.

Încă de la început, CALRRM și-a propus printre alte obiective să susțină înfrățirea între unitățile administrativ-teritoriale din România și cele din Republica Moldova, să sprijine bilateral procesul de descentralizare, consolidare a autonomiei locale și de atingere a standardelor Uniunii Europene, să inițieze un proces complex, constant și permanent de consolidare a mecanismului european de înfrățiri. În acest sens, peste 100 de înfrățiri între unități administrativ-teritoriale din România și Republica Moldova au fost inițiate de la fondarea CALRRM și până în prezent.

Primarul comunei Marga, Nicolae Beg, care este și președintele Asociației Comunelor din Caraș-Severin ACoR, ne-a prezentat principalele puncte înscrise în declarația-apel adoptată în unanimitate la Chișinău, în ziua de 11 mai, semnată de președintele ACoR, Emil Drăghici, și omologul său din Republica Moldova, doamna Tatiana Badan, menită să întărească relațiile dintre România și Republica Moldova

„La Chișinău, unde am trăit momente înălțătoare și unde, alături de colegul meu primar, Ilie Boboescu, ne-am simțit cu adevărat uniți în cuget și simțiri cu frații noștri primari de peste Prut, am realizat o declarație care se constituie și într-un apel față de Guvernul României, față de Guvernul Republicii Moldova, față de oricare alt guvern al Uniunii Europene ori al oricărui alt stat din Europa și din lume, implicit față de Ambasadele din București și Chișinău, față de orice organizație europeană ori extraeuropeană, față de mass-media, față de toți cetățenii care și-au pus încrederea în noi atunci când ne-au votat, că-i putem reprezenta cu cinste oriunde și oricum ne-am afla, ca autorități ori ca cetățeni:
1. colectivitățile locale, democrația locală, autonomia locală, cooperarea descentralizată și autoritățile administrației publice locale constituie pilonii oricărui regim democratic, conștienți că în absența acestora ne situăm în afara cadrului specific european;
2. desăvârșirea unui sistem administrativ bazat pe democrație locală, cooperare descentralizată și autonomia locală este esențială în vederea asigurării pârghiilor specifice autoritățile publice locale pentru dezvoltarea sustenabilă a colectivităților locale și pentru creșterea calității serviciilor publice;
3. convinși de eficiența unei abordări de jos în sus la nivel administrativ susținem guvernanța pe mai multe niveluri, recunoscând, în acest sens, nevoia de a colabora în parteneriat pentru a realiza o coeziune economică, socială și teritorială mai puternică în cele două state. Niciun nivel nu poate face față singur provocărilor cu care se confruntă. Putem soluționa problemele concrete ale cetățenilor numai printr-o mai bună cooperare și prin intermediul proiectelor comune, în vederea abordării provocărilor comune care ne așteaptă;
4. atragem atenția asupra procesului masiv de deznaționalizare ce are loc în satele din Republica Moldova știut fiind faptul că, în pofida vitregiilor istorice, satele/comunele din Republica Moldova au păstrat tot ce era specific poporului român: istoria, tradițiile, limba, cultura și tricolorul;
5. încredințați de importanța colaborării veritabile între nivelul de guvernare central și local în vederea realizării unei legislații eficiente și practice în domeniul administrației publice locale, solicităm întărirea reală a instituției consultării structurilor asociative ale administrației publice locale în procesul legislativ cu impact local;

6. în vederea întăririi legăturilor între cele două state surori, propunem organizarea, cel puțin anual, a unei ședințe comune între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, cu participarea reprezentanților Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova; cu această ocazie să se prezinte public Memorandumul cuprinzând acțiunile concrete întreprinse în scopul reunificării celor două țări-surori; de asemenea solicităm ca Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană să se redefinească drept Reprezentanța Permanentă a României și Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, iar dacă aceasta nu ar fi posibil, în structura ei să existe persoane angajate din partea Republicii Moldova, iar documentele ce se elaborează aici să intre în conștiința tuturor ca fiind documente comune României și Republicii Moldova, înaintate ambelor guverne până când acestea vor FI UNUL ȘI ACELAȘI GUVERN AL ROMÂNIEI;
7. semnalăm necesitatea creării unui fond special de susținere a colectivităților locale din Republica Moldova prin concentrarea finanțărilor europene și românești, cu simplificarea și uniformizarea procedurilor de accesare a fondurilor, respectiv cu realizarea unei gestiuni autonome a acestui fond care să asigure acces egal, apolitic și transparent pentru fiecare colectivitate locală; toate acestea să se realizeze numai prin organisme instituite pe principii paritare, între reprezentanții autorităților administrației publice centrale și cei ai Congresului Autorităților locale din Republica Moldova;
8. pornind de la datoria frățească de sprijin și cooperare, pe principii de reciprocitate, Asociația Comunelor din România va folosi toate pozițiile pe care le deține la nivel internațional în vederea promovării perspectivei europene a Republicii Moldova la nivelul instituțiilor și organizațiilor UE și internaționale;
9. în vederea întăririi colaborării inter-instituționale între autoritățile publice locale de pe cele două maluri ale Prutului susținem instituirea de către Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova a unui program extins de informare și/sau de formare profesională pentru funcționarii din administrația publică locală în vederea schimbului de cunoștințe, experiențe și bune practici;
10. învățând din experiența trecutului considerăm că uniformizarea legislației între cele două state ar putea facilita procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, propunem crearea unui program de corelare/adaptare/ajustare a cadrului legal din domeniul administrației publice locale din Republica Moldova la cel din Romaniei cu participarea experților din România.
Așa să ne ajute Dumnezeu!“

