Programul  eparhial „Împreună pentru copiii noștri” destinat copiilor și tinerilor din județul Caraș-Severin, un program catehetic și educațional în egală măsură, după cum mărturisesc organizatorii, începe astăzi cu derularea primelor Tabere din Inima Satelor Grădinari și Ticvaniu Mare, care vor reuni copii și tineri din localitățile: Secășeni, Cârnecea, Ticvaniu Mare, Ticvaniu Mic, Greoni și Grădinari.

„Vor fi în total peste 100 de copii și tineri de toate vârstele, de la cei de vârstă preșcolară până la tineri de liceu ce vor participa pe parcursul a 5 zile la activitățile pe care conceptul nostru de tabere TDIS îl propune și în acest an, proiectul fiind la cel de-al treilea an de desfășurare în Episcopia Caransebeșului.

Am fost joi în aceste localități, unele mai izolate, din Banatul de Munte și am înmânat copiilor participanți tricoul taberei, am purtat discuții cu părinții și cu organizatorii locali despre programul activităților care, sunt convins că și de data aceasta, vor aduce multe zâmbete, multă bucurie pe chipurile copiilor noștri. Considerăm că era mare nevoie de astfel de proiecte prin care copiii să socializeze, să se bucure de un timp de calitate petrecut împreună, să se joace și să învețe în egală măsură”, a declarat coordonatorul programului, părintele Mihai Ciucur.

În această vară, la nivelul județului Caraș-Severin vor fi în total 12 tabere, la care vor participa aproximativ 470 de copii din peste 20 de localități din Banatul de Munte.

„Doresc să mulțumesc, în acest context, partenerilor noștri locali care au făcut posibilă organizarea acestor programe educaționale în comunitățile lor, reprezentanți ai școlilor, ai autorităților publice locale care au sprijinit implementarea acestor programe în satele și orașele județului și bineînțeles colegilor noștri preoți care au inițiat desfășurarea acestor activități în tinda bisericilor pe care le păstoresc.

Așadar, ne așteaptă o vară frumoasă în Banatul de Munte, o vară intensă, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul unei rețele de voluntari inimoși, de la ATOR Banatul de Munte, cărora doresc să le mulțumesc în mod expres pentru osteneala lor, precum și colegilor de la Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni, parteneri și în acest an, alături de noi.

Suntem convinși că alături de acești oameni minunați vom avea multă bucurie, vom avea satisfacția că vom ajunge la copiii care au atât de mare nevoie de programele educaționale pe care biserica le propune atât lor, cât și părinților lor”, a precizat preotul Mihai Ciucur, coordonatorul proiectului „Tabăra din Inima Satului” și al Centrului de Tineret Moniom.

Lorena POENARU

Cărășenii continuă să plece la muncă în străinătate, atât cei din mediul urban, cât și din cel rural. Situația se întâlnește și în satele și comunele din jurul Reșiței. Primarul din Carașova, Petru Bogdan, spune că se confruntă cu o depopulare masivă, în localitățile pe care le administrează aproape că nu există casă din care să nu fie plecat cineva peste hotare.

„Ne-am depopulat școlile, sunt familii plecate cu copii. Noi am avut clase paralele din clasa I până în clasa a VIII-a.

Eu nu sunt nici asistent social și nici psiholog, dar plecarea părinților, a mamelor în mod special, lasă urme în ceea ce privește dezvoltarea și formarea personalității individului care crește într-o familie de unde părinții sunt mereu plecați.

Am simțit acest lucru pe pielea mea, în familia noastră, am și eu 2 copii, erau mici și soția trebuia să plece, fetița avea 3 ani. Copiii au simțit lipsa iubirii materne.

La o anumită vârstă, când nu conștientizează valoarea materială, copilul când trăiește inocența avea nevoie de mamă. Noi am fost creați să trăim în familie, în comunitate și asta va lăsa urme în situația pe care o trăim acum”, spune primarul Petru Bogdan.

Edilul afirmă că salariul de primar nu este unul consistent, dar nu se poate plânge, cum de altfel precizează că nu se plânge nici de bugetul pe care îl are la Primărie, chiar dacă se mai întristează când se taie din banii alocați, cum a fost cazul în acest mandat, însă nu face din această situație un caz.

