La nici 48 de ore de la închiderea urnelor, Biroul Electoral de Circumscripție 11 Caraș-Severin a încheiat centralizarea votului înregistrat în cele 77 de comune, orașe sau municipii. S-au întocmit de asemenea procesele verbale centralizatoare, iar în termenul legal, materialele relevante vor fi înaintate Biroului Electoral Central.

Președintele Biroului Electoral Județean, judecătorul Rustin Ceasc a declarat în exclusivitate pentru Reper 24:

„Pentru funcția de primar în cele 77 de UAT-uri au fost exprimat 124 de mii 372 de voturi valabile,  iar 4,218 voturi au fost declarate nule. În ceea ce privește scorul pe competitori electorali s-au înregistrat următoarele: PNL a obținut 32 de mandate de primar, 13 Alianța Pro Caraș-Severin, 13 PSD, 10 Alianța PSD Pro-România,4 PMP, 2 Pro România, 2 primării au fost câștigate de independenți și unul de PPUSL“.

Citește și OFICIAL! Cu ce procente au câștigat primarii celor opt orașe din Caraș-Severin

 „În ceea ce privește funcțiile de consilieri locali, din cele 861 de mandate PNL a obținut 316, PSD 139, Alianța Pro Caraș-Severin 99,  PMP 96, Alianța PSD Pro România 51, Pro România 35, Alianța USR-PLus 22, Partidul Ecologist 21, PPUSL 20, ALDE 14, Uniunea Sârbilor 8, Alianța Pro România Alde 7, România Mare 7, PNȚCD 7, Uniunea Democrată a Cehilor și Slovacilor din România 5, Uniunea Croaților din România 4, Partidul Verde 3, independenți 2, Uniunea Creștin Democrată din România 2 și câte unul Partidul Socialist Român, Uniunea Ucrainienilor din România și UDMR“.

În ceea ce privește rezultatele pentru Consiliul Județean Caraș Severin rezultatele se prezintă astfel: „Pentru funcția de președinte a Consiliului Județean din cei 7 competitori pe primul loc s-a clasat Romeo Dunca – PNL cu 51.488 de voturi valabil exprimate, urmat de Silviu Hurduzeu alianța Pro Caraș-Severin cu 41.796 de voturi și Mihai Ionuț Popovici PMP cu 11.307 voturi“.

Consiliul Județean va avea următoarea componență: PNL 16 consilieri, Alianța Pro Caraș-Severin 10 mandate iar PMP 4.

În ceea ce privește o serie de nereguli semnalate în timpul și după încheierea procesului de votare, Rustin Ceasc a mai precizat: „Au fost depuse o serie de contestații ieri și astăzi la operațiunea mai multor secții de votare, la mai multe birouri electorale de circumscripție. Niciuna dintre aceste contestații nu a fost admisă din cauza faptului că aceste așa zise contestații excedau competențele Biroului Electoral Județean“.

Dan AGACHE

Conștient de faptul că repetatele divergențe dintre liberalii și social-democrații din Consiliul Local Reșița nu au făcut altceva până acum decât să țină în loc orice inițiativă benefică pentru oraș, Mirel Sabo și-a apostrofat colegii la începutul uneia dintre ședințe.

Liderul consilierilor PSD speră ca odată cu numirea unui viceprimar social-democrat, balanța din forul local să fie mult mai echilibrată și să faciliteze înțelegerea dintre cele două tabere.

În acest sens, Mirel Sabo a ținut să le recomande colegilor să își canalizeze măcar de acum înainte atenția pe atribuțiile care le revin și nu pe conflicte cu iz politic.

„Atâta timp cât ne respectăm între noi, lucrurile vor merge bine. Aș vrea să facem ceva împreună, așa că haideți să gândim constructiv și să ne comportăm ca atare, altminteri, locul nostru nu este aici”, declară consilierul local Mirel Sabo.

Diana RADU

Autonomia regională este cu mult mai mult decât iluzia pe care încearcă să o impună unii politicieni când sunt în criză de idei.

