În cadrul proiectului cultural „Să ne recunoaștem valorile”, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin împreună cu  Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat marți, 18 septembrie 2018, un moment aniversar dedicat profesorului universitar doctor Cornel Ungureanu, președintele Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, erudit incontestabil și reper indispensabil al Banatului  literar și cultural.

Totodată, a fost lansat și cel mai recent volum semnat Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, ediția a II-a, revăzută și adăugită, volum apărut la editura Brumar din Timișoara, 2018. Încă de la prima pagină autorul subliniază, în această a doua ediție a cărții, „modul în care literatura română, prin scriitorii ei, mai mult sau mai puțin importanți, din sec. XX sau de azi, pot defini Mitteleuropa periferiilor: o geografie literară legată de pierderea unui Centru – a unui reper. Și de regăsirea altui Centru.” De asemenea, precizează: „cartea de față trebuie citită împreună cu Literatura Banatului, volum important pentru înțelegerea  „Mitteleuropei periferiilor”; datorăm această carte prietenilor de la revista „Orizont” și celor care au dat sens grupului „A treia Europă”.” Volumul se încheie cu un Epilog și cu dedicația autorului „Fie acest volum în memoria Gabrielei Colțescu, admirabil coleg din echipa noastră de odinioară.”(Prima ediție a cărții a apărut în 2002 la editura Polirom, iar pe ultima pagină erau anunțate volumele „în pregătire” din seria „A treia Europă”. Între ele se afla și Gabriela Colțescu, Cornel Ungureanu (coord.) – Rasă în clasă în Europa Centrală și extremele politice.)

Dintr-un început, scriitorul Erwin Josef Țigla, moderatorul evenimentului, a ținut să precizeze că întâlnirea propusă se vrea una de suflet, considerând invitatul unul dintre prietenii scriitorilor reșițeni. După o scurtă incursiune în viața și opera lui Cornel Ungureanu, Erwin Josef Țigla i-a înmânat acestuia o diplomă de Membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

De asemenea, managerul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici”, dra. Clara Maria Constantin a înmânat sărbătoritului Titlul „In Honorem Paul Iorgovici”, cea mai înaltă distincție a acestei instituții, plachetă omagială dăruită cu prilejul împlinirii celor 75 de ani de viață (Cornel Ungureanu s-a născut în data de 3 august 1943 la Lugoj, județul Timiș).

Despre omul și scriitorul Cornel Ungureanu, despre mentorul a generații de scriitori Cornel Ungureanu s-au rostit frumoase cuvinte și aprecieri venite din partea unor prieteni și colaboratori: poetul Octavian Doclin, pr.prot. Vasile Petrica, artistul Nicolae Dumitru Vlădulescu, publicistul Titus Crișciu, scriitorul și editorul Gheorghe Jurma, bibliotecarii Erwin Țigla și Gabriela Șerban, scriitorul Adrian Bodnaru și filologul Ada D. Cruceanu, pe care, intenționat, am lăsat-o la urmă  dorind să și citez cuvântul domniei sale: „Cornel Ungureanu nu are vârstă, Cornel Ungureanu are operă!”.

Vădit emoționat, maestrul Cornel Ungureanu a fost cel care a încheiat întâlnirea, a mulțumit celor prezenți și și-a prezentat cartea, dovedind încă o dată că, așa cum preciza și Octavian Doclin, prin scrierile sale „redă contemporaneității și viitorimii valori literare perene ale ținutului Banat.”

Evident, evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe și o alta de fotografii, dar și cu tradiționalul „La mulți ani!”

 Gabriela Șerban

Recent, Cornel Ungureanu, un nume de referinţă în critica literară românească, a primit titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Constantin Daicoviciu, conferit de conducerea administraţiei publice locale, prin primarul Daniel Boambeş.

Cornel Ungureanu s-a născut în data de 3 august 1943, la Lugoj, în familia unui notar ce funcţionase, un timp, în Basarabia. Copilăria şi-a petrecut-o la Zăgujeni. După moartea tatălui, în 1951, a rămas cu mama sa, având de suferit de pe urma vremurilor social-politice clamate din anii postbelici, când eticheta de „chiaburi” a fost aplicată familiei.

A urmat şcoala primară în Zăgujeni, iar liceul la Lugoj. Examenul de Bacalaureat a fost momentul în care a simţit că literatura trebuie să facă parte din viaţa sa. În acel moment, era un elev de nota 7-8, dar la lucrarea de maturitate de la limba şi literatura română, cei din comisie au spus că a fost cel mai bun dintre toţi elevii. Atunci a simţit că literatura va face parte din viaţa sa. În liceu a scris poezii şi proză. Odată cu apariţia Editurii „Facla” la Timişoara, a predat volume pentru a fi tipărite, „La umbra cărţilor în floare” fiind primul, el apărând în 1975. A primit Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor. A fost doar începutul. Mai apoi, a primit şi Premiul Naţional pentru Critică.

Cele mai frumoase clipe din copilărie şi adolescenţă sunt legate de lecturi, foarte multe la număr, dar şi de poezie, proză şi participări la viaţa literară în timpul petrecut la Caransebeş. Aici a întâlnit oameni extraordinari, printre care poetul George Suru şi Sorin Titel, un prozator de seamă, pe care istoria literaturii l-a reţinut.