Lorena POENARU

Poziția de coordonator de proiect este disponibilă în cadrul Fundației Comunitare Banatul Montan prin  programul Activism Civic în practică, o inițiativă ce oferă sprijin pentru cetățenii activi în susținerea unor servicii publice eficiente și transparente la nivel local.

„Știm, am cam fost pe mute în ultima vreme. Dar suntem încă aici, nu am plecat niciunde. Începutul de an e pentru noi o perioadă în care trebuie să ne gândim la ce urmează, să facem planuri, să hotărâm ce drumuri ar fi bine să urmăm, cu ce nevoi putem ajuta comunitatea, ce putem face acum, ce lăsăm pentru mai încolo.

Ne-am tot gândit. Și dintr-un gând în altul am ajuns la concluzia că avem nevoie de întăriri așa că am deschis aplicațiile pentru un job part-time de Coordonator de proiecte. Se poate aplica până pe 22 februarie, inclusiv. Dacă sunteți interesați sau știți pe cineva care ar putea fi, dați de veste!”, spun cei din echipa FCBM.

Toate detaliile se regăsesc accesând acest link:  https://fundatiacomunitarabanatulmontan.ro/cariere/

„Căutăm o persoană responsabilă, integră, cu atitudine proactivă, bine organizată, atentă la detalii, cu bune abilităţi de comunicare şi prezentare, capabilă să lucreze atât în echipă, cât şi individual”, mai spun coordonatorii fundației.

Fundația Comunitară Banatul Montan este o organizație independentă, apolitică, transparentă și sustenabilă ce vine în întâmpinarea nevoilor comunității din zona Banatului Montan. Obiectivul FCBM este acela de a mobiliza resurse din interiorul comunității pentru a susține cauze care răspund nevoilor identificate și care pot produce schimbări pozitive pentru comunitatea locală.

Lorena POENARU

Locuitorii orașului Moldova Nouă au ales, de ziua Micii Uniri, ca destinele localității să fie conduse pentru următoarea perioadă de liberalul Ion Chisăliță. La finalul unui mandat de 4 ani și jumătate, fostul edil Adrian Torma (fost liberal, actualmente social democrat), a recunoscut înfrângerea în instanță (în pofida votului din 27 septembrie a locuitorilor) și în săptămâna în care noul edil va prelua cel mai probabil conducerea Primăriei orașului din Clisura Dunării, a făcut publică o scrisoare adresată cetățenilor din localitate, dar și noului edil:

Cum putea să se încheie vacanța pentru curajoșii și atât de implicații tineri voluntari de la ATOR Banatul de Munte decât printr-o nouă și ultimă tabără, așa că ieri în jur de 50 de copii din comuna Măureni și 25 de tineri voluntari din diferite localități ale județului au dat startul ultimei Tabere din Inima Satului.

Dacă pentru comunitatea din Măureni este al doilea an consecutiv în care își deschide porțile pentru a găzdui această manifestare a prieteniei, a bucuriei și a binecuvântării de a  fi împreună, pentru copii va fi cu siguranță cea mai frumoasă și cea mai intensă săptămână din acest an, ne asigură părintele Mihai Ciucur, coordonatorul taberelor și al Centrului de Tineret Moniom.

„Tabăra de la Măureni este darul pe care Biserica cu sprijinul Primăriei îl face copiilor din comunitate și părinților în egală măsură, adică familiei, pentru că este și anul omagial al pastorației părinților și copiilor și joi vom avea la Măureni și un atelier dedicat părinților, așa cum am avut și în celelalte două tabere.

Pentru copii este o excelentă ocazie în ultima săptămână de vacanță să se bucure de socializare, de faptul că învață lucruri împreună, se bucură unii de alții, se bucură de formatorii și voluntarii care au venit în comunitate și alături de care învață foarte multe lucruri noi, învățare prin joc, învățare în context non-formal. Probabil că pentru unii este cea mai frumoasă și cea mai intensă săptămână din acest an pentru că foarte mulți nu au avut ocazia să iese niciunde din comunitate, de multe luni de zile, pentru că de 6 luni de zile școala este oprită, pe toate planurile tabăra este un câștig pentru copii, pentru comunitate în ansamblul ei.

