Cărășenii vor plăti mai mult pentru colectarea gunoiului menajer, după ce consilierii județeni au aprobat solicitarea operatorului Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Lupac de actualizare a tarifelor de operare pentru activitatea de sortare, tratare mecano-biologică și depozitare a deșeurilor la deponeul de la Lupac. Conform președintelui forului județean, Romeo Dunca, facturile cărășenilor vor fi majorate cu aproximativ 2 lei, actualele tarife nemaiputând fi menținute.

„Au fost actualizate tarifele la deponeu, la un preț cât de cât real, care oricum este mult mai mic față de media pe țară a tuturor operatorilor care prestează astfel de servicii către consiliile județene. Efectiv, impactul asupra populației este mic, este undeva la 2 lei. Dar nu se puteau menține tarifele din contract pentru că operatorul ne-a demonstrat cu acte că este pe pierdere, activitățile au fost perturbate datorită lipsei de interes de a face cheltuieli și mai mari cu aducerea gunoiului din județ și, evident, că orice serviciu de calitate are nevoie de un cost corect”, a afirmat Romeo Dunca.

Ioan Popa: „Putem ajungem ca-n Napoli, sau în Atena. Sau ca la Ploiești, unde nu s-a ridicat gunoiul de pe străzi două săptămâni”. 

De necesitatea majorării tarifelor la CMID Lupac a încercat să îi convingă pe consilierii județeni și reprezentantul operatorului (care a atras atenția că în condițiile actuale nu mai poate susține operarea deponeului, fiind pe pierdere din cauza numeroaselor probleme întâmpinate cu echipamentele neconforme și a neconcordanțelor dintre caietul de sarcini și realitate), dar și primarul Ioan Popa, care a afirmat că există riscul ca locuitorii municipiului Reșița să rămână cu gunoaiele în fața porților:

„Reșița produce zilnic șapte camioane de gunoi. Acum 10 zile am fost informați că ni se închide poarta în față și am rămas cu gunoiul în camioane, pentru că s-a stricat ciurul pentru a 15-a oară. Iar pentru asta, noi, Consiliul Județean, suntem vinovați, nu operatorul. El a lucrat cu ce a găsit acolo. Am convocat imediat Comisia pentru situații de urgență de la nivelul Reșiței și Comisia județeană de la Prefectură și am obținut acceptul Gărzii de Mediu să ne permită, până când se repară ciurul, să ducem gunoiul acolo, dar noi suntem sub presiune mare. Putem ajunge în situația de a lăsa gunoiul las în containerele din oraș, că n-am cum să-l iau dacă nu am unde să-l duc. Și ajungem ca-n Napoli, sau în Atena. Sau ca la Ploiești, unde nu s-a ridicat gunoiul de pe străzi două săptămâni și s-au adunat mormane întregi”.

Conform proiectului de hotărâre, tariful pentru sortarea gunoiului a fost majorat de la 18,87 de lei/tonă la 20,88 de lei/tonă fără TVA, cel pentru tratare mecano-biologică de la 94,48 de lei/tonă la 164,19 lei/tonă fără TVA, iar cel de depozitare de la 159,79 de lei/tonă la 208,23 de lei/tonă fără TVA. Tarifele pentru transportul gunoiului de la stațiile de transfer la deponeul de la Lupac au rămas aceleași.

Karina TINCUL

La Reșița vor fi deschide două puncte de colectare a deșeurilor provenite din demolări, precum și a deșeurilor voluminoase, cum ar fi mobilierul. Decizia a fost luată astăzi de consilierii locali reșițeni, la propunerea primarului Ioan Popa.

„Am hotărât să deschidem două puncte de colectare deșeuri din demolări și alte deșeuri speciale, în Stavila și în zona Ocico. Acest lucru presupune montarea a patru containere de dimensiuni mari, de 7-10 tone, în fiecare din aceste locații, cu o persoană care va lucra cu un program bine stabilit și pe care îl vom transmite public, patru ore pe zi într-o zonă și patru ore pe zi în cealaltă.

