Ce moțiune de cenzură, ce manipulări ieftine cu grațieri și amnistii, ce Mălin Bot, ce poziționări prin Consiliul Europei, ce manifestări #rezist, când două zile de ninsoare au scos în evidență dezastrul în care țara asta se află! DOUĂ ZILE! Documentarele de pe History cu viața din Alaska sunt mici copii pe lângă imaginea lăsată de un cod portocaliu de ninsori. Lamentări, primari care dau vina pe cetățeni și viceversa, factori de decizie guvernamentali care ies cu declarații incendiare și apocaliptice la adresa celor care trebuiau să rezolve problemele iscate de idiotul ăsta de cod portocaliu ce ne-a prins nepregătiți. Doar eram în luna august, ce dracu!

Cam cum funcționează țara asta ne-am dat seama cu toții în zilele ce au trecut și par că nu se mai sfârșesc. Sunt aproape 80 de ore de când sunt localități în Caraș-Severin ce nu au energie electrică. Imaginea de prin orașe este una apocaliptică. Munți de zăpadă, parcări și alei mărginașe lipsite de acces, înfundate de zăpadă și sloiuri de gheață. Între timp, oficialii ies cu declarații ce frizează bunul simț și lipsa de responsabilitate. Mai toți dau vina pe cetățenii iresponsabili care nu ies din confortul zilnic să coboare din fotoliu, să pună mâna pe lopată și să „topească” zăpada instant. Bun, sunt de acord cu faptul că spiritul civic a dispărut gradual de la Revoluție-ncoace. Mare parte din vină o au cei care ne-au condus în ultimii 30 de ani, pentru că nu au dat o amendă pentru această lipsă civică ce am dobândit-o în trecut și care ne-a fost inoculată ca fiind ceva ce ține de odiosul regim comunist. Totul, în schimbul unor amărâte de voturi. Numai că, astfel de comportamente ne-au adus în momentul în care suntem. Iar faptul că Divinitatea ne-a scutit de ierni serioase în ultimii ani i-a cam prins pe nepregătite pe mulți. Ca să nu zic pe toți. Autoritățile ridică din umeri și dau vina pe iarnă! Doar iarna nu e ca vara, după cum spune un dicton al unui clasic în viață. De parcă noi am fi acum în luna august și peste noi a dat urgia. Nu eram pregătiți pentru asta. Ne așteptam la caniculă și uite că a nins. Până ne-am scos noi „hainele” de iarnă, încă mirosind a naftalină, ne-am trezit în situația actuală. Ce puteam face?! Singura soluție e să ne lamentăm și să dăm vina pe Dumnezeu, că nu ne-a mai lăsat și el până la primăvară ca să ne pregătim.

Singurul lucru ce ne-a mai rămas neatins în toți anii ăștia, de la Revoluție-ncoace, este umorul. E la fel de sarcastic și sursele de inspirație sunt vizibile de la prima atingere a iconiței Facebook. În rest, în materie de evoluție și competență, nu s-a schimbat nimic. Dimpotrivă! Am regresat. Și nu trebuie să fii analist politic sau nu știu ce cunoscător al vieții sociale românești în întregul ei, ci e suficient să mergi într-un magazin de electrice și să cumperi un ștecher și ai să constați că e de cea mai proastă calitate posibilă. Contrastul este și mai vizibil pentru cei care pot face comparații. Și aici mă refer la o altă perioadă.

Revenind la situația creată în ultimele 72 de ore de la codul portocaliu de ninsoare… nu putem decât să fim revoltați. Această „extraordinară” societate comercială de distribuție a energiei electrice și-a dovedit cu vârf și îndesat „competențele”. Nici măcar nu au decența să răspundă în timp util la serviciul de deranjamente. Nu știu cât trebuie să aștepți ca să poți intra în legătură cu un operator, care n-are nicio treabă cu breasla, pentru că după jumătate de oră de „roboțeală”, pe două voci, m-am plictisit să tot ascult cât sunt ei de frumoși și deștepți. Doar îi recomandă vocea și talentul. Cu furnizarea de energie electrică n-au nicio taină. „Până la ora 17.00, avaria va fi rezolvată!”. Poate au dreptate, pentru că nu spun și ziua în care va fi acel magic număr 17. Așteptăm să vină primăvara, să se topească zăpada, să înflorească firele de curent, să cânte cucul, privighetoarea…

