După 30 de ani de democrație, una dintre cele mai bogate zone ale țării a fost adusă în pragul sărăciei de cei care au condus-o în toată această perioadă. Într-un județ în care natura a fost extrem de darnică, oamenii puși să-l conducă au fost extrem de lacomi.

Aici au înflorit afacerile baronilor locali și jaful organizat care a umplut conturile politicienilor pentru care singurul obiectiv a fost îmbogățirea proprie. Cu cât lor le-au crescut vilele și conturile în bănci, cu atât cărășenilor le-a scăzut bună starea și le-au crescut nevoile.

Dacă în anii ‘70, Caraș-Severinul ajunsese la aproape 400 de mii de locuitori, în prezent populația aproape că s-a înjumătățit. Rata șomajului este și astăzi peste 3 la sută, într-o zonă a țării unde județele vecine nu au forță de muncă suficientă pentru marii investitori. Doar județul nostru a fost ocolit de aceștia, din cauza baronilor din fruntea județului, care le-au cerut taxe de protecție ca să poată să investească aici.

În lipsa locurilor de muncă,oamenii au fost nevoiți să ia drumul pribegiei. Cei mai mulți au plecat în străinătate, unde muncesc pe brânci ca să-și întrețină familiile rămase acasă. Vin și aduc anual mii sau zeci de mii de euro. Plătesc taxe și impozite într-un județ care nu le mai oferă nimic, decât mizerie, drumuri proaste, instituții căpușate, spitale sub limita decenței și așa mai departe. Oamenii aceștia au sufletul sfâșiat de boala pribegiei. Își văd copiii și părinții la câteva luni sau chiar la câțiva ani. Durerea lor e și mai mare atunci când vin acasă și văd că lucrurile nu se schimbă sau se schimbă foarte greu, în foarte puține locuri, doar acolo unde a dat Dumnezeu un primar care se luptă pentru binele comunității.

Județul, însă, bate pasul pe loc, în ciuda faptului că este așezat în una dintre cele mai bogate și frumoase zone ale acestei țări. Dovada frumuseților și a bogăției sunt sutele de mii de turiști români și străini care vin în fiecare an să admire acest județ.

De la celebra cascadă Bigăr până la mai puțin cunoscutele sate din Clisură, toate sunt destinații extrem de căutate. Toți sunt încântați de ceea ce ne-a dat Dumnezeu, de oamenii pe care îi găsesc aici, însă pleacă mai mereu cu un gust amar din cauza drumurilor proaste, a lipsei unei infrastructuri turistice decente, a dezinteresului administrațiilor județene pentru tradiție, istorie și prezent.

Oricine ajunge în Băile Herculane, de exemplu, nu poate înțelege cum o astfel de stațiune este lăsată de către autoritățile județene și naționale în voia sorții. Și exemplele de acest fel pot continua, peste tot pe unde ajung turiștii.

Cât timp o să mai vină și acești oameni, până când vor mai aduce bani în Caraș-Severin, dacă mereu, pentru a ajunge la peisajele mirifice pe care natura le-a creat, trebuie să suporte dezastrul pe care administrațiile îl întrețin? Dacă nu vom înțelege că asta e calea noastră și că putem să trăim din frumosul ce Dumnezeu l-a lăsat aici, că asta e bogăția noastră și că generații întregi putem să trăim foarte bine din ce ne-a dat natura, ne putem trezi la un moment dat că oamenii o să ne ocolească și că nici această resursă nu ne va mai fi suficientă ca să ne revenim.

Trebuie să ne deșteptăm și trebuie să-i aducem în fruntea acestui județ pe oamenii care știu și vor să-l facă bine, oamenii care vor să-l dezvolte, să-l deschidă și să-l arate lumii în întreaga lui splendoare. Acum e momentul să facem asta! În 27 septembrie, mergeți cu toții la vot și schimbați soarta acestui județ! Acum puteți să-i trimiteți acasă pe cei care nu au făcut destul pentru voi!

Romeo Dunca, candidatul PNL pentru președinția Consiliului Județean Caraș-Severin

„Pierdem oportunitatea dezvoltării turismului în Clisură”, acuză primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma. Edilul aduce din nou în discuție proiectul transfrontalier prin care se dorește legarea malului românesc al Dunării de cel sârbesc prin intermediul unui bac, proiect care trenează deja de o bună bucată de timp. Torma aduce acuzații grave la adresa social-democraților și vorbește nu doar de lipsa de implicare a Guvernului, ci și de un sabotaj la adresa sa.

