La sediul Ministerului Administrației și Internelor a avut loc în această dimineață prezentarea unui proiect cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020. Obiectivul principal al programului, a cărui valoare depășește 680 de milioane de euro, este acela de a dezvolta și consolida capacitatea de răspuns la dezastre și evenimente pe plan terestru, aerian și maritim. La eveniment au participat Lucian Bode – ministrul Administrației și Internelor, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene și Raed Arafat – ministru secretar de stat, șeful IGSU – liderul de proiect.

O parte a acestor fonduri europene au intrat în decursul ultimilor ani în România și au fost folosite pentru achiziția de mașini pentru Ambulanță și SMURD, achiziția de mașini pentru stingerea incendiilor de pădure, auto-pompe și cisterne pentru incendii, automacarale și autoscări, ce au ajuns la toate unitățile din subordinea IGSU din țară, iar achiziția unor astfel de echipamente continuă.

„Astăzi se va semna acordul cadru și ulterior contractul subsecvent pentru 476 de mașini de pompieri. Este vorba de 200 de mașini cu o capacitate de 10 mii de litri, un contract a cărui valoare este de aproximativ 69 de milioane de euro și 276 de autospeciale de intervenție la incendii, dar și la descarcerări și prim ajutor în valoare de 89 de milioane de euro. Ambele contracte 159 de milioane de euro. Este pentru prima dat când se face o astfel de investiție, pentru o astfel de sumă, ce va permite înlocuirea tuturor mașinilor cu o vechime mai mare de 25 de ani“,  a declarat Raed Arafat.

„Pentru a reuși atragerea acestei sume, de 682 de milioane de euro, a fost nevoie de proiecte mature, orientate spre creșterea rezilienței sistemului de răspuns la situații de urgență în România“ – a precizat la rândul său Lucian Bode. Demersurile pentru modernizarea activității IGSU nu se vor opri aici, au subliniat cei prezenți la anunțul semnării proiectului cadru cu Uniunea Europeană. Vor mai urma finanțări din fonduri nerambursabile menite să doteze Inspectoratele pentru Situații de Urgență din România cu sisteme de intervenție moderne, de ultimă generație.

Dan AGACHE

Mesajul tematic a fost: „Moțiunea de cenzură – 3 luni de guvernare PNL vs. 3 ani de guvernare PSD“. Realizările guvernării PNL au fost prezentate de Jaro Norbert Marșalic – prim vicepreședintele organizației județene, Dănuț Florea – membru al biroului județean PNL, Viorel Bașag – coordonatorul oamenilor de afaceri din partid, Ghiță Roma – primarul comunei Slatina Timiș și vicepreședinte al organizației PNL Caraș-Severin, precum și Daniel Surdu – membru al biroului județean.

S-a precizat că moțiunea de cenzură a fost depusă de către PSD și susținută de PRO România, pentru că liberalii au dorit să vină în întâmpinarea cetățenilor cu proiectul pentru alegerea primarilor în două tururi, pe care Guvernul și-a asumat răspunderea.

„Parlamentul arată că acționează împotriva voinței poporului român, pentru că peste 80% dintre români cer alegerea primarilor în două tururi, astfel încât cel care conduce comunitatea locală să-i reprezinte cu adevărat“, a precizat Jaro Marșalic. Acesta a mai afirmat și faptul că: „Moțiunea vine după 3 luni de guvernare PNL cu o cadență pe care România nu a mai văzut-o vreodată, în care ne-am pus în fața dezastrului pe care pesediștii l-au lăsat, în batjocura de guvernare pe care au produs-o în 3 ani de zile“.

Dintre realizările liberale au fost amintite: organizarea alegerilor prezidențiale, despre care s-a spus că s-au desfășurat „civilizat, fără incidente și aproape un milion de români din diaspora au putut vota“; reducerea numărului de ministere și eliminarea celor care „au umflat aparatul de stat cu pile și sinecuri politice“; aducerea bugetului țării la un echilibru; eliberarea sumelor care se cuveneau de drept firmelor sechestrate de PSD, din TVA și din concedii medicale; corectarea „odioasei ordonanțe 114“. S-a amintit și de „eliminarea sifonării banilor publici de către PSD“, construirea unui buget realist și „deschiderea competiției în sistemul de sănătate în beneficiul pacienților, pentru servicii medicale mai bune“.

Au fost prezentate și o parte a ordonanțelor de urgență adoptate de Guvernul Orban în ultima sa zi de mandat, printre care: decontarea navetei pentru elevi, extinderea programului masa caldă, pregătirea stocurilor pentru epidemii, decontarea intervențiilor medicale din programele de sănătate, modificarea Legii achizițiilor publice și descentralizarea Programului Operațional Regional.

Dan AGACHE