 Oricine vrea va putea să își ducă acolo molozul de la demolări, dacă sparge ceva dacă schimbă faianța sau chiuvetă care a rămas veche și își pune problema unde să le ducă. De obicei, constructorii le pun în saci și după aceea îi atârnă pe undeva, pe lângă locurile de colectare sau mai sunt și unii dintre cei care fac construcții care le aruncă într-o râpă, la ieșirea din Reșița, spre Doman, Cuptoare și așa mai departe.

Deci aceste persoane vor putea să ducă gratuit aceste deșeuri la aceste puncte  de colectare. Aș mai menționa aici paturi, dulapuri, saltele și orice alte obiecte din interiorul unei case, a unui apartament, mai puțin electronicele, care au un alt punct de colectare”, a explicat primarul Ioan Popa, la finalul ședinței Consiliului Local de astăzi.

Vor exista și anumite limitări, a atras atenția edilul, în sensul că fiecare persoană va putea duce la aceste centre un metru cub de deșeuri pe zi și trei metri cub pe an. Altfel spus persoanele care dărâmă o casă sau o vilă vor trebui apeleze ca și până acum la operatorul de salubritate (contra cost).

Karina TINCUL

 Deșeurile colectate selectiv de un jandarm cărășean, voluntar în timpul liber, au fost răsturnate și sacii furați!

Un jandarm cărășean, deranjat de gunoaiele care „înfloresc” pe marginea șoselelor cărășene a decis să ia problema în propriile mâini și să igienizeze un spațiu din zona localității Ticvaniu Mare. Un gest mai mult decât lăudabil, ceea ce este însă incredibil s-a întâmplat ulterior: cineva a decis, se pare, că are mare nevoie de sacii de rafie cumpărați de jandarm din propriul buzunar, așa că a răsturnat deșeurile, colectate selectiv de bărbat, și a furat sacii.

Plutonierul major Adrian Borceanu își desfășoară activitatea la Oravița și spre deosebire de persoane care trec zilnic pe lângă gunoaiele aruncate pe marginea șoselelor, acesta nu a putut rămâne indiferent.

„Fac naveta pe relația Reșița – Oravița și mi-au rămas pe retină gunoaiele, în mod deosebit cele din parcările de pe distanța aceasta și am hotărât în consecință. Mi-am cumpărat saci de rafie, sfoară și m-am pus pe treabă. La ieșirea de la serviciu, am parcat mașina, am strâns gunoaiele selectiv, plastic, gunoi menajer, doze de aluminiu și sticlă, pe care le-am fotografiat și le-am lăsat acolo. Ulterior am fost sunat de cineva de la Primărie cum că au fost furați sacii de gunoi. Mai întâi am reacționat pozitiv și am zis că probabil cineva a dus plasticul și sticla, tot ce am adunat eu la un centru de colectare. Și mi s-a spus – nu, gunoiul a fost răsturnat din saci și au fost furați sacii. Am rămas stupefiat”, a explicat pentru Reper 24, Adrian Borceanu.

Gestul jandarmului cărășean a fost luată însă și ca exemplu de o parte a locuitorilor din Ticvaniu Mare, care s-au pus și ei pe treabă și au igienizat zona.

„Asta îmi dă un impuls ca să continui și la celelalte parcări. Aș aprecia orice ajutor, pentru că este inestetic ceea ce se vede pe drumurile publice. Acolo unde m-am apucat să curăț, nu știu, m-a durut sufletul. Sunt două cruci acolo în zonă, ori nu ai cum, profanul cu ceva divin, sfânt și cred că acesta a fost momentul care a declanșat acțiunea mea”, a mai adăugat Adrian Borceanu, care a ținut însă să atragă atenția autorităților că ar fi mai mult decât necesară amplasarea unor coșuri de gunoi în zona parcărilor, acestea lipsind în prezent cu desăvârșire.

Karina TINCUL

Peisajele deosebite cu care se mândresc cărășenii, care afirmă de multe ori că județul Caraș-Severin este una din cele mai frumoase zone ale României, nu mai sunt umbrite de grămezile de gunoaiele lăsate în urma lor de persoanele lipsite de bun simț și o minimă educație. Cel puțin pentru moment.

