Luna noiembrie pare să fi fost luna plantării arborilor pentru Primăria Reșița, nu mai puțin de 170 de copaci fiind plantați zilele trecute în municipiul de pe Bârzava.

Cei care s-au ocupat de lucrări au fost angajații Direcției pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local Reșița, care au părut deciși să facă o adevărat demonstrație de forță la finalul săptămânii trecute. Vineri, când majoritatea românilor se bucurau de o zi liberă, cei de la  Direcția pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului au plantat nu mai puțin de 122 de arbori într-o singură zi. Alți 44 de copaci au fost plantați săptămâna anterioară.

„Este vorba de platani, marea majoritate fiind plantați de-a lungul aleii de promenadă din Reșița, pe tronsonul din zona noilor magazine Kaufland și Lidl până la Mol, iar restul în parcurile Carașana, Siderurgistului și Traian Vuia, precum și la Moniom”, a explicat Daniel Călin, directorul Direcției pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local Reșița.

Toți copacii au termen de garanție de trei ani, deci în cazul în care apar probleme, aceștia vor fi înlocuiți fără costuri suplimentare.

Platanii care străjuiesc deja Bulevardul Revoluţia din Decembrie, din centru până la fostul CET, au fost plantați în urmă cu un an de zile, tot la finalul lunii noiembrie. După cum a precizat în mai multe rânduri primarul Ioan Popa, costul unui platan a fost de 270 de euro, ei fiind achiziționați în urma unei licitaţii, de la o pepinieră din Italia.

Diana RADU

În urma unei reclamații primite marți, 23 octombrie, la Dispeceratul Poliției Locale Reșița cu privire la faptul că în pădurea din apropierea străzii Muzicescu se taie copaci, polițiștii locali din cadrul Biroului Inspecție Comercială, Urmărire Disciplină în Construcții, Afișaj Stradal, Protecția Mediului și Evidența Persoanei s-au deplasat la fața locului, unde au surprins 3 persoane, în timp ce tăiau material lemnos (10 buc. arbori) din pădurea ce aparține domeniului public al Municipiului Reșița.

Polițiștii locali au procedat la identificarea persoanelor în cauză, acestea fiind conduse la sediul instituției în vederea întocmirii documentelor de predare către Poliția Municipiului Reșița cu scopul continuării cercetărilor.
Menționăm că, pe durata acțiunii s-a urmărit întocmai desfășurarea procedurii conform legii. Motofierăstrăul folosit la săvârșirea infracțiunii a fost predat organelor de poliție iar materialul lemnos se află în custodia S.P. – Direcția Pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local, Serviciul de Iluminat Public și Deszăpezire, după cum ne-a transmis Iulia Rădoi, Șef Birou în cadrul Direcției Poliția Locală Reșița.
Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Lucrările la centrul civic din Oțelu Roșu se apropie de final. În prezent, se pun la punct ultimele detalii pentru finalizarea tronsonului trei, iar primarul Luca Mălăiescu dă asigurări că va lua măsuri și pentru a rezolva una din nemulțumirile cetățenilor, legată de lipsa unor copaci care să țină umbră în zilele toride de vară.

„Vine vara, vin căldurile și mai ales pensionarii care stau foarte mult pe bănci vor avea nevoie să stea la puțină umbră. Am avut o întâlnire cu o firmă specializată care mi-a făcut o propunere, sunt într-adevăr puțin mai scumpi acești copaci mai mari, dar cred că avem nevoie de  aproximativ 20 de bucăți. Deci, vom pune și copaci mai mari în centrul civic, mai ales acolo unde este amplasat mobilierul urban, băncuțele pentru că acolo stă toată lumea”, a explicat Mălăiescu pentru Reper 24.

Modernizarea centrului civic a reprezentat, alături de asfaltarea străzilor, una din ambițiile edilului, care își anunța încă din mandatul trecut intenția de a transforma partea centrală a orașului Oțelu Roșu în una din cele mai frumoase din Caraș-Severin. Lucrările au presupus schimbarea totală a zonei și au inclus: înlocuirea pavelelor, amplasarea de bănci, realizarea a două fântâni arteziene, înlocuirea stâlpilor de iluminat și a băncilor, amenajarea de spații verzi. Valoarea lucrărilor, care au fost împărțite pe trei tronsoane, se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, iar edilul se declară mulțumit de rezultat.

„Consider că este un centru civic foarte frumos, am pus și flori. Mi l-am dorit foarte mult, deci iată că una dintre dorințe mi s-a îndeplinit, dacă pot spune așa”, a mai adăugat Mălăiescu.

Karina TINCUL

Joi, 8 decembrie, sculptorul Bata Marianov şi-a lansat volumul „Coada Dracului” – Cartea înstrăinării, după cum singur subtitrează –, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş. La manifestare au luat parte primarul Felix Borcean, viceprimarul Marius Isac, city-managerul Andrei Ungur, scriitorul şi editorul Ion Cocora, directorul Editurii „Palimpsest”, la care a apărut cartea, actriţa Dana Cocora, Marcel Vela, fostul edil al municipiului şi prieten al artistului, împreună cu care, în 2003, a pus bazele Simpozionului de sculptură monumentală în Caransebeş, precum şi scriitori, artişti, oameni de cultură, cadre didactice, elevi, sau pur şi simplu amatori de frumos din Caransebeş şi din localităţile din jur.

Cartea, una autobiografică – a spus amfitrionul manifestării, Mircea Moscovici, directorul Bibliotecii Municipale „Mihail Halici” – a fost scrisă iniţial în limba sârbă, după care autorul nu a tradus-o, ci a rescris-o în limba română.

