Un număr de 12 localități (10 rurale și 2 urbane) s-au înscris în programul „Împreună pentru copiii noștri” organizat de Episcopia Caransebeșului în acest an, sub forma unor tabere în comunitate, destinate copiilor cu vârste între 6 și 18 ani.

Comunitățile locale din Caraș-Severin au avut posibilitatea să se înscrie în programul organizat pentru al treilea an consecutiv de Episcopia Caransebeșului, prin completarea și transmiterea unui formular de înscriere până la data de 1 martie 2021. Prin intermediul acestui formular, parohiile, școlile și administrațiile publice locale au solicitat organizarea de tabere de zi, de câte 5 zile, în comunitățile lor, în baza unui concept inovativ de tabere creat de specialiștii Departamentului de Tineret al Episcopiei Caransebeșului și implementat cu succes în anii 2019 și 2020. Astfel, comunitățile rurale din județ vor organiza tabere educaționale sub denumirea de Tabăra din Inima Satului (TDIS), iar cele urbane sub numele de Tabăra din Inima Familiei (TDIF).

Cele 10 tabere din localitățile rurale (TDIS) se doresc a fi organizate în următoarele comunități: Cornereva, Grădinari (cu copii din satele Grădinari și Greoni), Marga, Măureni, Mehadia, Moniom, Răcășdia, Sasca Montană (cu copii din satele: Sasca Montană, Sasca Română, Potoc și comuna Cărbunari), Teregova și Ticvaniu Mare.

Cele două orașe înscrise în program, care își propun organizarea de taberele TDIF sunt: Băile Herculane și Oravița. La aceste se adaugă municipiul Reșița, copii de pe raza municipiului reședință de județ participând ca în fiecare an la tabăra organizată la Moniom.

În total, este vorba, așadar, de copii proveniți din 17 localități ale județului (14 rurale și 3 urbane), organizatorii estimând, la acest moment, că numărul beneficiarilor taberelor va fi de peste 300 de copii și tineri.

Taberele vor fi organizate în comunități de echipe de formatori și voluntari, în majoritate tineri de la ATOR Banatul de Munte, dar și cadre didactice și voluntari din comunitățile gazdă.

„Ne bucură foarte mult dorința partenerilor noștri locali de a organiza programele educaționale de tip TDIS, în ciuda tuturor incertitudinilor legate de restricțiile generate de pandemia Covid 19. Din cele 12 comunități care își propun organizarea de tabere, în 5 am organizat tabere de acest fel și în anii anteriori (Marga, Măureni, Moniom, Răcășdia și Teregova), iar 7 sunt comunități care și-au exprimat dorința de a intra în program începând cu acest an”, a precizat părintele Mihai Ciucur, coordonatorul programului „Împreună pentru copiii noștri” și al Departamentului de Tineret al Episcopiei Caransebeșului.

În perioada următoare, sub coordonarea tinerilor de la ATOR Banatul de Munte, va începe înscrierea și selecția voluntarilor care doresc să facă parte din program, iar, în paralel, vor fi semnate protocoalele de colaborare cu instituțiile partenere și va demara înscrierea copiilor din comunitățile gazdă care vor participa la tabere.

De asemenea, în cadrul programului „Împreună pentru copiii noștri”, vor avea loc mai multe sesiuni de pregătire și formare a voluntarilor, o școală de vară destinată voluntarilor, precum și festivalul de tradiții populare „De prin zestrea Banatului”, pe care ATOR Banatul de Munte își propune să îl organizeze în toamna acestui an.

„Desigur, organizarea atât a taberelor, cât și a celorlalte activități depinde și de evoluția restricțiilor sociale impuse de pandemie, programul nostru putând suferi modificări, dar noi avem nădejde că vom reuși să ducem bucuria TDIS în cât mai multe comunități din eparhia noastră. Experiența anilor trecuți ne-a arătat că genul aceste de proiecte educaționale și cu caracter misionar au un impact foarte puternic și de durată asupra copiilor și tinerilor din comunitățile gazdă, iar voluntarii noștri de la ATOR Banatul de Munte sunt foarte motivați să continuie acest proiect, așa încât nu ne rămâne decât să Îl rugăm pe Dumnezeu să împlinească gândul nostru bun”, a mai subliniat părintele Mihai Ciucur.

Imaginile din galerie sunt grăitoare!

Lorena POENARU

Decăderea unui oraș este legată de șomaj, îmbătrânirea populației, dar cel mai grav, de lipsa de speranță, la care se adaugă migrarea populației. Toate aceste minusuri au fost adunate de către reșițeanul Radu Radoslav, fost arhitect șef al Timișoarei, într-o expunere despre criza din educație.

„De ce la noi elevii nu sunt încurajați să caute răspunsuri prin metode proprii? De ce respectul comunității față de profesori este așa de scăzut? De ce respectul față de educație nu este un criteriu esențial față de promovarea în ierarhia socială? De ce în mentalul colectiv rezultatele la învățătură nu sunt socotite cheia reușitei în viață?”, au fost întrebările retorice  ale  arhitectului, adresate public la o întâlnire cu autoritățile locale reșițene.

Radu Radoslav a încercat să aducă în prim plan o realitate sumbră și să facă o radiografie a „României needucate” pornind de la dezinteresul față de puținele valori pe care le mai dă școala.

„În 2018 avem 1.300 de oameni doar cu 4 clase, peste 200 de persoane care nu au nicio școală absolvită, 40% din copiii care intră în școală nu ajung la BAC. Este adevărat că cei 14 miniștri care s-au perindat la educație sunt vinovați, dar eu vă pot spune că mass-media, politicieni, administrațiile locale, centrale, comunitățile locale, fiecare din noi avem o vină în această degringoladă școlară”, spune arhitectul.

Nici județul Caraș-Severin nu stă pe roze, dar arhitectul crede că prin expunerea ostentativă a puținelor valori pe care le avem, există șansa ca acestea să fie percepute drept modele.

„Am citit și evaluarea școlară pe județul Caraș-Severin la clasa a VIII-a unde avem un elev de nota 10 la Reșița, unul de nota 10 la Caransebeș și unul la Bozovici, vă întreb știți numele lor? Nu știe nimeni! Asta înseamnă să nu îți respecți valorile pentru ca ăștia din clasa a VIII-a să ajungă la Bacalaureat. Vă pot spune că din 177 pe țară, 2 sunt din Reșița. Cine sunt ei și unde sunt acești absolvenți de Bacalaureat din 2010-2018? Degeaba aveți administrație bună dacă populația nu este educată, să zicem cei din zona de periferie. E un proces lung e adevărat, dar cu respectarea anumitor etape. Se poate! Și ne întoarcem la Reșița și spun, dacă noi nu ne cunoaștem valorile locale, ajungem la radicalizare, sau ce este și mai rău, renașterea perioadei 1930”, afirmă Radoslav.

Specialistul mai spune că fără o relație între sectorul privat și comunitatea locală nu se poate face o renaștere a unui oraș și din această cauză importanța locuitorilor este esențială

„Dacă nu avem conștiința faptului că ne-am născut în Banat, orice efort este iluzoriu pentru că putem să copiem și ce e la Singapore și ce este în orice alt colț de lume, însă doar locul îți dă caracteristica orașului. Ce înseamnă asta? Că toți actorii amintiți trebuie să coopereze: există rolul administrației publice locale, rolul investitorului, rolul proiectantului sau profesionistului și rolul comunității locale”, declară Radu Radoslav.

O poveste de succes este bazată pe importanța care se acordă comunităților locale!

 Elena FRANȚ