Am stat pe margine, domnule Dunca, și am privit; am observat evoluția dvs. în calitate de administrator al banilor și problemelor județului Caraș-Severin. Nu v-a forțat nimeni (sau cel puțin așa cred) să candidați pentru această funcție de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. Om de afaceri prosper cu sute de șoferi de TIR în subordine, cu multe alte afaceri bănoase, cu casă în Dumbrăvița și elicopter la scară. Oamenii și-au zis probabil „el e alesul“ și au mizat pe saturația dvs. în ceea ce privește subtilizarea banului public.

Majoritatea celor care s-au prezentat la vot în toamna anului trecut, cărășeni cu acte în regulă, trăitori în acest județ cu frumuseți naturale, dar dezorganizat, abandonat de autorități și căpușat de firme cu legături clare cu politicul, v-au votat. Promisiunile dvs. au fost nenumărate și m-aș opri acum la cele 5 făcute cărășenilor la doar câteva minute după ce BPJ-ul liberal v-a desemnat candidatul PNL la funcția de președinte al CJ-ului: „Valorificarea potențialului turistic al Banatului Montan; grija față de bogățiile județului (păduri seculare, Clisura Dunării, stațiuni balneare); economie și chibzuință în cheltuirea banului public; crearea de locuri de muncă bine plătite și aducerea românilor care au emigrat, acasă; o analiză economică țintită, pe ultimii 10 ani“. Sunt promisiunile dvs; vă amintiți? Noi DA.

De la vorbe la fapte acum: în ultimele 9 luni (de când conduceți destinele cărășenilor) nu am văzut nicio acțiune din cele stipulate chiar de domnia voastră. Am observat în schimb că sunteți un om activ în ceea ce privește răfuielile: vă certați cu Știka și faceți trimiteri la Mocioalcă; vi-ați tras DJ timișorean pe post de administrator, care și-a pus poalele-n cap și dus a fost; vă certați cu consilierii PSD și PMP și îi bălăcăriți ca la ușa cortului; vă luați de presă și o faceți psd-istă, în timp ce vă trageți consilieră din aceeași formațiune politică și exemplele pot continua. Păreți, în multe dintre momente, încrâncenat să deveniți un personaj recalcitrant, frustrat și răutăcios, în care amenințați cu dosare penale și plângeri la Coana Justițica.

Poate că aș fi tăcut și pe mai departe dacă nu mă loveați acolo unde mă doare mai tare: la sistemul sanitar mediocru cum îi spuneți din Caraș-Severin. V-ați luat de medici, i-ați făcut șpăgari, ați amenințat managerul că faceți și că dregeți, v-ați lăsat influențat de cei care vă mai sunt apropiați din motive lesne de știut și care vă cântă în strună cât de frumos, deștept și bun organizator sunteți. Atunci când ați spus că nu mai cârpiți drumurile, că nu mai faceți lucrări de mântuială, că renunțați la firmele căpușă ale politicienilor, nu m-aș fi gândit că exact asta o să faceți; adică nu mai faceți nimic pe drumurile noastre județene, sau aproape nimic. Ce facem cu gropile în care sute de șoferi își distrug mașinile; ce facem cu turiștii care aplică dictonul veni, vedi, valea, a doua oară nu mai calcă pe aici. Din păcate, pulimea nu are elicopter și e obligată să meargă pe ceea ce există, pe care cineva l-a denumit impropriu, carosabil; mă rog.

Acum vreți să stopați un proiect cu finanțare europeană care prevede reabilitarea celor 3 staționale ale Spitalului Județean Caraș-Severin. Motivul invocat este acela că nu vreți să aruncați banii pentru „tunarea unui trabant“; vreți probabil merțan. Corect! Și eu vreau, dar de la dorință la putință e cale lungă. Nu vreți să vă îndatorați pentru lucrările la cele 3 spitale din Reșița, dar nici nu puteți spune dacă și când se va construi o altă unitate sanitară. Nu știți nici cu ce bani veți dota cu echipamente medicale o eventuală nouă construcție de acest gen.

