Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal. Modificările se referă la infracțiunile care se petrec în contextul epidemiei. Astfel, persoanele care revin în țară și mint cu privire la localitatea sau țara din care se întorc vor ajunge după gratii, iar cei care nu respectă carantina se vor alege cu dosar penal.

„Am decis majorarea pedepselor pentru falsul în declarații referitor la epidemia de coronavirus. De exemplu, când un cetățean revine în țară unde există un anumit număr de cazuri și trebuie să intre în izolare sau carantină, trebuie să completeze o declarație iar în cazul în care nu spune adevărul despre localitatea de unde vine, pentru ca autoritățile să ia decizia corectă. În cazul în care comit un fals și nu sun adevărul de unde revin, vor suferi consecințele legii. Comit o infracțiune care va fi pedepsită cu închisoarea.

Am majorat pedepsele pentru zădărnicirea combaterii epidemiei. Cine nu respectă carantina și măsurile dispuse de autorități, va avea dosar penal. Datoria primordială a Guvernului este să apere sănătatea cetățenilor. Vom lua măsuri oricât de dure pentru a-i pedepsi pe cei care nu respectă deciziile și regulile stabilite.

Este introdusă și o nouă infracțiune: omisiunea de a da date. Dacă într-o anchetă epidemiologică cineva nu dă informații complete privitor la persoanele cu care a intrat în contact, se poate constitui dosar penal.

Înăsprim pedepsele pentru a-i sancționa pe cei care nu înțeleg că trebuie să respecte toate măsurile luate de autorități, pentru că altfel riscă să pună în pericol viața cetățenilor”, a precizat Ludovic Orban.

Premierul a adăugat că cea mai mare parte a românilor respectă legea și tocmai din acest motiv s-a decis înăsprirea sancțiunilor aplicate celor care nu înțeleg că trebuie să respecte toate măsurile luate de autorități și riscă astfel să pună în pericol sănătatea sau chiar viața cetățenilor români.

Karina TINCUL

Iată că au fost prezentate şi mult aşteptatele bilanţuri ale MAI, mai întâi, apoi cel al DNA-ului, analize aşteptate cu surle şi trâmbiţe şi mediatizate pe măsură.

Cum era de aşteptat, în darea de seamă, ministrul de interne, Carmen Dan, a fost clară, adicătelea Poliția noastră şi-a atins obiectivele în anul 2016. Faptul ca Poliţia Naţională se confruntă cu un volum de muncă neobişnuit de mare nu e un secret, iar realizările politiştilor români bat de la distanţă realizările multor confraţi din Europa.

Păcat că limbajul folosit în bilanţ a fost acelaşi din anii trecuţi, de carton, cu cifre excesiv băgate pe gât, cu raportări la aceeaşi perioadă a anului trecut, metode care aduc aminte de bilanţurile de dinainte de 1989, atunci când factorii de decizie se lăudau cu scăderea indicatorilor la criminalitate organizată, de exemplu, apoi se angajau cu emfază la realizări mai mari pe anul în curs.

Desigur, în tot bilanţul s-a pus accentul pe siguranţa cetăţeanului. Care siguranţă?

E lăudabil că ministrul de interne se gândește la poliţiştii operativi, la talpă, promite apropierea de aceştia şi rezolvarea unor doleanţe cronice, dar asta o face numai în faţa camerelor.

Şi atunci e curios că poliţiştii români se pregătesc de proteste. E foarte ciudat că, spun poliţiştii, la salariile acestora nu s-a umblat din 2009, plecările masive din sistem din ultima vreme, îngreunează şi mai mult situaţia existentă, dotările logistice lasă de dorit, iar ignoranţa profesională a unor şefi numiți pe criterii exclusiv politice este de notorietate.

Geme presa, nu alta, de modul de acordare a acelor salarii de excepţie numai la „cadre de nădejde”, este cunoscut faptul că, dacă nu posezi un CV în rezerva de cadre de la partid, nu ai absolut nici un fel de şansă să avansezi în carieră. Dar astea sunt poveşti…

Dincolo, la darea de seamă a DNA-ului, laudatio pe toate liniile, mai puţin tanti Birchall. Iar când Kovesi spune cu pieptul în faţă „noi suntem DNA!, îţi dau lacrimile!

Iar când preşedintele unora din români spune că încrederea cetăţeanului în justiţie a crescut, arunc televizorul pe geam! Păi nenea ăsta nu a văzut eurobarometrul ăla de la UE, ăla care tocmai îl contrazice? Ăla care zice gingaş că încrederea românaşului în justiţie a scăzut la 35 %?

Restul, astea cu abuzul de încredere, ordonanţa 13, recuperarea prejudiciilor de la corupţi, basme…

Auziţi, cu riscul de a fi nostalgic, pe vremea lu’ Ceaşcă, Codul Penal grăia că face infractorul pârnaie în baza unor indicii temeinice şi legale, adicătelea probe, fraţilor! Principala probă fiind marfa furată sau prejudiciul recuperat, flagrantul, când e cazul etc. De flagrant nu prea s-a auzit pe acolo pe la ei, pe la Dâmboviţa! Nu, hai să băgăm omul la răcoare pe denunţul vecinului, supărat că i se altoieşte consoarta cu infractorul, hai să îl ascultam şi în baie, dacă se poate (se poate), apoi să zăngănim cătuşele pe la nasul presupusului infractor şi să îl încarcerăm în baza unor suspiciuni rezonabile! Păi, fraţii mei, o suspiciune, oricât de rezonabilă este, rămâne tot o suspiciune… Capisci?

Şi vă pup brusc!

Adi NICA

Ministerul Afacerilor Interne a lansat recent în dezbatere publică un nou proiect de modificare a Codului rutier. Inițiativa legislativă vine în contextul în care în Parlament există, de mai bine de un an, un proiect de lege care modifică legislația rutieră, dar care nu a fost încă aprobat prin vot final, amintește Realitatea.

Codul rutier stabilește, la art. 23, că dreptul de a conduce un autovehicul îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulație.

Mai departe, actul normativ prevede că permisul de conducere poate fi obținut doar de persoanele cu domiciliul sau reședința în România ori care dovedesc că se află la studii în România pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.

Actualmente, conform legislației rutiere, în cazul furtului, pierderii sau deteriorării, permisele de conducere se eliberează fără susținerea unui nou examen. Instituția completează, însă, această prevedere, deja existentă în Codul rutier, evidențiind faptul că eliberarea permiselor de conducere pierdute, furate, deteriorate sau a căror valabilitate administrativă expiră este condiționată de domiciliul, reședința, situația persoanelor aflate la studii în România.

Inițiativa legislativă aduce noutăți și în ceea ce privește recoltarea mostrelor biologice. În plus, este completată și lista instituțiilor medicale unde se recolteaza mostre biologice. Concret, dacă, în prezent, recoltarea se realizeaza doar în unitățile de asistență medicală autorizate sau în unitățile medicolegale, potrivit normelor propuse de MAI operațiunea s-ar putea realiza și în ambulanțe ori autospeciale cu această funcție aparținând Serviciului mobil de urgență.

Proiectul propus de MAI reglementează, în același timp, și situația în care măsura anulării permisului de conducere a fost dispusă în baza hotărârii judecătorești definitive de condamnare pentru o faptă care nu mai este prevazută de legea penală.

Concret, dacă fapta nu mai există în Codul penal (amintim că o nouă legislație penală a intrat în vigoare de la 1 februarie), atunci titularul permisului de conducere anulat se poate prezenta de îndată la examen pentru obținerea unui nou permis de conducere.

Citiți mai multe pe Realitatea.net.