Am stat la un dialog scurt ieri cu ei și le-am pus întrebarea câți dintre ei așteaptă începerea școlii. Am rămas surprins că majoritatea își doreau să înceapă școala. Problema este că școala, în maniera în care va începe, îi va ține la distanță unii de alții și sunt convins că vor fi dezamăgiți de felul în care se vor desfășura activitățile școlare. Ceea ce am propus noi la Tabăra din inima satului a fost cât mai multe activități desfășurate afară, bineînțeles cu măsurile de precauție, inclusiv serile tematice și dialogurile pe cât de mult s-a putut le-am făcut în aer liber tocmai pentru ca ei să nu resimtă presiunea aceasta fantastică pe care o impune și distanța dintre ei și purtarea măștii”, a declarat părintele Mihai Ciucur.

Tot de la părinte am aflat că organizarea acestei tabere  se datorează în mare măsură sprijinului venit dinspre Primăria Măureni, în speță a primarului Brian Filimon. Edilul a afirmat la rândul său că s-a implicat cu drag în această manifestare considerând că aceste tabere sunt benefice pentru viitorul copiilor și tinerilor și un plus pentru comunitate.

„Mă bucur că am reușit să găzduim și această a doua ediție, este al doilea an în care suntem gazdele acestei acțiuni minunate a ATOR-ului. Eu am făcut-o cu tot dragul și mă declar foarte bucuros deoarece mi se pare că ceea ce face părintele Mihai împreună cu acești tineri este benefic pentru comunitățile noastre, pentru copilașii noștri și pentru viitorul nostru. Atâta timp cât reușesc aceste acțiuni să aducă zâmbete și bucurii pe fețele copilașilor, și încearcă să imprime o altfel de trăire și un alt ritm, o copilărie cu Dumnezeu alături este o copilărie reală și sinceră, nu ne rămâne altceva decât să îi susținem.

Susțin această activitate și îl susțin pe părintele Mihai și îl felicit pe părintele Mihai și pe acești tineri voluntari și pe părinții tinerilor voluntari pentru că nu e ușor să îți lași copilul să plece în fiecare zi de acasă și să bucure alți copii, îi voi susține atâta timp cât este nevoie și sper să nu se oprească aici și să înțelegem toate autoritățile locale că aceste acțiuni aduc un plus comunităților noastre”, a declarat primarul comunei Măureni, Brian Filimon.

Preotul Mihai Ciucur crede că probabil și în alte localități, dacă s-ar fi vrut, s-ar fi putut organiza astfel de evenimente menite să îi scoată pe copii din tehnologie, din telefoane mobile și până la urmă din monotonie, pentru că de câteva luni de zile sunt într-o monotonie și într-o plictiseală și de aceea „această tabără este darul pe care biserica îl face celor curajoși”, pe parcursul a 5 zile.

„Dacă ar fi să mulțumesc și eu cuiva, aș vrea să le mulțumesc voluntarilor care coordonează pentru că dacă nu erau ei, nu puteam susține taberele”, transmite părintele Mihai Ciucur, „numai cine a participat la aceste tabere poate înțelege ce muncă, ce rigoare, ce efort e acolo!”, în concluzie , acești tineri sunt cheia acestor tabere.

Lorena POENARU

Eveniment istoric pentru o comunitate cărășeană în zi de mare sărbătoare a creștinătății, Praznicul Adormirii Maicii Domnului, zi în care credincioșii din comună au văzut realizat un vis care s-a clădit cărămidă cu cărămidă de-a lungul a 16 ani, târnosirea sau sfințirea bisericii din Măureni.

Manifestarea a fost una de răsunet pentru acest colț de județ, alături de comunitatea prezentă în straie de sărbătoare și de oficialitățile locale fiind prezenți oaspeți de seamă: secretarul de stat, Dan Stan, senatorul PNL de Timiș, Alina Gorghiu, prefectul județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, candidatul PNL pentru președinția CJ, Romeo Dunca, primari ai comunelor învecinate, precum și directori de instituții din județ.

Unul din ctitorii de seamă ai bisericii sfințite astăzi este chiar primarul comunei, Brian Filimon, care ne-a dezvăluit că peste 75% din fondurile alocate ridicării lăcașului de cult provin de la Primărie.