Autonomia trebuie văzută ca autonomia obiectivelor de interes comun: economice, sociale, culturale…Pentru asta trebuie să se înceapă cu o solidarizare în jurul unor purtători de fapte dovedite a fi în slujba acestui interes comun. Se acceptă lupta contrariilor numai dacă se asigură unicitatea lor, în sensul existenţei lor separate. Aceasta este ceea ce se cheamă “Autonomie regională” și este o mare realizare dacă oamenii ce trăiesc în acea regiune reușesc să o pună în practică.

Autonomia în jurul unor interese naţionaliste sau religioase, adică ceea ce se întâmplă în unele țări vestice cu imigranții și este o posibilitate de a fi și de a acționa care ține mai degrabă de o cultura primitivă și care nu-ți aduce nici un fel de avantaj. Ei se stabilesc într-o zonă comună cu alte etnii, dar nu participă decât la manifestările specific etniei din care provin.

Autonomia în jurul unor relații de rudenie este specifică administrațiilor locale din România și se pare că și în Bulgaria, și în Grecia. Oamenii ajung să conducă ceva, nu contează ce și prin ce mijloace și când ajung acolo sus au grijă ca toată activitatea din subordine să se desfășoare cu profit doar pentru ei. Ca să ajungă la o aşa performanţă trebuie ca subordonații să fie în relaţii de rudenie. Cum poate să existe o astfel de autonomie…este greu de explicat!

Atât cât permite morala normelor și morala dogmelor, cât și independența față de univers fără să fie adevărul revelat putem vorbi și de o autonomie individuală care este specifică țărilor occidentale, dezvoltate care pun mai presus de orice performanţa individuală într-un mediu cu interese comune.

O firmă de succes înainte de 1989 a fost cumpărată de un „investitor strategic” venit de departe și falimentată câţiva ani mai târziu. Un “autohton” a mers să-i cumpere utilajele și i s-a spus:

„Le dau la fier vechi…”, „Foarte bine, le iau la fier vechi! ” Când să îşi ridice „autohtonul” utilajele aveau fiecare câte o tăietură adâncă în batiu că nu le mai puteai folosi decât ca să le topești.

Dacă modul de organizare al Consiliului Judeţean și al Consiliului Local nu ar fi fost conceput bazându-se pe autonomia relaţiilor de rudenie, ci pe autonomia unor interese comune, atunci i s-ar fi spus la cumpărare „strategului” următoarele:

• Tu nu ai voie timp de 10 ani să te împrumuți de la bancă garantând cu patrimoniu acestei firme sau se institute sarcina pe patrimoniu (clădiri, utilaje și terenuri) în favoarea Consiliului Local sau Județean pe durata respectivă.
• Dacă vei falimenta această societate se va vinde cu cel mult prețul cu care ai cumpărat-o.

Patrimoniul unei regiuni, ca și tradiția, se construiește cu aportul a mai multor generaţii şi nu trebuie lăsat pradă unei dorinţe trecătoare, a unui individ și el trecător peste locul pe care nici măcar nu-l simte.

Eugen LUPU

Municipiul Reșița se mărește cu trei noi străzi, care vor purta numele unor luptători pentru libertate, ce și-au pierdut viața în Revoluția din 1989. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost aprobat de consilierii locali reșițeni în ultima ședință. 

”…ca urmare a solicitării înregistrate și având în vedere procedura de atribuire de adrese unor instituții sau cetățeni care au realizat construcții, extinderi, modificări de construcții în zonă, se propune atribuirea denumirilor de strada Cpt. Smaranda Ion, strada Cpt. Tămaș Radu Simion și strada Slt. Ruvițeanu Remus Lazăr, pentru drumul situat în municipiul Reșița, între strada 24 Ianuarie, zona Lupacului II și Triaj”, se arată în raportul de specialitate atașat proiectului de hotărâre.

Numele străzilor au fost alese în urma propunerii Asociației 21 Decembrie 1989 a Răniților și Urmașilor Eroi Martiri Reșița.

Hotărârea va intra în vigoare după obținerea tuturor avizelor și acordurilor prevăzute de legislația în vigoare.

Karina TINCUL