Mii de saci de deșeuri au fost colectate la finalul săptămânii trecute de pe traseele turistice din județul Caraș-Severin, în cadrul campaniei „Let`s Do It, România!”. La acțiunea de strângere a deşeurile aruncate în natură au participat peste 700 de angajați Direcției Silvice Caraș-Severin și voluntari atrași în această acțiune de către personalul silvic, care şi-au pus mănuşile și au făcut curat în 60 de puncte de interes din județ, în special pe trasee turistice sau în zone de agrement, cum ar fi Secu, Crivaia, Trei Ape, Poiana Mărului, Buhui, 7 Izvoare.

În urma acțiunii de sâmbătă s-au colectat 2355 de saci menajeri cu capacitate medie de 120 litri (cu 1432 mai mulți decât în anul 2016) și 10 mc de moloz din construcții. Marea parte a deșeurilor colectate au fost sticle și ambalaje de plastic de unică folosință, deșeurile fiind predate în sistemele de colectare de la nivelul administrației locale.

„Direcția Silvică din Caraș-Severin ca subunitate a Regiei Națională a Pădurilor – Romsilva prin implicarea personalul silvic și prin faptul că a cooptat 25% din numărul de persoanele participante la această amplă acțiune de curățenie, iar acestea au colectat aproape jumătate din cantitatea raportată la nivelul județului (2355 de saci din 6000), dovedește încă odată că este preocupată de starea de sănătate a mediului în care cetățenii județului își duc traiul zilnic, cu atât mai mult a zonelor forestiere aflate în administrare”, explică Dan Cîmpan, director comercial în cadrul Direcției Silvice din Caraș-Severin.

Karina TINCUL

În municipiul Reșița vor fi montate în perioada următoare 50 de platforme de colectare a deșeurilor: 20 de platforme scufundate și 30 supraterane. Edilul Ioan Popa promitea încă de anul trecut că va achiziționa platforme cu containere subterane, dar apariția acestora pe străzile orașului a fost întârziată de obișnuitele tergiversări cu care autoritățile se confruntă la astfel de proceduri, de la studiul de fezabilitate, la proiectare și licitație.

„Am inițiat un proiect pilot pentru 20 de platforme scufundate și 30 de platforme supraterane, urmând ca în următoarele 2 luni ele să fie montate, și cele supraterane și cele subterane și ulterior să vedem care este feedback-ul de la locuitorii Reșiței, să vedem dacă vom opta să mergem mai mult pe subterane sau mai mult pe supraterane.  Personal optez pentru cele subterane pentru că estetic nu deranjează. Cele supraterane ne vor da siguranța că nu vor mai intra toți neaveniții să caute prin gunoaie, să creeze tot felul de disfuncționalități din punctul ăsta de vedere, însă este de preferat să nu mai vedem gunoiul”, a explicat Popa.

Edilul a precizat că platformele au fost achiziționate în urma unei licitații la care s-au prezentat cinci firme. Costul unei platforme subterane este de 13.000 – 13.500 de euro, în timp ce platformele supraterane sunt mult mai ieftine, ele fiind achiziționate cu  1.500 – 2.000 de euro. Investiția se va realiza de la bugetul local.

„Am încercat să introducem pe PNDL un proiect pentru toate platformele la nivel de oraș, dar din păcate nu a fost acceptat. Eu încurajez și o colaborare cu noul operator pe partea de deșeuri, să încercăm să construim împreună, ori dânșii să facă o unitate mică de reciclare a materialelor plastice, astfel încât să creștem foarte mult partea de reciclare”, a adăugat primarul.

Karina TINCUL

Județul Caraș-Severin va beneficia în maxim două luni de zile de un sistem integrat de management al deșeurilor, proiectul derulat de Consiliul Județean Caraș-Severin fiind în cele din urmă finalizat, cu o întârziere de peste un an jumătate. Valoarea proiectului a fost de 150 de milioane de lei, deși inițial acesta a fost estimat la 180 de milioane de lei.