„Acest eveniment pentru mine înseamnă enorm și cred că sunt la sentimentul întregii comunități, târnosirea marii noastre biserici, a catedralei, așa cum îi spunem cu toții și ar trebui tot județul Caraș să se mândrească cu asta deoarece veghează intrarea într-un județ minunat, pe care noi cu ajutorul lui Dumnezeu,  cel care ne-a pus în funcții, ar trebui să îl dezvoltăm așa cum își dorește fiecare locuitor vrednic.

Este o sărbătoare mare pentru localitatea noastră și de fiecare dată când ierarhul nostru drag, PS Lucian Mic, vine în comunitatea noastră, ne aduce o binecuvântare și mi-am dorit în tot acest mandat ca să îl avem în preajmă cât mai  des, deoarece ne motivează să facem bine mai departe și mă bucur că am doi preoți vrednici, la Șoșdea, dar și părintele de la Măureni cu care am avut un necaz mare anul acesta, dar peste care cu credință încercăm să trecem.

Le mulțumesc tuturor celor care au fost implicați, nu doar financiar, dar și cu sufletul, pentru că dacă nu s-ar fi pus suflet și multă trudă nu ne-am fi bucurat de ridicarea acestei catedrale și de sfințirea ei.

Îmi asum, sunt mândru, totul a decurs pe pași legali și cu o dorință foarte mare și îi mulțumesc și vechii conduceri, pentru că și ei s-au trudit, am preluat la un stadiu construcția bisericii și mă bucur că am reușit să scriem o filă de istorie împreună pentru comunitatea noastră. Comunitatea Măureni, fiind o comunitate veche de șvabi, de etnici germani, nu a avut o biserică ortodoxă, iar acum predomină peste 90% ortodocși și era nevoie de o biserică. Astăzi am semnat un document care va rămâne pentru totdeuna în incinta bisericii”, a declarat primarul comunei Măureni, Brian Filimon.

Sfințirea Biserici din Măureni a fost săvârșită de către Episcopul Caransebeșului, PS Lucian Mic, așteptat în comunitate într-o desăvârșită atmosferă de sărbătoare, pur românească, de către tinerii ATOR Banatul de Munte și gazde, primarul din Măureni, Brian Filimon și preotul satului, Aurel Radics.

Despre însemnătatea de suflet a acestui mare eveniment pentru comunitate și pentru toți fii satului, ne-a mărturisit emoționată fiica preotului din Măureni, Anita Radics, o tânără implicată activ în viața comunității și a bisericii.

„Sărbătoarea aceasta este o bucurie extraordinară atât pentru întreaga comunitate a satului Măureni, cât și pentru mine personal în calitate de locuitor al acestui sat, în calitate de fiică a acestui sat, dar și în calitate de fiică a preotului acestui sat care timp de 16 zile s-a trudit să ridice împreună cu donatorii și împreună cu primăria comunei noastre, este un vis împlinit pentru noi.

Eu de fapt nu îmi aduc aminte când au început lucrările pentru această biserică deoarece eram foarte micuță atunci când au început, dar ce știu este că nu exista o zi în familia mea în care să nu se discute despre acest eveniment, ce părea că nu se mai întâmplă și iată că Dumnezeu ne-a dăruit binecuvântarea de a trăi această bucurie chiar în acest minunat Praznic al Adormirii Maicii Domnului pe care am și primit-o ocrotitoare în această zi. Mă bucur totodată că sunt alături de mine și alături de comunitatea mea frumoasă, prietenii de la Moniom, ATOR Banatul de Munte, tineri pe care îi reprezint în calitate de președinte al lor, de responsabil ATOR și le mulțumesc că au fost alături de mine la toate evenimentele importante din viața mea”, a declarat fiica preotului satului Măureni, Anita Radics.

Lorena POENARU

Un frumos mesaj de încurajare venit din partea administrației locale pentru comunitatea din Rudăria, comuna Eftimie Murgu, afectată de o creștere a numărului de cazuri de coronavirus. Săptămâna trecută a fost deschisă o anchetă epidemiologică în localitatea Eftimie Murgu, după ce mai multe cazuri au fost confirmate cu SARS CoV 2. Conform DSP, dacă într-o localitate apar mai mult de 3 persoane infectate, la mia de locuitori, se declară focar Covid-19.