„E scump și nu ne permitem să ne îndatorăm“ – ați afirmat deunăzi la șueta de la CJ. Eu vă întreb altceva, dl Dunca: Cu o vechime de peste 50 de ani (cel mai nou din cele 3) unitățile medicale sunt depășite din punct de vedere al circuitelor, al siguranței la incendiu, al circuitelor electrice și tot așa. Cine răspunde pentru victimele unui eventual incendiu, ca în cazul altor zeci de spitale din țară, aflate în aceeași situație? Ce le veți spune familiilor dacă necazul va lovi aceste spitale (spun dacă și nu când)? Pe cine veți arunca vina, iar pe Mocioalcă, Hurduzeu și Crina? Să vă fie clar, dl Dunca, eu nu sunt PSD-ist, PNL-ist sau PMP-ist. Eu sunt reșițean prin adopție de peste 50 de ani. Trăiesc și muncesc aici, iar ceea ce faceți dvs prin renunțarea la niște fonduri europene e tragic, nu trist.

Vreți ceva nou să puteți tăia o „pamblicuță“? Adoptați un salon cum au făcut și alții, la Staționarul 3; puneți mâna și vopsiți un perete sau cumpărați un sac de glet ori de ciment din banii dvs dacă tot nu are CJ-ul fonduri pentru așa ceva. Creați ceva, fiți inventiv și lăsați în urma deținerii acestei funcții și ceva concret și frumos, nu doar ură, răzbunare și răutate. Cred că locuitorii județului merită așa ceva.

Și încă ceva; dacă tot ați venit din Timiș și ați lăudat Carașul pentru potențialul turistic, vă spun eu dacă nu ați știut. Există mii de locuri frumoase, cu potențial nepus în valoare, pentru că dvs aveți în minte o idee fixă: Muntele Mic. Atenție însă, chiar dacă e mic, să nu vă ia cu amețeală de la el.

Dan AGACHE

Ședință de Consiliu Județean tensionată astăzi la Reșița, cu ocazia votării proiectului de hotărâre privind repartizarea cotei de 6% din impozitul pe venit către unitățile administrativ-teritoriale din județ. Dacă în anii trecuți, liberalii acuzau conducerea PSD-PMP de atitudine dictatorială și alocarea de fonduri după coloratură politică, de data aceasta a fost rândul social-democraților, precum și a reprezentanților PMP și PRO România să arate cu degetul către conducerea județeană liberală și să susțină că repartiția sumelor s-a făcut pe criterii politice, afirmând chiar că proiectul de hotărâre ar fi ilegal și imoral.

În total, conducerea forului județean cărășean a avut de împărțit către UAT-urile din județ puțin peste 27 de milioane de lei. Proiectul de hotărâre s-a aflat inițial pe ordinea de zi a ședinței ordinare din luna martie, dar a fost retras de președintele Dunca în urma unor sesizări depuse de unii primari. Chemați astăzi în ședință extraordinară pentru a vota repartizarea banilor către UAT-uri, consilierii județeni PSD, PMP și PRO România s-au arătat nemulțumiți de faptul că sumele alocate inițial au fost schimbate, afirmând că au fost luați bani de la primăriile PSD, PMP și PRO România și dați primăriilor liberale.

Președintele PMP Caraș-Severin, Ionuț Popovici, a cerut explicații cu privire la criteriile pe baza cărora au fost făcute alocările, afirmând că spre deosebire de proiectul de săptămâna trecută care i s-a părut unul echitabil, cel prezentat astăzi este unul profund imoral și ilegal.