Proiectul, implementat de Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Moldova Nouă, Municipalitățile din Veliko Gradiște și Golubac, are o valoare de peste 2 milioane de euro și prevede construirea unui bac între Moldova Nouă și Usije. Demarat în anul 2013, proiectul era la un pas de „înec” în momentul în care Torma a ajuns la conducerea Primăriei Moldova Nouă, motiv pentru care administrația locală de la malul Dunării a decis accesarea unui credit pentru realizarea obligațiilor care îi revin în proiect.

„Primăria Moldova Nouă risca penalizarea cu 2.000.000 euro, sume investite de ceilalți parteneri din România și Serbia și incapacitatea de a mai accesa finanțări europene. La început de mandat am decis să arătăm că Moldova Nouă poate dovedi «bărbăție» și am decis să resuscitez acest proiect și să spălam imaginea negativă a orașului nostru în fața partenerilor și a finanțatorilor!

Așadar, am plecat încrezător la luptă: în ianuarie 2017 am accesat un credit în valoare de aproximativ 4.000.000 lei pentru a finanța construcția punctului vamal. În martie 2017 începem construcția punctului vamal și alimentarea cu energie electrică. Pe 9 octombrie 2017 finalizăm proiectul și putem spune …. o treabă pe cinste în timp record”, reamintește Torma.

Primarul subliniază că administrația locală din Moldova Nouă și-a îndeplinit obligațiile contractuale cu peste un an și jumătate în urmă, iar de atunci se așteaptă Hotărârea de Guvern pentru deschiderea punctului vamal. Torma arată cu degetul spre Consiliul Județean și spre Prefectura Caraș-Severin, dar și spre Guvernul României.

„După un an și 9 luni, adică 675 de zile, nu au fost capabili să întocmească o simplă Hotărâre de Guvern. Punctul vamal nu este funcțional și în plus, am mai avut și cheltuieli suplimentare cu paza construcției (aproximativ 10.000 lei pe lună). Ne reclamă partenerii din Serbia la finanțatori pentru incompetență și indiferență. Pierdem oportunitatea dezvoltării turismului în Clisură”, acuză edilul.

Torma nu se sfiește să vorbească de indiferența arătată de Guvern comunității din Moldova Nouă și chiar de un sabotaj la adresa sa din partea adversarilor politici. Toate acestea ar fi, în opinia lui Torma o dovadă clară că nu are niciun fel de de înțelegeri „dubioase” cu PSD-ul, așa cum a fost acuzat la momentul excluderii de conducerea filialei județene a PNL.

„Eu și Moldova Nouă nu avem sprijin din partea PSD. Din contra, se poate numi blocaj. Este evident că abordarea mea nu este pe placul actualei clase politice, dar vă asigur ca în «nebunia» mea, eu am încredere în România … cel puțin până la finalul mandatului actual de primar”, mai adaugă Torma.

Citește și Bacul lui Hurduzeu aproape să se înece ca țiganul la mal. Sârbii vor să abandoneze proiectul

 Karina TINCUL

Poliţiştii de frontieră cărăşeni, în cooperare cu jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Caraş-Severin, sub directa coordonare a Prim Procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova-Nouă, au efectuat astăzi mai multe percheziţii domiciliare într-un dosar de contrabandă cu produse accizabile. Acțiunile au avut loc pe linia combaterii contrabandei cu produse accizabile desfăşurate de poliţiştii de frontieră caraşeni.

Şase persoane sunt cercetate pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă.

În data de 26.10.2016, începând cu ora 06.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Berzasca – I.T.P.F. Timişoara, sub directa coordonare a Prim Procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova-Nouă, au efectuat un număr de nouă percheziţii, la diferite adrese de pe raza judeţului Caraş-Severin, la persoane suspecte de săvârşirea unor infracţiuni de contrabandă cu produse accizabile.