Primăria comunei Eftimie Murgu a făcut public un mesaj de încurajare pentru locuitori, dar și un îndemn la responsabilitate privind luarea de măsuri care să limiteze răspândirea temutului virus.

„Peste satul nostru, Rudăria, locul care a plămădit și a dat lumii, nu doar națiunii noastre, personalități deschizătoare de drumuri în ale filozofiei, științelor, cercetării, a fost și locul asupra căruia s-au abătut și atâtea vicisitudini. Toate au fost depășite, comunitatea a ființat în continuare, a preluat bunele obiceiuri din trecut, s-a adaptat acolo unde a fost nevoie și astăzi am ajuns aici, o comunitate cu istorie, cultură, obiceiuri și, ce este mai important, cu o perspectivă turistică pe care nu avem voie să nu o exploatăm.

Însă, în zilele acestea a apărut o problema, o vicisitudine. Pericolul Coronavirus. Nu știm cât de mare, cât de gravă, vom vedea în trecerea timpului. (În ziua de vineri, spre seara, pregăteam Troița cu icoana Înălțării Domnului pentru a fi amplasată la locul stabilit. Am fost întrerupți pentru scurt timp de sirena Ambulanței trecând înspre sat. Ne-am reluat activitatea curățind mâinile Mântuitorului).

Acum, astăzi, obligația noastră este să ne protejăm, să evităm răspândirea, să fim responsabili pentru prezent și viitor. Le vom trece cu bine și aceste zile. Suntem siguri că Cineva se-ngrijește de noi deoarece tocmai de aceea ne asigură această perioada foarte dificilă pentru a învăța să mergem înainte și să nu cedăm. Pe lângă acest fapt, avem obligația, din responsabilitate pentru prezent și viitor, să aplicăm un set minim de măsuri :

- purtăm masca

- păstrăm distanțarea socială

- evităm deplasarea

- aplicăm măsurile de igienă.

Nu este greu. Le-am respectat în timpul stării de urgență, le respectăm și acum. Și vom face tot ce este posibil pentru a fi bine. Discuțiile conspiraționiste, părerile pro sau contra nu au loc în acest moment. Doar timpul este cel care va dovedi”, a fost mesajul Primăriei comunei Eftimie Murgu a cărei primar este Mihai Vlădia.

În același timp, administrația locală a făcut apel și la empatie față de cei infectați și respingerea atitudinii ostile, a ostracizările îndreptate spre cei care au avut neșansa infectării cu acest virus.

„Un ultim aspect. Un pericol care pândește asupra noastră.. Unul mai mare decât Corona. Pericolul învinuirilor, pericolul ostracizărilor față de cei care au avut neșansa să contacteze acest virus. Sunt colegii noștri, sunt vecinii noștri, sunt rudele noastre. De unde și cum a apărut această infectare nu putem ști. Fiecare avem doar presupuneri. Ei însă, sunt ai noștri, respectăm măsurile de protecție,  dar față de toți avem obligația să le arătăm prețuire, compasiune, dorința de a trăi iarăși împreună.

Va trece. Va trece și această perioadă dificilă și timpul este cel care va demonstra și ne va răspunde tuturor întrebărilor noastre. Acum, aceasta este realitatea și avem obligația să respectăm regulile.

Mâine va fi o lume și după acest nefericit Corona. Rudăria va fi mult mai puternică, vor fi mult mai multe agropensiuni, mai multe terase, mai multe servicii turistice.

Sunt sigur că așa va fi. Pentru aceasta avem nevoie de voință, muncă, răbdare și experiență de a depăși problemele. Perioada aceasta foarte dificilă ne învață tocmai aceste lucruri. Dragi rudăreni, ne urăm de sănătate și DOAMNE AJUTĂ !!!”, mai scrie în mesajul Primăriei Eftimie Murgu.

Lorena POENARU

Mini-granturi de mii de euro pentru proiecte de amenajare a spațiilor verzi dintre blocuri, realizate de cetățeni, sunt puse la dispoziție de Primăria Reșița.

Mai exact, prin proiectul „Încredere în Reșița” primăria oferă bani tuturor celor interesați să amenajeze spațiile verzi dintre blocuri. Sumele provin din bugetul local și sunt oferite celor care îndrăznesc să vină cu un proiect de amenajare peisagistică, fie că este vorba de persoane fizice, firme sau ONG-uri.