De asemenea, după cum ne-a transmis primarul comunei Marga, Nicolae Beg, a fost modificat cu această ocazie cadrul legal din România în vederea acordării dreptului autorităților locale din România să finanțeze direct proiecte și activități în localitățile înfrățite din Republica Moldova. În prezent, aceste prevederi legale sunt implementate cu succes, fiind realizate zeci de proiecte care îmbunătățesc activitatea autorităților publice și viața colectivităților locale din Republica Moldova.

Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, locuitori ai satelor și comunelor înfrățite, își fac vizite reciproce, implementează proiecte sociale, culturale etc. Iar acum, primarii din România își doresc să-și ajute omologii din R. Moldova să-și europenizeze localitățile pe care le conduc, inclusiv cu finanțare europeană.

Sergiu TABAN

La aproape două săptămâni de la tragicul accident de la Coronini în urma căruia patru persoane au dispărut în apele Dunării, în zonă încă nu au fost montate parapetele de protecție adecvate. A fost adoptată în schimb o soluție provizorie, cel puțin așa a afirmat șeful secției de Drumuri Caransebeș, deși acesta a recunoscut că nu are totuși informații exacte.

Subiectul a fost abordat în cadrul ședinței Colegiului Prefectural de ieri, când vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Ionuț Popovici, care l-a întrebat despre situația din zonă pe Ioan Boba, șeful secției Drumuri Naționale Caransebeș, care venise să prezinte pregătirile de iarnă la secțiile de Drumuri Caransebeș și Orșova.

„Nu am informații foarte concrete, dar dintr-o discuție anterioară cu colegul de la Orșova pot să vă spun că la momentul ăsta sunt puși niște parapeți provizorii, parapeți de protecție lestați cu nisip. Este o soluție provizorie, urmând a se monta de urgență, zilele următoare parapeți definitivi”, a explicat Boba.

O familie formată din patru persoane, părinții și cei doi copii, a dispărut în apele Dunării, în urma unui accident de circulație ce a avut loc pe data de 7 octombrie, în zona localității Coronini. Vehiculul cu care se deplasau victimele a plonjat în Dunăre, singurul care a reușit să se salveze fiind șoferul. Până în prezent, au fost găsite doar cadavrele a trei dintre victime, mama și cei doi copii, dintre care un micuț, în vârstă de 3 ani. Conform informațiilor făcute publice de CNAIR după accident, parapetul greu din zonă era deteriorat de cel puțin 2 ani, fără să se fi luat nici o măsură pentru remedierea situației.

Citește și ALERTĂ la Coronini! O maşină cu 5 persoane, printre care şi un copil, s-a răsturnat în Dunăre! 

Karina TINCUL

Scafandrii militari au găsit ieri autoturismul căzut în Dunăre în zona Coronini după mai multe operaţiuni de căutare realizate cu ajutorul sonarelor. Autoturismul a fost scos din apă cu ajutorul unei macarale şi s-a constat că în interiorul lui nu se afla nicio persoană.

Scafandrii s-au retras aseară de la locul evenimentului, pe parcursul zilei efectuând mai multe scufundări extrem de solicitante din cauza apei foarte reci şi curenţilor puternici. În continuare, căutările vor fi efectuate de un echipaj cu o barcă de la Secţia de Pompieri Moldova-Nouă, un echipaj cu o ambarcaţiune de la Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi un echipaj cu o ambarcaţiune de la Poliţia Navală.

Reamintim că în momentul în care mașina a părăsit partea carosabilă și a aterizat în Dunăre, în ea se aflau cinci persoane, printre care și un minor de doar trei ani. Doar șoferul a reușit să ajungă singur la mal, despre celelalte persoane, soț, soție și doi copii nu se știe încă nimic.

Din declarațiile șoferului, toți pasagerii ar fi reușit să iasă din mașină înainte ca aceasta să se scufunde.

Incidentul a avut loc sâmbătă dimineață și din primele date se pare că familia, de loc din Sichevița, pleca spre Germania la muncă.

CITEȘTE ȘI: ALERTĂ la Coronini! O maşină cu 5 persoane, printre care şi un copil, s-a răsturnat în Dunăre! Scafandrii au oprit căutările

Diana RADU