„Apreciez că este un buget măcelărit și penal pentru că nu este în regulă ca repartițiile financiare să se facă strict pe criterii politice.  Această atitudine de vătaf pe care liberalii o au față de noi toți până la urmă, chiar dacă sunt majoritari în CJ, nu cred că ar trebui să existe. Nu poți ca unui oraș ca Oțelu Roșu, și dl primar Luca Mălăiescu nu este primar PMP, un oraș care are foarte multe nevoi, un oraș care are spital, să îi tai din propunerea inițială. Nu poți unei comune ca Iablanița, care are foarte multe nevoi, are multe proiecte în derulare, să îi tai din propunerea inițială, să nu mai vorbesc de comuna Rusca Montană, unde mai tânărul primar Sergiu Toma, colegul meu, s-a trezit că i-au înjumătățit bugetul. Ce dovadă dăm noi până la urmă că sprijinim administrațiile locale? Eu cred că acest buget nu ar trebuie să aibă culoare politică, la fel cum nici drumurile și nici administrația județeană nu ar trebuie să aibă culoare politică”, a afirmat Ionuț Popovici.

Și social-democrata Gabriela Stuparu a apreciat că această alocare nu este nici pe departe echitabilă și echidistantă, așa cum era repartiția inițială: „Din punctul meu de vedere nu rezultă niciun fel de criteriu obiectiv și legal și mai ales nu există o justificare documentată de re-repartizare a acestor sume. Sunt în mod evident niște repartizări pe criterii politice. (…) Acest proiect, din punctul meu de vedere, trebuia trimis nu doar la o reexaminare ci la o reanalizare de fond, pentru a se stabili criterii clare, chiar dacă legislația în vigoare nu le prevede în mod expres. Se prevăd doar niște destinații a sumelor de bani, dar practica judiciară a statuat niște criterii care ar fi putut fi avute în vedere la aceste repartizări”.

Pe de altă parte, președintele Dunca a negat categoric că repartiția s-ar fi făcut pe criterii politice, afirmând că repartiția inițială a fost modificată ținând cont de sesizările primărilor. „Nu mai există situația din trecut în care anumite primării au primit aproape zero”, a afirmat Romeo Dunca, susținând că suma totală a fost oricum insuficientă, doar solicitarea Primăriei Reșița fiind mai mare decât întreaga sumă alocată UAT-urilor cărășene. Pe de altă parte, Romeo Dunca a ținut să atragă atenția că inclusiv primăriei reședință de județ i-a fost diminuată suma alocată inițial.

„Numai pe lumea cealaltă o să fie totul perfect și nu vor exista oameni nemulțumiți. Evident că nu poți să îi mulțumești pe toți, banii sunt foarte puțini. Ce să facem? Sunt convins că mulți primari sunt nemulțumiți. Dacă mâine schimbăm ceva vor fi alți primari nemulțumiți, niciodată nu vor fi toți mulțumiți. Dar ce pot să vă asigur acum este că toată lumea a primit din această sărăcie și cu siguranță toți au primit mai puțin decât este nevoie”, a mai afirmat Romeo Dunca.

Iată sumelor alocate UAT-urilor din județ din total de 27.134.000 de lei, așa cum au fost ele prezentate în proiectul de hotărâre, în favoarea căruia au votat doar de consilierii liberali, majoritari în forul județean:

