Cu toate că apele păreau că se liniștesc în ceea ce privește impozitele pe clădirile nerezidențiale votate în Consiliul Local Reșița, taxe care depășesc media pe țară, Gheorghe Jenar, președintele UNPR Reșița iese public cu explicații care-l pun la zid pe candidatul PNL la Primărie, Nelu Popa.

Totul a pornit de la un studiu al evaluatorului Grațian Dobre care a analizat cotele de impozit pe clădirile nerezidențiale și a realizat că sumele votate la Reșița sunt mai mari decât la nivel național.

Mai exact, la Reșița o persoană fizică va plăti pentru un spațiu nerezidențial un impozit mai mare decât în Caransebeș, București și Timișoara și egal cu unul din Cluj, în timp ce o persoană juridică va plăti un impozit mai mare decât în toate cele patru localități.

Candidatul PNL la Primăria Reșița, Ionel Popa a reacționat imediat solicitând consilierilor să revizuiască hotărârea aprobată în luna noiembrie, pe motivul că aceste impozite sunt mult prea mari.

Jenar dezarmează părerea lui Popa!

După ce situația s-a mai liniștit pe marginea acestui subiect, Gheorghe Jenar, el însuși unul dintre consilierii care au votat hotărârea, vine să o agite din nou, susținând că cei care își dau cu părerea ar trebui să se documenteze în prealabil.

„Dorim să explicăm poziția noastră referitor la stabilirea impozitului pe clădiri, taxă pe care am votat-o prin consilierii noștri în CL Reșița. Unul din candidații deja declarați la Primăria Reșița ne-a atras atenția asupra cuantumului exorbitant al impozitului pentru clădirile nerezidențiale, votat în Consiliul Local și care intră în vigoare pentru anul 2016.

Nu dorim să dăm explicații posibilului candidat, să pună mâna să citească, dorim să le explicăm cetățenilor Reșiței că este o măsură corectă, menită să întărească instituțiile publice, asa cum a fost gândită de Guvernul din 2015”, explică Jenar.

Acesta susține că decizia creșterii impozitelor pe imobilele nerezidențiale, atât pentru persoane juridice, cât și fizice, este o măsură foarte bună luată de Guvernul din 2015.

Prin aceste sume mai mari, populația onestă este apărată de o altă categorie de șmecheri: cei care susțin că au domiciliul acolo unde de fapt funcționează restaurante sau clădiri de birouri, doar cu scopul evident de a se sustrage taxelor.

„Nu mă refer aici la profesiunile libere sau la PFA-uri pentru care legea găsește o formulă de mijloc pe baza unei declarații pe propria răspundere și care trebuie să-și continue activitatea în această formulă pentru că așa sunt utile societății, eu vorbesc aici de șmecheri. Care sunt șmecherii Reșiței?”, adaugă Gheorghe Jenar.

Președintele UNPR Reșița îi cere lui Ionel Popa o documentare mai amănunțită înainte „să alerge populația spre scenarii aiuritoare”.

„De altfel, le solicit tuturor reșițenilor, indiferent de locul de muncă, să-și îndeplinească obligațiile cu responsabilitate inclusiv cele electorale. Pentru început, este suficient!” , încheie Jenar.

Alexandra JURCA

În urma vâlvei izbucnite la nivel local după ce analizele au scos la iveală că impozitele pe clădirile nerezidențiale din Reșița sunt uriașe, cu mult mai mari decât în restul țării, oamenii de afaceri din oraș cer ca cei care au stabilit aceste cote, mai exact Consiliul Local, să schimbe situația.

Mai mult, autoritățile locale sunt blamate că prin această decizie nu fac altceva decât să alunge puținii investitori din oraș.

În fața acestor acuze, Primăria Reșița a reacționat imediat, susținând că impozitele pentru imobilele nerezidențiale sunt mai mici cu un procent față de anul 2015.

„Ca urmare a unor articole jurnalistice referitoare la plata impozitului pe clădiri nerezidenţiale deţinute de persoane fizice sau juridice, Primăria municipiului Reșița face următoarele precizări:

Impozitul pe clădiri nerezidenţiale deţinute de persoane fizice sau juridice nu afectează mediul de afaceri, din contră, Consiliul Local al municipiului Reșița a dorit să reglementeze diferențele între persoanele fizice și juridice privind impozitarea și să încurajeze concurența loială între operatorii economici, deținători de spații.

Conform preverilor Legii nr. 227 din 10.09.2015 privind Codul fiscal, pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor juridice, cota de impozitare pentru municipiul Reșița în anul 2016 este de 1,3% asupra valorii impozabile a clădirii. Aceasta este redusă cu 0,1% față de anul fiscal 2015 când a fost de 1,4%.

