Asigurarea unei legături rutiere între stațiunile Poiana Mărului și Muntele Mic reprezintă una din soluțiile găsite de administrația județeană cărășeană pentru dezvoltarea turismului în zonă. Un prim pas pentru realizarea proiectului a fost făcut în ultima ședință a forului județean, atunci când s-a votat intenția de preluare din domeniul public al statului și administrarea Romsilva în domeniul public al județului Caraș-Severin și administrarea Consiliului Județean a unui drum forestier deja existent între cele două stațiuni. „Am promis populației că vom face drumuri și vom deschide turistic județul”, le-a răspuns președintele Romeo Dunca, consilierilor județeni PSD și PRO România, care nu s-au arătat convinși de necesitatea acestui proiect de hotărâre.

„Prioritatea pentru dezvoltarea turismului pe Muntele Mic o reprezintă  accesul, pentru că asta este în prezent  punctul vulnerabil. Încă din 2008, Romeo Dunca a investit într-un plan de acces  și a creionat trei căi de acces principale: una, clasică, pe care se vine și acum, un alt drum ar fi fost cel vechi de la Borlova, pe la Fântâna Voinii, până sus pe platou și o altă variantă, ar fi dinspre Poiana Mărului. Dacă aceste trei căi de acces vor fi dezvoltate și susținute financiar, sigur că această stațiune va exploda.

De la Poiana Mărului există o variantă de luat în seamă, pe Valea Șucu, pe drumul forestier și există discuții cu reprezentanții de la Direcția Silvică de a se trece drumul în administrarea Consiliului Județean, pentru a putea fi asfaltat, și atunci iată apare o bretea nouă, care rezolvă mult”, a explicat alpinistul Cornel Galescu, consilierul președintelui Dunca pe probleme de turism.

Proiectul de hotărâre privind intenția de preluare a drumului forestier din administrarea Romsilva a stârnit vii discuții în forul județean. Consilierii PSD și PRO România, Ioan Crina și Flavius Nedelcea, nu s-au lăsat convinși de cuvintele președintelui Dunca cu privire la importanța deschiderii unui noi căi de acces spre Muntele Mic și la asfaltarea actualului drum forestier printr-un viitor proiect finanțat prin CNI.

„Punem carul înaintea boilor. Nu se opune nimeni la așa ceva. Dar acum să mai luăm 23 de km de drum pe care trebuie să îl întreținem, să îl reparăm și așa mai departe, neștiind că avem asigurată finanțarea?”, s-a opus Ioan Crina susținut și de fostul coleg social-democrat Flavius Nedelcea, care afirma că în Caraș-Severin există multe alte drumuri care ar necesita reparații.

Spiritele s-au calmat după ce secretarul județului Darian Ciobanu a explicat că aprobarea proiectului nu înseamnă în mod automat preluarea drumului. Ulterior, dacă se ajunge la un acord cu Romsilva, trebuie o hotărâre de Guvern care să aprobe schimbarea administratorului, iar mai apoi proiectul va ajunge din nou pe masa consilierilor județeni și va trebui aprobat cu două treimi din voturi.

„Probabil că îl vom face peste vreo 5 ani, la cum merg lucrurile în România”, a concluzionat Romeo Dunca.

Karina TINCUL

Componența Consiliului Județean Caraș-Severin se modifică la început de an, după ce Tribunalul Caraș-Severin a validat mandatele a patru noi consilieri. Este vorba de patru liberali aleși pe lista PNL la alegerile din 27 septembrie, care vor ocupa fotoliile rămase vacante în urma decesului vicepreședintelui Dan Stan și a demisiei altor trei consilieri județeni: Cornel Galescu, Jaro Marșalic și Dumitru Rujan.

Următorii consilieri de pe lista Partidului Național Liberal sunt: Bogdan Miloș, Nicu Bratosin, Ioan Cojocariu (care revine astfel pentru un nou mandat în forul județean) și Șerban-Nicolae Vuia.