Reșița – 2.000.000

Caransebeș – 1.600.000

Anina – 1.250.000

Băile Herculane – 1.250.000

Bocșa – 1.350.000

Moldova Nouă – 1.450.000

Oravița – 1.450.000

Oțelu Roșu – 1.200.000

Armeniș – 350.000

Bănia – 140.000

Băuțar – 350.000

Berliște – 300.000

Berzasca – 150.000

Berzovia – 390.000

Bolvașnița – 120.000

Bozovici – 200.000

Brebu – 170.000

Brebu Nou – 100.000

Buchin – 140.000

Bucoșnița – 252.000

Carașova – 130.000

Cărbunari – 110.000

Ciclova Română – 340.000

Ciuchici – 170.000

Ciudanovița – 120.000

Constantin Daicoviciu – 150.000

Copăcele – 205.000

Cornea – 140.000

Cornereva – 150.000

Coronini – 175.000

Dalboșeț – 180.000

Doclin – 200.000

Dognecea – 130.000

Domașnea – 310.000

Eftimie Murgu – 310.000

Ezeriș – 390.000

Fârliug – 320.000

Forotic – 305.000

Gârnic – 150.000

Glimboca – 340.000

Goruia – 200.000

Grădinari – 131.000

Iablanița – 205.000

Lăpușnicel – 100.000

Lăpușnicu Mare – 340.000

Luncavița – 290.000

Lupac – 340.000

Marga – 100.000

Măureni – 390.000

Mehadia – 200.000

Mehadica – 240.000

Naidăș – 290.000

Oreja – 310.000

Ocna de Fier – 270.000

Păltiniș – 140.000

Pojejena – 200.000

Prigor – 160.000

Răcășdia – 300.000

Ramna – 240.000

Rusca Montană – 150.000

Sacu – 150.000

Sasca Montană – 150.000

Sichevița – 310.000

Slatina Timiș – 390.000

Socol – 190.000

Șopotu Nou – 150.000

Teregova – 205.000

Ticvaniu Mare – 200.000

Târnova – 140.000

Topleț – 204.000

Turnu Ruieni – 290.000

Văliug – 310.000

Vărădia – 265.000

Vermeș – 200.000

Vrani – 265.000

Zăvoi – 390.000

Zorlențu Mare – 324.000

Karina TINCUL

Consiliul Județean Caraș-Severin și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin organizează astăzi de ora 13:00, ora României, o conferință cu participare națională și internațională.

Conferința face parte din Programul 6 Revista  „Nedeia“ – „Cultură și civilizație în Banatul Montan“, proiectul on line „Caraș-Severin – redescoperiri culturale“ și va fi prima care deschide ciclul conferințelor on line dedicate cunoașterii și promovării județului Caraș-Severin.

Acest demers cultural va avea ca obiectiv principal prezentarea Văilor județului. Vom începe cu Valea Carașului, această primă conferință având titlul „Valea Carașului –bogății și frumuseți culturale“.

Evenimentul se va desfășura on line, pe meet și va fi susținut de domnul dr.Ionel BOTA – istoric, director Centrul Cultural și Complexul Muzeal Oravița.

Vor participa personalități culturale din județ, țară (județele – Timiș, Sibiu, Maramureș, Prahova, Bistrița, Vâlcea și Cluj) și străinătate (Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Belgia) care doresc să re/descopere valorile culturale tradiționale ale acestei Văi.

Lorena POENARU

Cred că nu e nimeni printre cei ce citesc aceste rânduri să nu fi avut în ultimii ani tangență directă, sau indirectă cu staționarele reșițene: un unchi, o mătușă, un părinte, un copil…. Nu vorbim astăzi de calitatea actului medical ce diferă de la un doctor la altul; unii sunt mai dedicați muncii pe care o fac, jurământului depus la încheierea unei facultăți, alții mai aplecați către „partea financiară“ a profesiei, deloc ușoare, plină de compromisuri și renunțări (teoretic cel puțin) la viața de familie și cea privată. Până la urmă știau la ce se înhamă atunci când au ales această profesie.

Astăzi vă propun să vorbim despre lucruri mai pragmatice, întâlnite de fiecare dintre noi, mai exact despre hrana asigurată pacienților internați la Spitalul Județean de Urgență Reșița, indiferent de secție ori de Staționar. Pâine, ceai și un pic de unt ori o felie de salam ori parizer la micul dejun, o ciorbă din legume deshidratate cu aromă de carne de pui, orez, varză ori cartofi și o fărâmă din același pui la prânz, iar seara nelipsitele paste cu aromă de brânză, o mămăligă cu miros de brânză, ori cine știe ce alte invenții ale bucătarilor, obligați scuzați expresia să facă din rahat bici, care să facă și plici.