Reprezentanții forului județean au terminat recepția lucrărilor la centrul integrat de la Lupac, urmând ca în zilele următoare să predea amplasamentul către operatorul desemnat în urma licitației, a anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, susținută la Lupac, președintele CJ, Silviu Hurduzeu. Conferința a fost urmată de o vizită a întregului amplasament, la eveniment fiind prezenți și cei doi vicepreședinți Flavius Nedelcea și Ionuț Popovici, primarul Reșiței, Ioan Popa, arhitectul-șef al județului Victor Naidan, precum și șefii mai multor instituții deconcentrate.

„Ca urmare a finalizării acestui proiect, colectarea și depozitarea deșeurilor vor fi făcute în condiții acceptate și normate de către UE. Acest proiect a fost finalizat și demarat cu bani de la UE, dar și CJ a avut o contribuție proprie destul de mare. La centrul integrat de la Lupac este în acest moment finalizată recepția, aici va avea loc un proces tehnologic complex pentru ca deșeurile provenite din tot județul Caraș-Severin să fie depozitate conform cu legislația europeană. Avem aici stație de sortare, stație de tratare mecanico-biologică, bazin pentru depozitarea levigatului și prima groapă, prima celulă în care va fi depozitat gunoiul.

Centrul integrat de management al deșeurilor și cele 5 stații de transfer construite la nivelul județului, fie prin proiectul integrat de management al deșeurilor, fie prin programul PHARE, vor fi operate de o firmă pe o durată de 120 de luni. Redevența pe care operatorul o va plăti CJ este de aproximativ 5 milioane de lei pe an, iar din acești bani CJ are obligația de a construi următoarea celulă în care va fi depus gunoiul, tot în acest plasament”, a explicat Silviu Hurduzeu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157690379610111″]

Operatorul are de acum la dispoziție 90 de zile pentru a se mobiliza și a pune în funcțiune centrul de la Lupac și stațiile de transfer din județ. în această perioadă, CJ trebuie să obțină și o serie de autorizații: de mediu, de la ISU și de la Sistemul de Gospodărire al Apelor, atât pentru centru cât și pentru stațiile de transfer, a mai precizat Hurduzeu.

 „Noi suntem pregătiți, avem utilajele care au căzut în sarcina noastră achiziționate, vor fi aduse, mai trebuie o bucată de timp pentru angajarea oamenilor necesari acestui activități. Avem experiența necesară, vom crea niște locuri de muncă și aici la Lupac și la rampele de transfer din județ, cred că aproximativ 80-100 de oameni care vor lucra aici, sunt câțiva specialiști de bază de la compania-mamă de la Pitești care vor fi aduși în zonă pentru o perioadă ca să opereze și să învețe personalul de aici. În maxim 2 luni ar trebui să se înceapă, totul depinde de autorizațiile pe care trebuie să le obțină CJ”, a afirmat la rândul său Constantin Nițu, reprezentantul companiei Girexim Universal SA, din Pitești, care  a câștigat licitație de operare a centrului de la Lupac și a stațiilor de transfer (firma operează depozitul de la Argeș încă din anul 2012).

Pe de altă parte, încă mai trebuie să fie construite drumurile de acces către centrul de la Lupac și către stațiile de la Bozovici, Pojejena și Oțelu Roșu. În total, este vorba de 7 km de drum. După mai multe încercării și licitații eșuate, proiectul de realizare a drumurilor a fost și el adjudecat, firma câștigătoare având la dispoziție 4 luni  din momentul în care va primi ordinul de începere a lucrărilor.

 [slickr-flickr search=”sets” set=”72157689189375792″]

Karina TINCUL 

Consilierii locali reșițeni au decis în ultima ședință să mărească subvenția acordată societății Brantner Servicii Ecologice, operatorul de salubritate care efectuează serviciul de colectare, transport, sortare și transfer a deșeurilor provenite din municipiul Reșița. Subvenția a fost mărită de la 109,43 la 189,43 de lei pe tonă, plus TVA, în urma intrării în vigoare a taxei de depozitare a deșeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă. 

Primarul Ioan Popa a explicat că administrația locală a decis mărirea subvenției pentru a nu crește prețul plătit de populație pentru colectarea gunoiului.