O nouă prevedere, apărută în Legea nr. 227 din 10.09.2015 privind Codul fiscal, este impozitul pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (acele clădiri folosite pentru activități administrative, de agrement, comerciale, de cult, de cultură, de educație, financiar-bancare, industriale, de sănătate, sociale, sportive, turistice precum și activități similare, indiferent de utilizare și/sau denumire, fără ca aceasta să intre în categoria clădirilor rezidențiale – de exemplu, sedii de societăți comerciale, restaurante, magazine, clădiri de birouri etc.).

CITEȘTE ȘI:Reșițenii plătesc impozite mai mari ca-n București…din cauza Primăriei! „Decizia este ABERANTĂ”!

Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% și 1,3%, asupra valorii impozabile. Pentru municipiul Reșița a fost stabilită cota de 1%.

Valoarea impozabilă pentru clădirile nerezidenţiale deţinute de persoane fizice este următoarea:

– valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

- valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință;

- valoarea clădirii care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință.

Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin Hotărâre a Consiliului Local. În municipiul Reșița, Consiliul Local a aprobat Hotărârea nr. 295/10.11.2015 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2016.

Menționăm că, potrivit Legii nr. 227 din 10.09.2015 privind Codul fiscal, art. 495, lit. a), persoanele fizice care, la data de 31 decembrie 2015, au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 martie 2016 inclusiv, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, a prezentului cod.

Subliniem faptul că Primăria Reșița și Consiliul Local susțin mediul de afaceri de pe plan local iar impozitul nou introdus în Codul fiscal pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice presupune eliminarea diferențelor de impozitare pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice”.

Alexandra JURCA

Modificările suferite de Codul fiscal pentru 2016 afectează serios și modul în care sunt impozitate imobilele nerezidenţiale. Valoarea de impozitare nu ține cont de mediul economic, astfel că la Reșița sumele pe care cetățenii vor fi nevoiți să le plătească pentru un astfel de imobil sunt uriașe, depășind cu mult până și Bucureștiul.
Potrivit unui studiu realizat de evaluatorul Grațian Dobre, în noiembrie 2015 au fost votate în Consiliul Local următoarele cote de impozit pentru Reșița.

Impozitul pe o clădire nerezidențială aflată în proprietatea unei persoane fizice va fi de 1% din valoarea impozabilă a clădirii rezultată în urma unui raport de evaluare, în timp ce impozitul pe o clădire nerezidențială aflată în proprietatea unei persoane juridice va fi de 1,3 %.

Asta în timp ce aceleași impozite la nivel național, adoptate prin hotărâre de Consiliu Local, arată în felul următor: București – 0,2%, Timișoara – 0,6%, Cluj – 1% și Caransebeș 0,2%.

În aceste condiții, la Reșița o persoană fizică va plăti pentru un spațiu nerezidențial un impozit mai mare decât în Caransebeș, București și Timișoara și egal cu unul din Cluj, în timp ce o persoană juridică va plăti un impozit mai mare decât în toate cele patru localități.

Oamenii de afaceri, bulversați! „Decizia Primăriei și a Consiliului Municipal Reșița este ABERANTĂ”
În fața acestei situații, reacțiile oamenilor de afaceri din județ nu au întârziat să apară. Decizia este considerată aberantă și, susțin oamenii de afaceri, va duce la alungarea puținilor investitori de care orașul dispune, asta cu toate că lipsurile municipiului în acest domeniu sunt deja destul de dureroase.

„Din cauza faptului că valoarea de impozitare nu ține cont de mediul economic specific fiecărei localități, se poate ca la Reșița un contribuabil persoană  fizică să plătească pentru un spațiu  nerezidențial un impozit mai mare decât în  București sau  Timișoara, iar un contribuabil persoană juridică un impozit mai mare decât în toate celelalte localități.

Decizia Primăriei și a Consiliului Municipal Reșița este ABERANTĂ! Vrem să atrage, investitori sau să-i alungăm pe cei care cu greu au venit în Reșița?

Solicit celor în drept să decidă să modifice de urgență respectiva hotărâre. Menționez că personal nu sunt foarte afectat, eu nu voi pleca din Reșița, dar mediul de afaceri va avea de suferit. Mulțumim autorului studiului, evaluatorul Grațian Dobre, că a tras un semnal de alarmă în acest sens”, declară Ioan Popa, președintele PNL Reșița și important om de afaceri din oraș.

Alexandra JURCA