În contrast cu toată situația creată, citim comunicate de presă cât de deștepți și frumoși sunt toți. Cei de la pseudo-societatea de distribuție a energiei electrice, cum își dau ei sufletul pe teren și cum își sacrifică ei existența pentru ca noi să avem tot confortul, aleșii locali, cum depun ei tot efortul să ne scape de nenorocirea ce s-a abătut asupra noastră, iar unii dintre noi luăm cu agresivitate tastatura device-ului pe care-l mânuim cu atâta acuratețe și uităm că prima grija a străbunilor noștri, mai ales iarna, era să pună mâna pe lopată și nu să-și verse năduful, de cele mai multe ori motivat, pe rețelele sociale. Să-i lăsăm pe cei responsabili în pace, deoarece vin sărbătorile și pentru ei și să nu-i prindă nepregătiți, zic…

John GAVRILESCU

„Acum bănui ce este arta: este Dumnezeu căruia i se face dor de oameni.” – Ioan Cărmăzan

Ioan Cărmăzan este cunoscut ca una dintre personalităţile culturale care a adus constribuţii importante la cultura şi arta românească, la afirmarea oraşului Bocșa şi judeţului Caraș-Severin în circuitul naţional şi universal de valori.

Scriitor şi cunoscut regizor şi scenarist, profesor universitar, doctor în cinematografie și media, Ioan Cărmăzan s-a născut la 27 iunie 1948 în localitatea Satchinez, jud. Timiş, din părinţi dascăli bocşeni.

De la vârsta de 3 ani se întoarce cu familia la Bocşa (Caraş-Severin), spaţiul pe care Ioan Cărmăzan îl consideră natal, deoarece aici creşte, aici învaţă, aici se formează, de aici porneşte în viaţă şi în carieră. Bocşa este locul în care a copilărit, şi-a făcut studiile, unde a cunoscut farmecul peisajului şi al istoriei, de unde s-a inspirat în câteva cărţi şi filme. Bocșa este locul în care îl poartă pașii de oriunde s-ar afla.

De astă dată, regizorul Ioan Cărmăzan s-a aflat în drum spre Caransebeș și Moldova Nouă, locuri în care a inițiat și se derulează un Festival Internațional de Film pe care, cu pricepere și dăruire, îl manageriază.

În aceste drumuri ale sale, în după amiaza zilei de sâmbătă, 4 august 2018, la invitația bibliotecii publice, Ioan Cărmăzan a poposit la Bocșa, la bibliotecă, pentru o întâlnire cu prieteni și colaboratori bănățeni.

Coordonatorul instituției bocșene a gândit această întâlnire ca pe un moment propice pentru a-l sărbători pe acest veritabil fiu al Bocșei cu prilejul împlinirii unei vârste rotunde – 70. Așadar, o mână de prieteni, au înfruntat căldura și au venit la biblioteca din Bocșa pentru o poveste cu Ioan Cărmăzan și pentru a-i transmite urări și gânduri bune.

Totodată, inițiatorii evenimentului s-au gândit și la o prezentare de carte, o carte a cărei apariție se datorează tocmai sărbătoririi zilei de naștere a regizorului Ioan Cărmăzan. Cartea poartă un nume sugestiv – „Descifrând Codul Cărmăzan” – și prezintă un amplu și complex dialog între scriitorul Vasile Bogdan și aniversatul Ioan Cărmăzan.

În cele aproape 700 de pagini cititorul îl descoperă pe scriitorul, pe regizorul, pe traducătorul, pe profesorul, pe columbofilul Ioan Cărmăzan, pe președintele UARF, dar mai ales, pe omul Ioan Cărmăzan, în care există foarte mult din acel spirit al poveștilor de la Bocșa; descoperă multe dintre aceste povești ale Bocșei, între care sunt inserate inedite pagini de jurnal; descoperă poveste în poveste, povestea de dincolo de poveste, povești din Bocșa și de pretutindeni.