„Am aprobat și un proiect pentru mini-granturi create de bugetul Consiliului Local, se numesc „Încredere în Reșița”. Este un proiect pe care noi l-am gândit de anul trecut, dar a fost prea târziu să îl mai implementăm. Cu alte cuvinte, este o anumită sumă de bani pe care noi o punem la dispoziția comunității din oraș să vină cu proiecte, proiecte între 2000 și 5000 de euro, de exemplu, proiecte de amenajare de spații între blocuri, micro-universul unde își petrec timpul liber și după ce sunt trecute printr-o comisie, primăria poate finanța aceste mini-proiecte numite „Încredere în Reșița”, a declarat primarul Ioan Popa.

Referitor la achiziționarea mini-granturilor, există un regulament pentru alocarea acestora, care va fi afișat pe site-ul primăriei.

„Nu există restricționări din acest punct de vedere. Important este doar să fie o idee care să fie îmbrățișată de colectivul unde vrea să se facă această acțiune, de zona respectivă, de cartierul respectiv și putem să le punem în practică”,  a mai spus primarul Ioan Popa.

Proiectul a fost aprobat în ședința de Consiliu Local și urmează să fie stabilit regulamentul privind acordarea sumelor de bani celor care aplică pentru acest tip de amenajare.

foto. peundemerg.ro

Lorena POENARU

„Să înveți să asculți un om, să îl faci să se simtă important prin faptul că ești acolo pentru el și povestea lui cred că te ajută într-o mare măsură să pășești pe drumul unui dedicat și silitor psiholog”. Așa își croiește calea spre profesia pentru care se pregătește tânăra cărășeancă Anita Radics, studenta de 21 de ani pentru care „puterea exemplului personal face minuni, chiar și în tăcere pentru cei care nu doresc întotdeauna să o recunoască”.

Anita studiază Psihologia la Universitatea de Vest din Timișoara și de aproape patru ani reprezintă Asociația Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte, având rol de președinte al acesteia, o asociație alcătuită din mai multe filiale ce se extind în mai multe zone ale județului Caraș-Severin.

„Prin această frumoasă asociație am reușit să organizăm, la nivelul Municipiului Reșița, campania umanitară „Mâinile Bucuriei” prin care să venim – așa cum am gândit-o noi inițial – în sprijinul persoanelor vârstnice din oraș care, în această perioadă, se tem să iasă din casele lor la cumpărături, pentru a nu se întoarce la casele lor cu virusul care pentru ei poate să fie fatal”, povestește Anita despre debutul acestui  proiect care s-a extins cu încă o ramură de activitate prin care tinerii voluntari și-au propus să ofere unui număr de persoane nevoiașe câte un prânz zilnic, în această perioadă delicată.

Citește și:„Mâinile bucuriei” susținute de alte mâini! 5.000 de euro pentru masa caldă a celor pe care nu și-i asumă nimeni!

Unul din motivele pentru care o tânără studentă a ales să-și dedice timpul și resursele sprijinindu-i pe cei în nevoi prin acțiuni umanitare, într-o lume în care tinerii au estimații egocentriste, este acela al conștientizării că avem responsabilități unii față de alții.

„Cum ar fi fost, oare, să nu existe nimeni care să se gândească la familia cutare, numeroasă și săracă, de la marginea orașului, dacă are șanse să treacă peste această situație de criză, să iasă sănătoasă și să reușească să se reașeze într-un echilibru? Ar fi fost cumplit, iar pentru răul și starea lor, vina ar fi fost a noastră, a tuturor.

Un lucru după care eu și noi ne-am ghidat în această campanie au fost următoarele cuvinte: poți să fii bine, atunci când știi că și cel de lângă tine se simte la fel. Întotdeauna mi-a plăcut să cred și să văd că noi suntem responsabili unii față de ceilalți, unii de sănătatea celuilalt, unul de integritatea celuilalt. Totodată, îmi place și să cred că noi am ajuns cumva la măsura aceea în care ne hrănim din bucuria și din recunoștința pe care o primim din mâinile și mulțumirile celor pe care îi ajutăm, lucru ce valorează mai mult decât absolut orice apreciere sau premiu și nu sunt vorbe goale.