Nu a avut fraţi. A avut un unchi la Bucureşti, un chirurg important în anii ’50, foarte apropiat familiei. El i-a explicat mamei sale că facultatea de Filologie de la Timişoara, Secţia româno-germană, era un loc cât se poate de potrivit pentru continuarea studiilor. Dar nici aici drumul nu a fost prea uşor. A avut profesori de excepţie, oameni şi dascăli extraordinari, printre care Eugen Todoran sau Victor Iancu. Facultatea de Literea fost un loc fericit, datorită personalităţilor întâlnite.

În perioada anilor 1960-1970 a fost profesor în Vălişoara şi Zăgujeni. Cu multă muncă şi ajutor din partea unor prieteni a ajuns referent literar la teatru. A fost o perioadă fericită, deoarece atunci a cunoscut oameni extraordinari şi pricepuţi în arta teatrului, printre care Emil Reus, Ovidiu Iuliu Moldovan şi Remus Manea.

Apoi a devenit redactor la „Orizont”, în 1970. Ion Arieşanu, redactorul-şef al revistei, era un om de o hărnicie extraordinară, un bun profesionist, dar şi un om cu un suflet deosebit.

Aşadar, vreme de 45 de ani, criticul şi eseistul Cornel Ungureanu şi-a zidit o bună parte din viaţă în acest edificiu cultural, impunându-se printr-o prestaţie critică serioasă şi tenace, generatoare ea însăşi de viitoare cărţi şi proiecte cultural-literare mai ample.

Profesor la Facultatea de Litere şi Filosofe a Universităţii de Vest şi secretar al Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, Cornel Ungureanu a devenit un nume de referinţă, atât prin cărţile editate, cât şi prin valoroasele sale colaborări la revistele „România literară”, „Tribuna”, „Familia”, „Luceafărul”, „Viaţa Românească”, dar şi la publicaţii din fosta Iugoslavie sau din Germania.

A debutat editorial la 32 de ani, cu volumul intitulat „La umbra cărţilor în floare” (1975), după care au urmat alte 20 de cărți, ultima fiind „Vasile Voiculescu. Oglinzi paralele”, apărută în 2014.

Cornel Ungureanu este unul dintre cei mai importanţi critici şi istorici literari români. El le transmite tinerilor de astăzi că „trebuie să citească şi să înţeleagă. Literatura se trăieşte. Literatura se simte. Îţi formează sensibilitatea de fiinţă vie. Prin dragostea de literatură, devi mai puternic”.

Cosmin VLAD

Oamenii de cultură din Reșița au avut ocazia săptămâna aceasta să se întâlnească cu autoarea Viorica Gligor. Originară din Caraș-Severin, profesoara stabilită în prezent în Drobeta Turnu Severin, Viorica Gligor și-a prezentat în fața reșițenilor volumele: „Aventuri subiective. Metamorfozele jurnalului feminin” și „Fețele adevărului. Dimensiunea morală a romanelor lui Augustin Buzura”. 

„Este vorba  de două volume inedite semnate de o scriitoare originară din Caraș-Severin, dna Viorica Gligor, în prezent profesoară de limba și literatura română la un colegiu național din  Drobeta Turnu Severin. Ceea ce scrie Viorica Gligor se încrie între critica literară și eseistică și ne bucurăm că avem ocazia de a intermedia o întâlnire a reșițenilor, cei pasionați de literatura română cu această scriitoare și creația acesteia”, a declarat în debutul acestei noi manifestări organizate de Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, managerul instituției, Clara Constantin.

”Aventuri subiective. Metamorfozele jurnalului feminin”, apărută la finele lui 2012, este o carte despre diaristica de vârf a literaturii române, de la Alice Voinescu, până la Nora Iuga sau Gabriela Melinescu. „Este o carte scrisă sub semnul bucuriei și al unor întâlniri mirabile, o carte a căutării identitare, pentru că în mod indirect m-am căutat pe mine însămi printre atâtea universuri subiective feminine. Este o carte care s-a scris cu bucurie și cu încredințarea că la finele ei voi ajunge poate eu însămi la un sens”, mărturirea autoarea, adăugând că acest volume rămâne până acum cartea care o definește cel mai bine și cu care se identific cel mai mult.

Cel de-al doilea volum prezentat reșițenilor, „Fețele adevărului. Dimensiunea morală a romanelor lui Augustin Buzura”, este un  itinerar monografic despre romanele lui Augustin Buzura, o carte a cărei miză este, după cum declara Viorica Gligor „scoaterea la lumină a literaturii unui prozator contemporan de mare forță, un prozator care trebuie citit și recitit și care din păcate a intrat într-un con de umbră”.

Despre Viorica Gligor a vorbit criticul și istoricul literar Cornel Ungureanu, președinte al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara. „Cele două volume sunt legate între ele de ideea de participare vie la întâmplările literare de ultimă oră. Sunt două cărți vii, scrise bine, într-un limbaj accesibil, cărți ale unei actualități literare care mă face să mă gândesc la Reșița literară a lui Gheorghe Jurma”, afirma despre cele două volume prezentate reșițenilor, Cornel Ungureanu.

Întâlnirea s-a derulat la sediul Bibliotecii Germane Alexander Tietz din Reșița.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157649133920143″]

Karina TINCUL