Raportul europarlamentarului Victor Negrescu privind elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European (26 de voturi pentru și niciun vot împotrivă). Documentul prevede creșterea alocărilor financiare pentru educație în programele europene, în mod special pentru educația digitală și solicită statelor membre să aloce minim 10% din Instrumentul pentru Redresare și Reziliență către educație.

În raport se face referire de asemenea la importantele decalaje existente între statele membre și regiuni privind accesul la educație digitală, menționând problemele întâmpinate de România în a asigura aceste oportunități pentru toți elevii și profesorii.

„Educația digitală nu mai trebuie să fie un privilegiu. Niciun copil, niciun cursant nu trebuie să mai rămână în urmă. Prin raportul nostru definim ceea ce înseamnă cu adevărat educația digitală de calitate, metodele, practicile, dispozitivele, infrastructura și arătăm cum putem ajunge la nivelul dorit, investind suplimentar în educație, începând cu planul pentru redresare și reziliență. Educația digitală nu are nicio legătură cu ce s-a întâmplat în România. Nu înseamnă să dai o tabletă unui copil sau să faci cursurile prin aplicații gratuite de mesagerie. Ce s-a întâmplat timp de un an în România, când circa 1 milion de copii nu au avut acces la educație, nu a mai avut loc nicăieri în Europa într-o asemenea proporție și nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Decidenții din România trebuie să înțeleagă că digitalizarea educației nu se poate face fără implicarea profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale, experților sau societății civile. Din păcate, modul în care se decid alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență și cum se definesc proiectele pentru educație riscă să conducă la pierderea acestei oportunități uriașe pentru educație“, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

 Câteva din punctele importante menționate în cadrul raportului:

– se solicită alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformarea digitală;

– se definește educația digitală de calitate și se setează instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu;

– se fixează obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; se definește accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; se solicită alocarea de resurse financiare suplimentare; se menționează programele care pot sau au avut succes; se vorbește de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; se subliniază importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;

– se susține dezvoltarea unor hub-uri dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;

– se lansează proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;

– se inițiază un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;

– se întărește nevoia creșterii competențelor digitale și media și se atrage atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;

„Prin acest raport reușim să întărim rolul profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale și societății civile în definirea viitorului educației la nivel european, creând mecanisme active prin care aceștia pot participa și influența politicile în domeniu și fondurile alocate în acest scop la nivel european. Un aspect obținut prin acest raport a fost să întărim faptul că Uniunea Europeană are o responsabilitate privind educația și că trebuie să aibă competențe pentru a interveni și a sprijini educația digitală de calitate. Pentru prima dată se vorbește de politici educaționale la nivel european și se întărește rolul educației în rapoartele de țară. Acest lucru se traduce prin fonduri europene suplimentare dar și norme și standarde comune”, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu, care a lansat din nou o invitație la dialog autorităților pentru a sprijini educația.

Conform programului Parlamentului European, raportul urmează să fie votat în sesiunea plenară în cursul lunii martie. De la începutul pandemiei, eurodeputatul român a organizat mai multe consultări publice privind digitalizarea educației și s-a implicat activ în sprijinirea accesului la educație, creând un canal educațional video și prima tabletă educațională românească, distribuită gratuit, cu conexiune la internet, la mii de copii din toată țara. Acesta a fost de asemenea autorul amendamentului prin care Parlamentul European solicită statelor membre să aloce minim 10% pentru educație din planurile de redresare și reziliență.

Sursă foto: romaniajurnal.ro

Dan AGACHE

Început de săptămână cu emoții pentru absolvenții de liceu care vor susține astăzi prima probă a Bacalaureatului.
Examenul maturității începe cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A). Proba va continua în 4 iunie şi va fi urmată de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (5 – 6 iunie), după cum anunţă Ministerul Educaţiei.

Candidații vor susține în zilele de 7, 10 şi 11 iunie evaluarea competenţelor digitale (proba D), iar în perioada 12-13 iunie se va desfăşura evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C).
În județul Caraș-Severin, s-au înscris pentru probele de competențe 1854 de candidați, pe care le vor susține chiar în școlile din care provin.

Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română/limba maternă se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător grilei aprobate la nivel naţional: experimentat, avansat şi mediu. În situaţia în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că acesta nu a susţinut proba.

Probele sunt monitorizate audio-video. și orice introducere de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.
Luni, 1 iulie, încep probele scrise ale examenului naţional de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2019, cu examenul la Limba şi literatura română, iar în 2 iulie este programată proba la Limba si literatura maternă. Proba obligatorie a profilului va fi miercuri, 3 iulie. Ultima probă scrisă – cea la alegere a profilului şi specializării – se va desfăşura joi, 4 iulie.

Probele scrise ale acestui examen vor fi susținute în Caraș-Severin de 1486 de candidați, diferența față de numărul celor înscriși la probele orale fiind absolvenți din serile anterioare care și-au luat probele de competențe.

Primele rezultate vor fi afișate în data de 8 iulie şi este urmată de depunerea eventualelor contestaţiilor. Între 9 şi 12 iulie vor fi soluţionate eventualele contestaţii, în timp ce afişarea rezultatelor finale este prevăzută pentru data de 13 iulie.

Examenul naţional de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea, respectiv au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

foto: Art News

Elena FRANȚ