„În temeiul prevederilor art. 114 alin. (5) teza mediană, la care se raportează dispozițiile art. 172 alin. (1) din Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, conform cărei în prima zi lucrătoare ulterioară comunicării încheierii, secretarul general al județului informează consilierii județeni declaraţi aleşi cu privire la validarea mandatelor lor, aducem la cunoștință că în data de 13.01.2021 au fost comunicate următoarele Încheieri ale Tribunalului Caraș-Severin:

    – Încheierea Tribunalului Caraș-Severin nr. 1/05.01.2021, pronunțată în Dosarul nr. 2338/115/2020 privind validarea mandatului de consilier județean al domnului MILOȘ Bogdan;
– Încheierea Tribunalului Caraș-Severin nr. 2/05.01.2021, pronunțată în Dosarul nr. 2340/115/2020 privind validarea mandatului de consilier județean al domnului BRATOSIN Nicu;
– Încheierea Tribunalului Caraș-Severin nr. 3/06.01.2021, pronunțată în Dosarul nr. 2341/115/2020 privind validarea mandatului de consilier județean al domnului COJOCARIU Ioan;
– Încheierea Tribunalului Caraș-Severin nr. 38/11.01.2021, pronunțată în Dosarul nr. 2339/115/2020 privind validarea mandatului de consilier județean al domnului VUIA Șerban-Nicolae”, se precizează într-un anunț semnat de secretarul județului Darian Ciobanu.

Cel mai probabil, Bogdan Miloș, Nicu Bratosin, Ioan Cojocariu și Șerban-Nicolae Vuia vor depune jurământul ședința Consiliului Județean de luna aceasta.

foto: Ioan Cojocariu (arhivă)

Karina TINCUL

Cornel Galescu și Romeo Dunca sunt din nou o echipă! După expedițiile la Polul Nord și la Polul Sud, cei doi își unesc acum forțele și în politică. În urma unei tentative de doar câteva luni de a face parte din USR Caransebeș, formațiune din care și-a anunțat demisia în urma cu câteva zile, cunoscutul alpinist Cornel Galescu a decis să se alăture echipei formate în jurul lui Romeo Dunca, candidatul liberalilor la Consiliul Județean Caraș-Severin. „Mă simt onorat să-i fiu partener”, declară Galescu, care susține că vede în Romeo Dunca un om capabil să stopeze abuzurile împotriva naturii și să dezvolte județul Caraș-Severin.

„Cu ani în urmă am hotărât, împreună cu Romeo Dunca, să mergem la capătul lumii «până-n pânzele albe». Și am ajuns la Polul Nord și apoi la Polul Sud. Am avut ocazia să descopăr în Romeo un partener puternic, un altruist și un înflăcărat iubitor de țară. Îmi aduc aminte cum a confecționat din bețele de schi un minicatarg pe care a montat drapelul României. Și ce mândru s-a simțit când a înălțat culorile națiunii noastre alături de cele ale Norvegiei, Germaniei sau Elveției , în momentul reușitei.

Acum este decis să lupte pentru județul Caraș-Severin și să-și aducă priceperea și voința în slujba dezvoltării turistice și economice.

Mă simt onorat să-i fiu partener și de data aceasta fiindcă am încredere în el, și el în mine. I-am testat caracterul în momente de cumpănă și nu m-a dezamăgit. Unii spun că Romeo are păcatele lui. Eu întreb doar atât: cine nu are ?

Se vorbește de mult timp despre un Caraș-Severin turistic. Simt că a venit momentul să-l punem în valoare.

Văd în Romeo Dunca omul capabil să stopeze abuzurile împotriva naturii și pe cel hotărât să construiască pentru binele nostru, al tuturor.

P.S. Există multe formațiuni politice și mulți oameni de încredere care mi-au oferit un loc de cinste alături de ei. Le mulțumesc tuturor! Din păcate nu pot onora decât o singură variantă. Sper totuși că ne vom strânge în jurul aceleiași mese și că vom găsi împreună înțelepciunea de a realiza lucruri frumoase pentru comunitatea din care facem parte”, își motivează Galescu decizia de a se alătura lui Romeo Dunca.

