Chiar dacă suntem într-o perioadă în care lăsăm totul deoparte și ne îndreptăm atenția către liniștirea sufletului, edilul comunei Ciuchici din Caraș-Severin, Ion Orbulescu nu își găsește astâmpărul și este cu gândul tot la locuitorii care i-au dat girul pentru a conduce destinele oamenilor și dezvoltarea localității. Primarul vrea acum…lumină. E vorba de iluminatul stradal al localității, care există, dar poate fi îmbunătățit.

„Chiar înainte de sărbători am avut o întâlnire cu un reprezentant al Ministerului Mediului pentru a găsi o soluție în privința iluminatului public din comună și posibilitatea de a dezvolta un proiect în acest sens. În această lună se deschide finanțarea prin Agenția pentru Protecția Mediului și cred că și localitatea noastră se poate încadra în atragerea de fonduri pentru un iluminat stradal mai ieftin și mai performant. Noi avem iluminat public, din stâlp în stâlp, cu lămpi de 36 de wați, dar acum sunt cele cu led, care consumă mult mai puțin, care sunt mai luminoase, iar pe timpul nopții, în intervalul 24:00 – 05:00 își reduc luminozitatea pentru un consum mult mai redus.

Toate acestea înseamnă până la urmă o rentabilitate a consumului și un preț mai scăzut la factură, factură ce este achitată tot din banii locuitorilor, ai contribuabililor. Acest proiect nu necesită cofinanțare din partea noastră, ci doar suportarea unor cheltuieli neeligibile. Așteptăm să apară ghidul pentru a putea vedea exact cât ar trebui să suportăm noi ca administrație locală. Vom vedea dacă vor fi bani în visterie pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem sau dacă va trebui să facem un împrumut. Noi avem cuprins în buget 100 de mii de lei pentru iluminatul public, bani pe care teoretic am putea să-i folosim și pentru acest proiect“, explică primarul Ion Orbulescu.

Edilul a mai precizat că acest proiect nu se adresează doar locuitorilor din Ciuchici ci din toate localitățile care compun comuna: Petrilova, Macoviște și Nicolinț. Primarul mai dorește ca prin acest proiect să înființeze și două stații de încărcare a automobilelor electrice, amplasate una în comuna Ciuchici, pe drumul care face legătura cu Sasca și Cărbunari, drum aflat în atenția Consiliului Județean pentru reabilitare, iar cealaltă în satul Nicolinț, care este traversat de drumul național ce leagă Oravița de Moldova Nouă.

Dan AGACHE

Edilul comunei Bănia, Alexandru Albu e supărat nevoie mare. Are și motive. Banii alocați de Guvern și cei primiți în urma alocării Consiliului Județean de zilele trecute nu-i ajung nici pentru cheltuielile curente, darmite pentru proiectele de investiții aflate în derulare, ori pentru cofinanțarea celor propuse la Compania Națională de Investiții.

„Pentru noi, primăriile mici contează și cei 50 – 60 de mii de lei, cât ne-au tăiat de la o ședință la alta; chiar contează. Bugetul care l-am primit de la Ministerul Finanțelor este mai mic decât cel de anul trecut și din an în an, primim tot mai puțini bani, iar acum și Consiliul Județean ne-a alocat mai puțin. În 22 aprilie am stabilit ședința de Consiliu Local pentru împărțirea bugetului, dar tot ce putem face este să punem strict cheltuielile de funcționare și dacă mai rămâne ceva facem, dacă nu…stăm și ne uităm.

Trebuie să ținem cont de foarte multe lucruri: școala trebuie să funcționeze, avem serviciile lunare care trebuie să le plătim lunar, iluminatul public, cel de la unitățile care sunt în subordinea noastră, etc. E rău că nu se întrevede o sursă de finanțare pentru diferite proiecte. Noi vorbim că am depus la CNI trei proiecte, dar cine știe când vor fi aprobate. Mai sunt proiectele în derulare, e greu“, a explicat edilul.

Proiectele de care amintea primarul Alexandru Albu sunt menite să facă viața comunității mai ușoară; e vorba de canalizare în Bănia, alimentare cu apă în Gârbovăț și o suplimentare pentru Bănia și un drum vicinal între comuna noastră și Eftimie Murgu.

„Dacă ne vine aprobarea de la Ministerul Mediului pentru proiectul privind iluminatul public, avem doar acolo cofinanțarea noastră de 100 de mii de lei, adică un miliard de lei vechi, plus proiectul tehnic pe care tot nai trebuie să-l facem. Avem de ales între a ne împrumuta la bancă și a renunța la proiect. În plus eu mai am niște probleme care vin din urmă, cu o firmă pe care am plătit-o pentru o lucrare, a intrat în faliment și asta e. Degeaba îi dau în judecată că nu am cu cui să-i mai cer rambursarea banilor“ , a mai precizat primarul comunei Bănia.

Asemeni domniei sale și alți primari de localități mai mici, fără putere economică, se confruntă cu aceleași probleme: pe deoparte dorința de face ceva pentru comunitățile lor, pe de altă parte lipsa banilor necesari pentru cofinanțările proiectelor de investiții.

Dan AGACHE

Consilierii locali au votat ieri hotărârea prin care asociațiile de proprietari din Reșița au termen limită de maxim doi ani pentru a achita partea lor de finanțare pentru investițiile de anvelopare a blocurilor din oraș.

Banii urmează să fie achitați în 24 de rate lunare, până la atingerea sumei totale, informează viceprimarul Ioan Crina.

„Începând de azi ei pot achita cofinanțarea, au undeva la 20 la sută din costul total de achitat, această hotărâre de Consiliu Local fiind valabilă pentru toți cei care au semnat un contract cu noi în vedere obținerii de fonduri pentru anveloparea blocurilor”, explică viceprimarul Ioan Crina.

Pentru proiectele cuprinse pe această axă de finanțare europeană, 60 la sută din totalul cheltuielilor eligibile i-a aparținut Uniunii Europene și 40 la sută autorităților locale, procent în care a intrat și cofinanțarea cetățenilor, ce urmează să fie recuperată în lunile viitoare.

„UAT, în calitate de solicitant, are obligația de a asigura resursele financiare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor aferente componentelor ce compun cererea de finanțare în condițiile rambursării a maxim 60 la sută din cheltuielile eligibile din FEDR și din bugetul de stat, respective recuperării ulterioare a cotei părți ce revine fiecărei asociații de proprietari din valoarea componentei respective”, se arată în hotărârea de Consiliu Local.

Locatarii celor trei blocuri turn de pe I. L Caragiale intră și ei în categoria celor care au datoria să achite lunar o anumită sumă de bani pentru a acoperi cofinanțarea. 24 de luni este un termen direct proporțional, având în vedere că a durat mai bine de doi ani pentru ca investiția să fie pusă pe picioare.

Și asta pentru că, cu toate că semnarea contractului a avut loc în toamna lui 2014, constructorul și-a început treaba de abia în primăvara anului 2015, iar la începutul lui 2016 doar o treime din lucrare era efectuată, chiar  dacă termenul limită era în 31 decembrie 2015.

Reabilitare termică a blocurilor de pe I.L.Caragiale a presupus cheltuieli de peste 400.000 de euro și a cuprins termoizolarea terasei, reabilitarea faţadei şi a spaleţilor.

Alexandra JURCA