Un volum fabulos realizat de Vasile Bogdan și Ioan Cărmăzan, îngrijit de scriitoarea Nina Ceranu, apărut la editura „Eubeea” din Timișoara avându-l consilier editorial pe scriitorul Ilie Chelariu, un volum frumos copertat de Carmen Emanuela Popa, prefațat de Otilia Sârbu și înnobilat de lucrările maestrului Silviu Orăvițan.

Un volum-poveste de și despre un om de poveste: Ioan Cărmăzan. Cititorul va putea fi martorul unor întâlniri de excepție, întâlniri ale sărbătoritului cu mari nume ale literaturii și cinematografiei românești: Sergiu Nicolaescu, Amza Pelea, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Corneliu Vadim Tudor, Lucian Pintilie, Adrian Sârbu, Danilo Kiš, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Fănuș Neagu, Nicolae Breban, sculptorii George Apostu și Constantin Lucaci și alte astfel de nume de renume.

În ultima parte a cărții există un capitol intitulat „Oglinda din privirea oamenilor” și aparține membrilor Clubului de la Timișoara, un club inventat de Ioan Cărmăzan, dar care rezistă de ceva timp și se bazează, în special, pe un  „virus” numit „prietenie”. Așadar, acest capitol al cărții este susținut de: Maria Nițu, Rodica Pop, Constanța Marcu, Ionel Sporea, Silvia C. Negru, Manolita Dragomir-Filimonescu, Veronica Balaj, Doina Moț, Ion Marin Almăjan, Nina Ceranu și acad. Ion Ungureanu.

Evident, cartea se încheie cu un Curriculum Vitae al sărbătoritului și cu imagini de familie, prezentând un parcurs frumos, firesc și nobil al bocșeanului Ioan Cărmăzan: copil, student, părinte, profesor, regizor, bunic.

Un volum de excepție dedicat unui om de excepție!

Iată, volumul a fost prezentat și la Bocșa de către editorul Nina Ceranu și autorii Vasile Bogdan și Ioan Cărmăzan. De asemenea, gânduri și cuvinte frumoase despre omul, regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan au rostit prieteni precum Gheorghe Jurma (Reșița), Călin Chincea (Berzovia), Doina Rodica Moț (Timișoara), Silvia C. Negru (Timișoara), Rodica Pop (Timișoara), Manolita Dragomir-Filimonescu (Timișoara), Bata Marianov (Timișoara), Valentin Bugariu (Birda), Dan Gârjoabă (Sânnicolau), Constantin Tufan Stan (Lugoj), Ioan Cojocariu (Caransebeș), Victor Creangă (Bocșa), Valentin Costea (Bocșa), Doina Gârboni (Bocșa), Dorel Viorel Cherciu (Bocșa) și Adalbert Gyuriș (Germania).

Alte urări, de la alți prieteni prezenți la eveniment, au fost spuse la final, când s-au ciocnit pahare în cinstea sărbătoritului.

Organizatorii au pregătit regizorului Ioan Cărmăzan o plachetă aniversară, în semn de recunoștință și mulțumire pentru rodnică și frumoasă colaborare, iar, în locul tortului aniversar, a fost pregătit un desert bănățenesc, pe placul invitatului, cunoscute fiindu-i gusturile culinare. Este vorba despre tradiționalele găluște cu prune (gomboți), pe care Ioan Cărmăzan le-a primit cu bucurie și le-a savurat alături de prieteni.

Astfel s-a încheiat o întâlnire de suflet, o întâlnire organizată cu drag de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și echipa revistei „Bocșa culturală” pentru a aniversa una dintre personalitățile culturale bocșene de talie internațională precum este maestrul Ioan Cărmăzan și acasă. Adică, în una dintre „acasele” lui Nuțu Cărmăzan: la Bocșa.

La mulți ani, Ioan Cărmăzan!

Gabriela ȘERBAN