Mulțumit de opțiunea lui Galescu se arată și primarul Ioan Popa, președintele PNL Reșița. „Îți mulțumesc, Coco Galescu pentru că ai acceptat să mergi împreună cu noi în această «expediție»! Vom schimba Banatul de Munte împreună!”, transmite Popa.

foto: Facebook

Karina TINCUL

Deși a renunțat de ceva vreme la implicarea în viața politică din Caraș-Severin, cunoscutul alpinist Cornel Galescu nu ezită să își expună punctul de vedere cu privire la ceea ce se întâmplă în județ și la viitoarele alegeri. După ce a afirmat că își dorește o schimbare în administrația locală din Caransebeș și că îl susține pe Ilie Iova pentru funcția de primar, acum Galescu își exprimă îndoielile cu privire la oportunitatea alegerii lui Marcel Vela la conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin, povestind detalii din experiența pe care a trăit-o în calitate de viceprimar al Caransebeșului, funcție pe care a deținut-o timp de aproape doi ani: 

„Luna care vine este luna alegerilor. Cu patru ani în urmă eram curtat să fac parte din echipa Primăriei, să sprijin proiectele urbei și să aduc un suflu nou în zona administrativă. Până la acel moment m-am bucurat de o viață echilibrată, performanțe sportive și reușite în plan uman și familial, relații sociale sănătoase și satisfacții în activitățile de zi cu zi. Dar am știut că într-o zi voi avea de plătit un fel de preț pentru toate acestea. Mi-am suspendat activitatea la srl-ul unde eram administrator și m-am retras din funcția de președinte al Clubului Montan.

Multă lume m-a felicitat pentru faptul că am fost ales viceprimar al Caransebeșului însă eu știam că această funcție trebuie onorată prin muncă și seriozitate. Eram ferm convins că visurile mele de a transforma orașul într-o localitate europeană, prin dezvoltare turistică, economică și culturală se vor materializa, așa cum s-a întâmplat cu aspirațiile în alpinism. Se spune că Universul conspiră la a-ți îndeplini visurile. Ce nu se spune este faptul că această afirmație este valabilă atâta timp cât nu există alte intenții din partea altora.

Nu știu nici azi unde s-a rupt „lanțul de iubire” dintre mine și primarul Vela. Poate că n-am știut să mulțumesc suficient de frumos pentru încrederea arătată, poate că n-am acceptat depersonalizarea, poate că începusem să-mi fac o imagine prea stridentă (periculoasă într-o bună zi), poate că… În sfârșit, nu mai contează. Începusem să funcționez că un viceprimar de opoziție. Când eram copil și acționăm în echipa obișnuiam să spunem: „toți pentru unul, unul pentru toți”. La Primăria Caransebeș a fost valabilă doar prima parte. Dar, au fost și minute când am intrat pe teren. Am reușit să plantez pomi, să sprijin diferite proiecte, să pun bazele actualului Centru de Informare Turistică, să eliberez centrul de elementele inestetice din perioada comunistă, să stau de vorbă și să-i ajut pe cei nevoiași și încurcați în căile administrației și ale birocrației. Cu mult mai puțin decât speram la început, ce-i drept. Mi-au inventat unii și alții rapid o formă de incompatibilitate, iar mie îmi era dor de munte și de păduri. Mă săturasem de aroganțe și infatuări, de gugulanisme ieftine și ipocrizii… așa că, m-am făcut că îmi asum această incompatibilitate și mi-am dat demisia. Nu am părăsit niciodată lupta, nu m-au îngenuncheat zăpezile și furtunile pe creste. Dar un gen de lehamite mi-a cotropit ființa. O lehamite care a culminat cu momentul în care Primăria și Consiliul Local au pus la zid inocența copiilor implicați în activitățile Clubului Montan Caransebeș. Ura revărsată asupra normalității și firescului, idealurilor și triumfului, s-a materializat în mod rușinos prin acțiuni de competență juridică, accentuând în mod jalnic imoralitatea acuzatorilor.