Dacă te urci acum în mașină, pornești la drum și după trei luni de campanie umanitară în care vezi zilnic ochii acelorași bunici care îți și mărturisesc că văd în tine speranță, vei înțelege exact ce spun, vei înțelege cât de mult te hrănește pe tine bucuria lor că nu sunt uitați”, spune Anita.

Un alt motiv pe care  îl consideră important este acela de a fi exemplu în lumea în care ne învârtim, pentru că puterea exemplului personal face minuni, chiar și în tăcere, pentru cei care nu doresc întotdeauna să o recunoască, după cum susține tânăra studentă.

Anita mărturisește că această experiență a avut atât pentru ea, cât și pentru prietenii și colegii ei un rol important în a-i ajuta să mai deprindă câte puțin din arta răbdării, care este o virtute de aur pentru fiecare om ce lucrează cu alți oameni.

„Experiența aceasta m-a făcut să văd unele realități așa cum nu conștientizam pe deplin că ele există. Nu m-am gândit, spre exemplu, că un om la fel ca mine poate să ajungă la măsura în care să nu aibă nici măcar apă, de băut sau de spălat. M-a făcut să văd și să observ niște carențe și neajunsuri uriașe în ceea ce privește felul în care oamenii necăjiți sunt tratați de către cei care ar trebui să se facă responsabili prin lege de starea lor. Am învățat să ascult cu multă luare-aminte necazurile, lipsurile și nevoile bătrânilor care de multe ori sunt de a sta pur și simplu la o vorbă cu tine, că le e urât de atât de multă singurătate. Acest lucru, pentru viitoarea mea profesie în domeniul psihologiei, cred că este esențial”.

Rezultatele muncii voluntarilor a căror președintă este, nu au întârziat să apară, implicarea lor în acțiunile umanitare transformându-i în adevărați „eroi” ai comunității din care fac parte.

„Întreaga mea echipă este o eroină. Așa că, din martie și până în prezent, a reușit să distribuie un număr de 1.923 de porții cu mâncare caldă, în valoare de 21.810 lei. Alimentele cumpărate pentru 50 de persoane sunt în valoare de 5.387 lei, iar medicamentele și facturile urgente au valoarea de 802 lei. Valoarea totală a campaniei, până în acest moment, este de 27.999 lei, iar până la finalul ei, se estimează că va merge până spre 40.000 lei, cu 2.500 porții de mâncare distribuite, de către aproximativ 50 de voluntari harnici și dedicați”, a precizat Anita Radics, președinte ATOR Banatul de Munte.

Elena FRANȚ

Chiar dacă situația economică în această perioadă este una în regres, administrațiile locale din județ încearcă să își drămuiască cât mai eficient resursele proprii și să investească în obiective de interes pentru locuitori.

Și cum în mediul rural căminul cultural reprezintă un spațiu de interes pentru comunitate, construirea sau modernizarea unui astfel de obiectiv se află printre proiectele de investiții de bază ale unei primării de comună.

Administrația locală din Păltiniș a decis alocarea de fonduri din bugetul propriu pentru reabilitarea căminului cultural din centrul de comună.

Proiectul prevede reabilitarea totală, atât în interior, cât și exteriorul căminului din Păltiniș, iar la căminul din satul Rugi va fi construită o anexă pentru bucătărie și pentru baie, după cum ne-a relatat primarul Mihai Tantu. La Rugi, căminul a fost reabilitat printr-un alt proiect, în care nu au fost însă incluse spațiile care prevăd bucătăria și baia.

Reabilitarea de la Păltiniș implică placă adeziv decorativă pe fațadă, în exterior, în timp ce în interior vorbim de tavane și pereți refăcuți, gresie, partea electrică va fi schimbată în totalitate, băile, sala mare, sala mică, renovate, iar curtea va fi cu pavaj. Locuitorii se vor bucura în sfârșit de un cămin modern, după ani de zile în care nu s-a mai investit în refacerea lui.

„Avem în plan să cumpărăm în viitor și mobilier, veselă nouă și tot ce ține de un cămin, pentru că aici au avut loc tot felul de evenimente care implicau un număr mai mare de persoane. Sperăm ca vineri să primim un proiect, pentru că a fost proiectantul din Timișoara și a făcut măsurători pentru deviz””, a precizat consilierul personal al primarului, Mihai Banda.

Elena FRANȚ