„Noi am sperat, la fel ca și alte primării din România, că Guvernul Grindeanu va deroga sau va face o amânare a aplicării acestei taxe. Se pare că încă nu s-a întâmplat nimic până la ora aceasta și pentru că nu am vrut să o transferăm direct publicului, persoanelor fizice și persoanelor juridice, am decis de comun acord cu colegii noștri să o asumăm, ca o subvenție, până la reglementarea situației.

Eu sper să determinăm cetățenii Reșiței, prin alocarea acelor 1.080 de containere pe care o vom face în următoarele zile în oraș, să recicleze cât mai mult, astfel încât această taxă să se plătească la o cantitate mai mică. Tot ce se reciclează nu se plătește, se plătește doar ce ajunge la groapa de gunoi din Oradea. Noi avem niște angajamente asumate la nivel de CE, că reciclăm 20% acum și din 2020, 50% din ceea ce se colectează. Dacă vor reuși să reciclăm 20% vom beneficia de niște derogări astfel încât s-ar putea să nu plătim cei 80 de lei. Dar trebuie să ajungem acolo”, a precizat Popa.

Subvenția se acordă pe baza documentelor justificative prezentate de SC Brantner Servicii Ecologice SRL: bonuri cântar, avize încărcare ̸ descărcare gunoi, facturi cu cantitatea depozitată la deponeul final, facturile cu firmele transportatoare și pentru utilajele închiriate, raportarea lunară privind fluxurile deșeurilor intrate și ieșite spre deponeul final și cele reciclate și alte documente considerate necesare în vederea unor eventuale clarificări, se precizează în proiectul de hotărâre privind mărirea subvenției.

Karina TINCUL

Reșițenii care doresc să scape de aparatele electrice și electrocasnice vechi sau defecte pot profita astăzi de noua campanie de colectare organizată de Primăria Reșița și Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec. Organizatorii vor recompensa cetățenii care predau astfel echipamente cu cupoane valorice.

Pentru preluarea de la domiciliu a aparatelor și echipamentelor, pot fi apelate următoarele numere de telefon:

RoRec – 0800 444 800 număr apelabil gratuit din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă sau 0751 302 119;

Primăria Municipiului Reşiţa – 0255/ 211 692, interior 173; 0255/210 258.

Telefoanele vor fi deschise, între orele 09:00-15:00.

„În schimbul predării de frigidere, combine, lăzi şi vitrine frigorifice vor fi acordate 3 cupoane valorice de 10 lei fiecare iar pentru maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase, uscătoare de haine şi aparate de aer condiţionat vor fi atribuite 2 cupoane valorice de 10 lei fiecare. Pentru alte deșeuri electrice în greutate de minimum 20 de kg se va atribui un cupon în valoare de 10 lei. Bonurile se acordă numai dacă aparatura este completă şi vor putea fi utilizate în orice magazin, care acceptă bonuri”, precizează reprezentanții Primăriei Reșița.

În categoria echipamentelor electrice și electronice (DEEE) sunt incluse deșeurile provenite de la:

- Aparate de uz casnic de mari dimensiuni: frigidere, congelatoare, maşini de spălat rufe, uscătoare de haine, maşini de spălat vase, maşini de gătit, sobe electrice, plite electrice, cuptoare cu microunde, aparate electrice de încălzit, radiatoare electrice, alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni utilizate pentru încălzirea camerelor, a paturilor, a scaunelor şi a fotoliilor, ventilatoare electrice, aparate de aer condiţionat;

- Echipamente de larg consum: aparate de radio, televizoare, camere video, aparate video, amplificatoare audio;

- Aparate de uz casnic de mici dimensiuni: aspiratoare, aparate de curăţat covoare, alte aparate de curăţat, aparate de cusut, tricotat, fiare de călcat, aparate de prăjit pâine, friteuze, maşini de măcinat cafea, filtre de cafea, cuţite electrice, aparate de tuns părul, uscătoare de păr, periuţe de dinţi, aparate de ras, aparate pentru masaj şi alte aparate de îngrijire corporală, ceasuri deşteptătoare, ceasuri de mână, cântare;