Sunt multe pete rușinoase pe obrazul Primăriei Caransebeș, dar niciuna nu depășeste acea vânzare „gratuită” a Muntelui caransebeșenilor. Zona în care dacii s-au retras din calea năvălitorilor, unde localnicii făceau mătănii către Zamolxe, aflat pe vârful Gugu. După acest gest, orașul și-a pierdut definitiv măreția, plonjând de la înălțimea celor 2.000 m la cote de mediocritate. Astăzi, cota maximă administrativă este aprox. 500 m (vârful Corcana). Mi-e greu să cred că un om cu pasiuni vânătorești și preocupări neecologice (acționar la firme ce construiesc microhidrocentrale pe apele râurilor de munte) și care încearcă să arunce în anonimat principalele branduri locale (nelegate de propria persoană), poate să îmbrace Carașul în haine turistice, să-l plaseze la standarde de calitate europeană. Poate greșesc (m-ar bucura), dar există suficiente date care vin să-mi susțină neliniștea. Fie ca înțelepciunea să triumfe!”

REPER 24

Clubul Montan Caransebeș, înființat la inițiativa cunoscutului alpinist Cornel Galescu, cu sprijinul lui Florin Grama și a lui Adrian Prelipceanu, împlinește în această perioadă 20 de ani de existență. De-a lungul timpului, clubul a derulat numeroase activități de promovare a turismului montan și educare a tinerilor în spirit ecologic, a implementat proiecte de realizare a unor marcaje turistice și a organizat diverse competiții. Mândru de toate realizările Clubului Montan, Cornel Galescu s-a declarat în același timp nostalgic dar și încrezător în viitorul asociației la înființarea căreia a pus umărul, dar și a municipiului Caransebeș, fostul viceprimar arătând clar că speră într-o schimbare în administrația locală.

„Este o perioada frumoasă care-mi transmite un sentiment de satisfacție. Activitățile, cursurile, competițiile și proiectele în care s-a implicat aceasta organizație constituie un motiv de mândrie pentru mine. S-au trasat destine, s-au șlefuit caractere și s-au format chiar familii și prietenii de-o viata. Energia canalizată în scopuri sănătoase a atras în toți acești ani.

Dincolo de expedițiile internaționale, de realizările cu impact major în educație și cultura sportivă rămâne în plan subiectiv și bucuria inițierii proiectului de amenajare turistică a zonei Teiuș. Cu 10 ani în urmă, împreună cu ceilalți membri am marcat mai multe trasee în această zonă de suflet, atât de îndrăgită de caransebeșeni”, a povestit Cornel Galescu.

Cunoscutul alpinist, care a participat la numeroase expedinții internaționale, cum ar fi cele din Munții Caucaz, Aconcagua, Alaska, Himalaya, Mont-Blanc, Patagonia, Laponia sau Polul Nord, s-a declarat dezamăgit de faptul că nu a fost susținut în derularea unor proiecte. Galescu s-a arătat însă și încrezător într-o schimbare în bine la nivelul administrației locale din Caransebeș, în cazul în care alegerile vor fi câștigate de candidatul PSD, Ilie Iova.

„Îmi amintesc cu nostalgie clipele de încărcătură emoțională, jovialitatea și exuberanța pe care noi, cei crescuți pe malul Timișului le-am simțit când am fost copii. Mai târziu am investit mari speranțe în amenajarea acestei zone dar trebuie să recunoaștem că n-am găsit înțelegerea necesară pentru a ne face cunoscute planurile și intențiile generoase.

Acum, în pragul unor noi alegeri avem mari așteptări legate de  promisiunile ce vizează zona Caransebeșului dar și a județului Caraș-Severin. Discuțiile avute cu prietenul meu Bebe Iova, un om matur, cu experiență în administrație și în spectrul relațiilor umane mă fac să cred că visurile noastre, ale nativilor caransebeșeni pot prinde un contur așteptat. Așa cum îl cunosc, îl văd capabil  să repare liantul social, distrus în ultimii ani și să șteargă amprenta politicii de tip polițienesc instaurată în ultimele trei mandate la Caransebeș.

Nu vreau să închei pe un ton critic, așa că acum, în calitatea mea de președinte onorific al Clubului Montan urez viață lungă acestei organizații și invit iubitorii de natură și de viață sănătoasă să vină alături de noi”, a mai adăugat Cornel Galescu.

