Parlamentul a convenit să mobilizeze 397,5 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a ajuta 17 state membre și trei țări în curs de aderare să protejeze sănătatea publică în contextul COVID-19. Statele beneficiare sunt: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Spania, Albania, Muntenegru și Serbia. O sumă suplimentară de 86,7 milioane EUR va fi alocată Greciei și Franței în ceea ce privește dezastrele naturale cu care s-au confruntat ambele țări în al doilea semestru al anului 2020.

În rezoluția adoptată de euro-deputați se subliniază că impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și intensificarea dezastrelor naturale fac ca țările europene să devină din ce în ce mai vulnerabile. Aceștia susțin că UE ar trebui să faciliteze și să accelereze obținerea de asistență prin intermediul FSUE pentru regiunile afectate de aceste dezastre. Textul, aprobat cu 668 voturi pentru, 10 împotrivă și 18 abțineri, subliniază dificultățile cu care se confruntă țările beneficiare în calcularea rapidă a costurilor pagubelor suferite în urma dezastrelor naturale. Pentru a remedia aceste probleme, euro-deputații invită Comisia să exploreze modalități de reducere a obstacolelor birocratice, făcând alocările de fonduri „cât mai flexibile cu putință”, pentru a asigura „acțiuni rapide și sprijin prompt” pentru regiunile și țările afectate de dezastre.

Euro-deputații în Parlamentul European subliniază importanța „vitală” a îmbunătățirii gradului de pregătire și prevenire a riscurilor. Pentru a realiza acest lucru și pentru a reduce la minimum impactul crizelor, Comisia și guvernele naționale ar trebui „să consolideze cercetarea și educația” pentru a răspunde la situații de criză. Bugetul FSUE ar trebui să fie suficient de mare nu numai pentru a contribui la acoperirea costurilor de reconstrucție, ci și pentru a consolida reziliența la schimbările climatice înainte de producerea dezastrelor.

Parlamentul solicită UE să acorde o atenție deosebită teritoriilor sale ultraperiferice, insulelor și zonelor predispuse la o activitate seismică sau vulcanică intensă — părți ale Europei expuse în mod deosebit riscului de dezastre naturale. Euro-deputații doresc ca FSUE să ia în considerare și catastrofele regionale și transfrontaliere într-un mod mai cuprinzător. În plus, Parlamentul solicită Comisiei să ofere sprijin tehnic și administrativ țărilor care primesc finanțare pentru a le ajuta să elaboreze strategii pe termen lung de reducere a impactului dezastrelor naturale regionale și al urgențelor de sănătate publică.

Dan AGACHE

57,4 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investiți în infrastructura de distribuție, gestiune și tratarea a apei din județul Caraș-Severin, o sumă pentru care a semnat chiar comisarul european român, Corina Crețu și care ar putea însemna o gură de oxigen pentru societatea Aquacaraș.

„Uniunea Europeană, prin politica de coeziune, face investiții pentru ca fiecare cetățean să aibă acces la apă curată și sănătoasă și, în același timp, pentru a proteja mediul“, a subliniat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Proiectul include, printre altele, construcția sau renovarea a peste 120 km din rețeaua de distribuție a apei potabile, reabilitarea a 20 de rezervoare și extinderea rețelei de canalizare cu peste 160 km. El va contribui la protejarea mediului înconjurător, în special prin limitarea infiltrațiilor de apă uzată în sol, într-o zonă în care trăiesc aproape 138 de mii de persoane. În plus, 19.050 de locuitori din județ vor beneficia pentru prima dată de acces continuu la apă potabilă de calitate. Lucrările urmează a fi finalizate în vara anului 2018, după cum se arată pe portalul oficial al Comisiei Europene.

Foto Calea Europeana

Sergiu TABAN