Arhitectul reșițean, Dan Cincu, cel care scrie istoria orașului său natal pe pahare de carton, subiect abordat într-un articol anterior pe Reper24, nu este preocupat doar de monumentele și clădirile simbolice ale urbei, ci și de întoarcerea la identitatea locală a fiecărei zone a județului prin păstrarea stilului arhitectural dominant, atunci când proiectează case.

Citește și Dan Cincu, arhitectul care „scrie” istoria Reșiței pe pahare!

„De exemplu, clădirea aceea de la Vila Klaus mi se părea una mai reprezentativă pentru zona aceasta decât mi se cere să proiectez, eu am făcut Tirol, am făcut Grindeștiul, într-un anumit stil de arhitectură și toată lumea îmi cere în stilul acela, dar nu e local, nu-i de aici ca identitate, dar Vila Klaus este de aici ca identitate! De ce? Pentru că pemii au venit de undeva de prin zona Karlovy Vary. Dacă te uiți la arhitectura Karlovy Vary care seamănă cu arhitectura de pe Vila Klaus sau de pe pavilionul de la Buziaș.

Acum, de exemplu, am trei clienți cărora le fac trei case la Trei Ape și le-am propus asta și au marșat pe ideea să încercăm totuși să ne întoarcem la identitatea locală a zonei, dar identitatea locală este foarte greu de găsit și este foarte greu de întreținut”, afirmă Dan Cincu.

Arhitectul trage un semnal de alarmă în privința viitorului monumentelor, care sunt din ce în ce mai puține. Pe lângă faptul că în județ nu s-a mai proiectat nimic încă din perioada comunistă, soarta clădirilor construite până prin anii 1940 au un viitor sumbru sau nu-l mai au deloc.

„În nomenclatorul de monumente ele au anumite categorii: categoria A, B, în funcție de importanță, vechime și lista asta se tot împuținează. Eu am o problemă cu asta, pe faptul că lista s-a oprit undeva prin `40 și de acolo încoace nu mai există niciun monument, nu s-a mai proiectat nimic.

De exemplu, nu-mi place că s-a neglijat NERA, era un exemplu de arhitectură comercială din perioada aceea, cu o rampă exterioară pe care se mergea, la care s-a renunțat pentru că e clar că fenomenul comercial evoluează, dar el evoluează atâta timp cât îl lași, dacă eu îmi trec sub protecție niște clădiri, care consider, există niște departamente pentru astfel de monumente, nu mai fac ce vreau cu ele. Noi avem de fapt o arhitectură a clădirilor care se oprește undeva prin anii 40 și de atunci încolo nu mai există niciun monument. Și o să ajungem în 2050 și o să zicem că nu mai există monumente din anii `80, anii `90, din anii 2000. Ar trebui totuși să se mai completeze la lista aceea sau să se mai adauge la lista aceea”, spune ușor dezamăgit arhitectul reșițean, Dan Cincu.

Lorena POENARU

Citește și „Până nu acționăm asupra lor coercitiv, nu înțeleg că trebuie să se conformeze”! Zeci de clădiri din Reșița, supraimpozitate!

Dan AGACHE

Dacă la începutul anului școlar în județul Caraș-Severin erau 31 de clădiri ale unor instituții de învățământ care nu dețineau autorizație de securitate la incendiu, numărul lor s-a redus, acum, la final de an calendaristic, la 25. Pentru cele șase clădiri ale unor școli din județ pompierii au emis doar avize de securitate la incendiu, după ce școlile și-au întocmit documentația specifică necesară.

În momentul în care aceste școli își vor finaliza lucrările conform documentației, se vor depune actele în vederea solicitării autorizației. Avizele sunt însă necesare doar pentru anumite obiective, în două situații: la ridicarea de clădiri noi, respectiv la modificarea celor existente. Avizele se emit înaintea lucrărilor, autorizările se acordă după.

Partea bună este că receptivitatea privind obținerea autorizației de securitate la incendiu este mult mai mare față de anii precedenți și interesul directorilor de școli și al primăriilor pentru a obține aceste autorizații a crescut.

În cazul celorlalte 25 de școli, care nu au nici măcar avize, directorii trebuie să întreprindă demersurile în vederea autorizării, dar în momentul de față se invocă lipsa banilor deoarece trebuie făcute investiții pentru ca unitățile de învățământ să obțină autorizația de securitate la incendiu.

Elena FRANȚ

 

Nu mai puțin de 27 de proiecte de hotărâre legate de majorarea pentru anul 2018 a impozitului pe clădiri s-au aflat ieri în mâinile consilierilor locali reșițeni. Este vorba de majorări cuprinse între 150% și 500% pentru imobilele degradate, identificate de către comisiile de urbanism ale Primăriei Reșița ca fiind nesatisfăcătoare din punct de vedere al stării tehnice.

Aceste clădiri din municipiul Reșița se regăsesc pe străzile Căminelor, Traian Lalescu, Minda, Văliugului, Rozelor, Castanilor, Petru Maior, 24 Ianuarie, Paul Iorgovici, Cireșului, Primăverii, Valea Țerovei.

În ceea ce privește Hotelul Semenic, conform raportului de specialitate semnat de directorul executiv Ionuț Brabete, impozitul pe această clădire va fi majorat cu 300% față de impozitul achitat în 2017, dar nici acest semnal al administrației de pe Bârzava bănuim că nu-i va trezi nicio emoție proprietarului Gruia Stoica, care a demonstrat un adept al versului eminescian, rămânând la toate rece, la fel ca și clădirile fantomatice deținute de același afacerist pe Muntele Semenic.  Dar aceasta nu este cea mai mare majorare a impozitării unui imobil!  O majorare de 500% va fi dispusă de Direcția de Taxe și Impozite a Primăriei Reșița începând cu 2018 pentru proprietarii fostului local Valahia, restaurant care s-a făcut scrum în urma unui incendiu în toamna lui 2012. În anul 2017, impozitul achitat de proprietarii fostului restaurant Valahia a fost de 700 lei, urmând ca din anul 2018 acesta să crească substanțial, la 3500 lei.

Sergiu TABAN