„Sunt foarte onorat şi consider că am avut un mare privilegiu să cunosc un om extraordinar. Dacă ar fi să fac analiza, profilul, prezentarea acestui om, cred că mi-ar fi imposibil, pentru că Bata Marianov pictează, Bata Marianov sculptează, Bata Marianov scrie. Faptul că, în 1984, a emigrat în Germania, poate fi un reper important în evoluţia sa, în istoria şi în implicarea sa spirituală şi culturală. Dar faptul că Bata Marianov a emigrat din Occident aici, la Caransebeş, îmbrăţişând municipiul cu braţele lui mari, hotărând să ierneze aici, în cetatea de pe malurile Timişului şi Sebeşului, la poalele Munţilor Semenic şi Ţarcu, cred că evocă cel mai bine temperamentul său vulcanic, nestatornic, mereu în căutare, mereu iscoditor, creativ”, a spus Marcel Vela.

Primarul Felix Borcean s-a referit la Bata Marianov – omul, despre care a spus că este blând, şi totuşi ferm, un om cu o alură brâncuşiană. „Nu i-am cunoscut, însă, şi această latură, nu am ştiut că este şi scriitor, până nu mi-a povestit despre intenţia lui de a lansa această carte. Tot azi am aflat că Bata Marianov este şi pictor. Pentru toate acestea, şi pentru faptul că a ales să locuiască la Caransebeş, atât de aproape de locurile dragi lui – Timişoara copilăriei şi Gărâna, probabil cea mai mare dragoste a sa –, îl felicit şi nu pot să spun decât că sunt bucuros că îl avem printre noi”, a mai adăugat edilul municipiului.

Directorul editurii bucureştene la care a apărut cartea, Ion Cocora, originar din Reşiţa, a vorbit despre personalitatea autorului. „Întotdeauna când sunt în preajma lui Bata Marianov, mă simt ca un om care se află între două săbii, fără să aibă scut. Bata este un imprevizibil şi, cu cât îl cunoşti mai bine, cu atât ai sentimentul că nu îl cunoşti deloc. Bata este omul care îţi scapă printre rânduri. Această carte m-a pus pe gânduri, pentru că am citit-o de mai multe ori, şi asta pentru că este o carte adevărată. La primul nivel, substanţa acestui volum este biografia lui Bata Marianov, dar această biografie, dacă o analizezi bine, e o momeală care te prinde în undiţă, iar tu te zbaţi ca să scapi, şi mereu descoperi că sub această biografie se găsesc acele straturi-straturi de semnificaţii”, a spus Ion Cocora.

Actriţa Dana Cocora a lecturat, apoi, din volumul „Coada Dracului”, afirmând că, la fel ca şi poezia, această carte are o limbă a ei, proprie.

„Toată lumea mă cunoaşte ca sculptor, şi atunci se pune o întrebare care mi se pare absolut legitimă: de ce te-ai apucat de scris? Când mi se pun asemenea întrebări, am impresia că mi se cere să mă justific, iar eu răspund că nu am lăsat dalta din mână, fac şi una, şi alta, dar simt nevoia să spun ceva, să scriu… Şi ce-ai putea să spui altceva decât ceea ce ai trăit? Poveşti pe care le-ai văzut, la care ai participat”, a spus Bata Marianov. După ce, cu un umor deosebit de savuros, gustat de toţi cei prezenţi, a povestit, pentru a se „justifica”, o întâmplare petrecută la un simpozion organizat în Germania, Bata Marianov a concluzionat: „Dacă mă întreabă cineva de ce scriu, eu aş zice că ar fi mai potrivit să-şi pună ei întrebarea, cum să nu scrii într-o lume atât de anapoda, dacă ai puţin talent şi înclinaţie literară? Iar eu am dat curs acestui impuls… Ce să fac?!”.

În încheiere, autorul a acordat autografe celor care i-au cumpărat cartea, anunţând că banii vor intra într-un fond din care se vor cumpăra arbuşti pe care cei care au plătit pentru volum îi vor planta în Caransebeş şi pe care îi vor putea boteza cu numele lor.

Cosmin VLAD

Furtuna care s-a abătut peste județ în cursul nopții trecute a lăsat aproapte 30 de localități în beznă, iar mai multe drumuri naționale și județene au fost blocate după ce vijelia a doborât câțiva copaci.

Județul Caraș-Severin s-a aflat sub atenționare de cod galben imediat în intervalul orar 02.00 – 03.30 al nopții de sâmbătă spre duminică. 29 de localități au rămas fără energie electrică, în zonele Bozovici, Oravița, Moldova Nouă și Băile Herculane. La această oră, echipele de la Enel intervin în comunele și satele afectate, fiind deja realimeetate comuna Prigor și satele Bucova, Divici, Radimna și Belobreșca.

Vântul puternic a pus la pâmânt și câțiva copaci, pe DJ 683, în localitatea Măru, DJ 571 B Șopotul Nou, DJ 608 Teregova, DN 57 Iablanița și DN 6 Teregova. Echipele de la ISU Semenic au acționat pentru eliberarea carosabilului, astfel că în prezent se poate circula fără probleme.

Din fericire, apa nu a intrat în casele oamenilor, doar câteva curți au fost inundate în comuna Bozovici.

Județul rămâne în continuare sub atenționare de vreme instabilă, iar hidrologii au emis o avertizare de cod galben de inundații, valabilă până luni dimineață la ora 09.00, care vizează și bazinele hidrografice ale Bistrei și Cernei.

Diana RADU