- Echipamente informatice şi de telecomunicaţii: unităţi centrale, minicalculatoare, imprimante, calculatoare personale (inclusiv unitate centrală, mouse, monitor şi tastatură), calculatoare portabile (inclusiv unitate centrală, mouse, monitor şi tastatură), calculatoare mici portabile (calculatoare foarte mici, portabile cu ecran sensibil-notebook), calculatoare electronice, imprimante, fotocopiatoare, maşini de scris electrice şi electronice, calculatoare de buzunar şi de birou, faxuri, telexuri, telefoane, telefoane fără fir, telefoane celulare, roboţi telefonici, baterii de orice dimensiuni;

- Unelte electrice şi electronice: maşini de găurit;

- Jucării: trenuri electrice sau maşini de cursă în miniatură, console portabile de jocuri video, jocuri video.

Karina TINCUL

Reșițenii au din nou ocazia de a scăpa de aparatele electrice și electrocasnice vechi sau defecte. Primăria Reșița, în colaborare cu Asociația Română pentru Reciclare RoRec organizează astăzi o nouă campanie de colectare de la domiciliu a deșeurilor provenite de la echipamentele electrice și electronice. 

Cetățenii care doresc să predea aparate voluminoase, pot apela unul din următoarele numere de telefon: RoRec – 0800 444 800, număr apelabil gratuit din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă, sau 0751 302 119; Primăria Municipiului Reşiţa – 0255 / 210 258 sau 0255 / 211 692 interior 173, 0255/210 258. Telefoanele vor funcţiona de la ora 09:00 până la ora 15:00 inclusiv, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Reșița.

 „În schimbul predării de frigidere, combine, lăzi şi vitrine frigorifice vor fi acordate 4 cupoane valorice de 10 lei fiecare iar pentru maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase, uscătoare de haine şi aparate de aer condiţionat vor fi atribuite 2 cupoane valorice de 10 lei fiecare. Acestea se acordă numai dacă aparatura este completă şi vor putea fi utilizate în orice magazin, care acceptă bonuri”, se mai precizează în comunicat.

Pentru informaţii suplimentare, cei interesați se pot adresa Serviciului Gospodărie Urbană şi Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Reşiţa, la numerele de telefon: 0255/ 210 258, 0255/ 211 692, interior 173, sau prin e-mail, la adresa: mediu@primariaresita.ro.

În categoria ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE sunt incluse deşeurile provenite de la:

- Aparate de uz casnic de mari dimensiuni: frigidere, congelatoare, maşini de spălat rufe, uscătoare de haine, maşini de spălat vase, maşini de gătit, sobe electrice, plite electrice, cuptoare cu microunde, aparate electrice de încălzit, radiatoare electrice, alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni utilizate pentru încălzirea camerelor, a paturilor, a scaunelor şi a fotoliilor, ventilatoare electrice, aparate de aer condiţionat;

- Echipamente de larg consum: aparate de radio, televizoare, camere video, aparate video, amplificatoare audio;

- Aparate de uz casnic de mici dimensiuni: aspiratoare, aparate de curăţat covoare, alte aparate de curăţat, aparate de cusut, tricotat, fiare de călcat, aparate de prăjit pâine, friteuze, maşini de măcinat cafea, filtre de cafea, cuţite electrice, aparate de tuns părul, uscătoare de păr, periuţe de dinţi, aparate de ras, aparate pentru masaj şi alte aparate de îngrijire corporală, ceasuri deşteptătoare, ceasuri de mână, cântare;

- Echipamente informatice şi de telecomunicaţii: unităţi centrale, minicalculatoare, imprimante, calculatoare personale (inclusiv unitate centrală, mouse, monitor şi tastatură), calculatoare portabile (inclusiv unitate centrală, mouse, monitor şi tastatură), calculatoare mici portabile (calculatoare foarte mici, portabile cu ecran sensibil-notebook), calculatoare electronice, imprimante, fotocopiatoare, maşini de scris electrice şi electronice, calculatoare de buzunar şi de birou, faxuri, telexuri, telefoane, telefoane fără fir, telefoane celulare, roboţi telefonici, baterii de orice dimensiuni;

- Unelte electrice şi electronice: maşini de găurit;

- Jucării: trenuri electrice sau maşini de cursă în miniatură, console portabile de jocuri video, jocuri video.

Karina TINCUL