Diana RADU

Județul Caraș-Severin are șansa de a deține un patrimoniu natural extrem de valoros, pe raza județului aflându-se nu mai puțin de 4 parcuri naționale și un parc natural, care se întind pe o suprafață de peste 175.000 de hectare. Această bogăție este însă din ce în ce mai amenințată, pe de o parte de tăierile ilegale și pe de altă parte de așa-numitul avans al civilizației, care aduce cu sine construirea de linii de înaltă tensiune, de autostrăzi sau de micro-hidrocentrale. Toate pe raza acestor suprafețe protejate. 

Aproximativ 4 km de pădure de pe raza Parcurilor Naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului urmează să fie distruse în perioada următoare pentru realizarea unei linii de înaltă tensiune care va lega România de Pancevo. Asta în ciuda cererilor înaintate de ecologiști de a se folosi o variantă ocolitoare, care să treacă prin mijlocul celor două parcuri. Paradoxal, conform reprezentanților Romsilva s-a ales punerea la pământ a 4km de arii protejate pentru a se distrugere pădurile limitrofe acestor parcuri.

Prezent recent la Reșița, Mihai Dragoș, șeful serviciului arii protejate din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor și-a expus punctul de vedere cu privire la acest subiect: „În cazul Transelectrica prefer să traversez sau să sacrific dacă vreți 4 km dintr-o pădure, prin traversarea acelei linii prin zona tampon a celor două parcuri, parcă 700 de metri în Parcul Semenic și vreo 4 km în Cheile Nerei. Varianta propusă de unele ONG-uri era să ocolească acele parcuri și să am o pierdere de peste 20 de km de pădure limitrofă acelor parcuri. Din punctul meu de vedere atât pădurea din afara parcurilor cât și cea din zonă tampon este foarte asemănătoare din punct de vedere al structurii și al elementelor de biodiversitate ce le conțin. Prin urmare sacrificiul făcut pe 4 km, chiar dacă aceștia se regăsesc în cele două parcuri este mult mai mic decât să sacrifice 20 de km de pădure care nu este cu aproape nimic diferită față de pădurea din zona tampon a celor două parcuri”.

Conform informațiilor, proiectul liniei electrice de înaltă tensiune care va lega România de Serbia, va necesita o investiţie de 157,5 milioane de lei. Acesta va avea o lungime de 63 de kilometri, va avea dublu circuit şi va include un număr de 206 stâlpi. Proiectul face parte din strategia Transelectrica de creştere a capacităţii de interconectare a sistemului energetic românesc cu cel al ţărilor vecine.

Controverse a stârnit și proiectul dela Drumului National 66A, cunoscut și ca drumul lui Băsescu, deoarece amenajarea acestei căi de acces care ar urma să facă legătura între Câmpu lu Neag și Băile Herculane a început pe vremea când fostul președinte al României era ministru al Transporturilor. Motivul – viitorul drum național traversează 2 parcuri naționale: Retezat și Domogled – Valea Cernei, urmând să distrugă, conform ecologiștilor, ultima pădure intactă din Europa. Activiștii de mediu au deschis și un proces pentru a împiedica construirea drumului, proces care a ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție, o sentință urmând să fie dată în perioada următoare.

Ecosistemul din aceste parcuri este pus în pericol și de construirea microhidrocentralelor. Un exemplu concret în acest sens a fost oferit recent în cadrul unei întâlniri organizate la Reșița, de WWF, de președintele Clubului Montan Caransebeș, Cornel Galescu: „În această perioadă când se topește zăpada la munte și când debitul de apă ar trebui să fie simțitor crescut pe afluenții Sebeșului, din zona protejată sit natura 2000 și mă refer aici la Craiu și la Cuntu, debitul apei este redus simțitor, adică aproape că nu se mai vede”. Ecologiștii au atras în mai multe rânduri atenția asupra acestei probleme din Munții Țarcu, problemă care persistă deja de mai mulți ani, după ce în zonă au fost construite 5 microhidrocentrale.

Karina TINCUL