Percheziţiile, la care au participat şi jandarmi din cadrul I.J.J. Caraş Severin, au avut ca obiect săvârşirea, de către şase cetăţeni români, cu vârste cuprinse între 45 şi 60 de ani, toţi domiciliaţi pe raza judeţului Caraş Severin, a infracţiunii de contrabandă cu produse accizabile.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157675722997605″]

În urma percheziţiilor, au fost descoperite 840 pachete de ţigări netimbrate, alcool, erbicid, cafea, dar şi diferite sume de bani (14.950 lei, 8.430 euro, 950 dolari, 250 lire sterline, 200 franci elveţieni, 6.000 coroane suedeze) care au legătură cu cauza.

Bunurile, în valoare de aproximativ 16.460 lei şi sumele de bani au fost ridicate în vederea confiscării, şase persoane sunt cercetate pentru contrabandă, totodată fiind emise un număr de trei mandate de aducere.

Cercetările continuă, urmând ca la finalizare să fie luate măsurile legale care se impugn, după cum ne-a informat inspector de poliție, Nicola Petre – purtător de cuvânt al I.T.P.F. Timişoara.

Sergiu TABAN

Tinerii din orașul Moldova Nouă s-au alăturat celor din întreaga țară care s-au arătat solidari cu victimele incendiului din Clubul Colectiv. Un Marș al tăcerii s-a derulat zilele trecute în orașul de pe malul Dunării, un eveniment inedit pentru localitatea din Clisură. 

În urma unui apel lansat pe Facebook de câțiva liceeni, aproximativ 200 de persoane s-au strâns pe platoul de pe malul Dunării, unde au fost aprinse lumânări și rostite câteva cuvinte în amintirea celor care au trecut în neființă, precum și rugăciuni pentru victimele aflate încă în stare gravă. Mai apoi, participanții s-au deplasat către monumentul dedicat minerilor căzuți la datorie, monument situat în curtea Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului, unde de asemenea au fost aprinse lumânări.

La Marșul tăcerii din Moldova Nouă a fost prezent și președintele PNL Moldova Nouă, Adrian Torma. „Mai mult de 200 de oameni au fost prezenți la “Marșul tăcerii”, acțiune demarată de tineretul din Moldova Noua! Am fost și eu acolo, alături de ei… Când cuvintele sunt de prisos, lăsăm ca imaginile să vorbească de la sine! Dumnezeu să odihnească sufletele nevinovate care au plecat dintre noi prea devreme! Puterea de a fi “Colectivi” sta în noi!”, declară acesta pe pagina sa de Facebook.

Moldova Nouă s-a alăturat astfel municipiilor Reșița și Caransebeș, unde au avut loc manifestări de solidaritate cu victimele incendiului de la București. În cele două municipii au fost amenajate locuri speciale în care cetățenii pot aprinde o lumânare sau pot aduce o floare în semn de solidaritate cu cei aflați în suferință.

Diana RADU

Organizatorii, Uniunea Sârbilor din România și Primăria Moldova Nouă se așteaptă și anul acesta la o participare numeroasă, mai ales având în vedere că se pot lăuda cu cel mai mare ceaun din Banat, de 500 de litri. Invitatul special al Ceaunului de aur este Uica Mihai, cel care va înmâna și premiile celor mai pricepuți bucătari.

Aceștia își vor putea prepara ciorba între orele 16:00 și 19:00, dar evenimentul va începe de la ora 10:00 cu o competiție sportivă. sunt programate meciuri de fotbal, la care vor participa echipe din: Svinița, Liubcova, Radimna, Măcești, Belobreșca, Socol, Zlatița, Biserica Albă (Serbia) și bineînțeles din Moldova Nouă, ne-a informat Adrian Moiseș, președintele Uniunii Sârbilor din Caraș-Severin și vice-primarul orașului Moldova Nouă.

De la ora 18:30 va avea loc parada portului popular, în cadrul căreia își vor etata costumele și tradițiile formații și ansambluri din Svinița, Liubcova, Stancevo, Radimna, Socol, Biserica Albă și Moldova Nouă.

Deși inițial, Ceaunul de aur s-a dorit a fi o sărbătoare pentru sârbii din zonă Clisurii, de anul acesta organizatorii și-au propus să promoveze evenimentul cât mai mult. ”Pe viitor ne dorim ca Ceaunul de aur să nu mai fie un concurs zonal ci să devină un eveniment național, prin care să promovăm Dunărea și Clisura”, a mai declarat pentru Reper 24, Adrian Moiseș.

Karina TINCUL