Mai vedem prin filme cum se mănâncă în unitățile sanitare din alte state; mai vorbim cu cei ce au avut ghinionul (sau poate norocul) să-și trateze afecțiunile prin spitalele Uniunii Europene și putem să facem diferența. Unii spun „bine, bine, dar la ei nu se fură din mâncarea pacienților“, sau „dacă politicienii alocă sume infime, din ce să facă bucătarii mâncare“ și exemplele pot continua. Se spune că la căpătâiul omului bolnav, trebuie să se usuce coaja de pâine, sau altfel spus, dacă ești bolnav nu poți să mănânci și în niciun caz nu poți să ai mâncare la fel ca cea de acasă. Depinde foarte mult de afecțiunea pentru care ești internat, dacă ai contraindicații alimentare, sau dacă ești învățat să mănânci orice, doar să fie mațul plin.

Cazul de la care am plecat astăzi este o sesizare a doctorului Romeo Dumitrescu, un chirurg de excepție care, de gardă fiind, a comandat și domnia sa o porție de mâncare, pe care a achitat-o cu 10 lei, din buzunarul propriu. Deci nu vorbim de porția primită de bolnavii din saloane ci de porția servită unui medic, din același meniu cu cel al pacienților, care în cele 24 de ore de gardă era nevoit să facă operații complicate, care necesită atenție, răbdare, meticulozitate și o stare de spirit bună, nu niște chiorăituri de mațe goale. Ghinionul medicului, care nu a avut în acea zi acces la altă sursă de hrană, din diverse motive, nu detaliez acum. A comandat mâncare, a gustat-o și….a aruncat-o. De ce? „Hrana medicului de garda chirurg, ciorba de varza și mazăre, felul 2 mazăre cu crenvuști fripți și 2 coji de gogoșari în înfruntarea cu boli mortale și cazuri disperate, meniu unic la toți bolnavii egal 10 lei plătiți de medic. Ciorba din legume deshidratate, mazărea nefiartă, crenvuștii cu un gust îndoielnic“.

M-am întrebat apoi dacă există cineva din această unitate sanitară care verifică meniul: gust, calitate, cantitate, respectarea rețetelor, a solicitărilor vis-a-vis de pacienții aflați la regim, etc. Surpriza mea a fost pe cât de mare, pe atât de neplăcută și mi-a fost furnizată de însăși managerul SJUR Alina Stancovici: „Serviciile de hrană și spălătorie sunt externalizate și sunt prestate de o altă firmă, de anvergură, care asigură alimentația pentru pacienți și spălarea lenjeriilor la jumătate din spitalele din România. Ceea ce nu știu mulți dintre reșițeni, ori dintre pacienții noștri e faptul că această firmă „deține“ 35% dintre datoriile spitalului. Altfel spus, mai bine de o treime din cele aproape 25 de milioane de RON pe care unitatea noastră le datorează terților. Sunt datorii acumulate în zeci de ani, datorii pentru care avem și astăzi conturile blocate“.

Vă dați seama că dacă într-o zi, omul acesta spune pas ne vom trezi în imposibilitatea de a asigura lenjerie curată și hrană pentru cele câteva sute de persoane internate în spitalele din Reșița. Și cu toate acestea, e răbdător; avem eșalonări de plată și vă spun cu toată sinceritatea că le mai încălcăm și pe acelea, îl rugăm să ne mai păsuiască. Este un potent om de afaceri de la Brăila, este solvabil din punct de vedere al afacerilor și deocamdată ne ajută“.

Spitalul este în subordine Consiliului Județean Caraș-Severin care trebuie, într-un termen extrem de scurt, asemeni unui croitoraș năzdrăvan, să cârpească izmenele instituției în zeci de locuri; de la datoriile unităților din subordine, la investiții în infrastructură, trecând prin robinetele larg deschise prin care se sifonau cu mai mult sau mai puțin talent, banii publici. Asta într-un an de austeritate, cu un buget neadoptat la finalul lunii februarie și o perspectivă de înjumătățire a sumelor din anii anteriori.

„Managerul unui spital, oricine ar fi el, e nevoit azi sa facă slalom între legalitate și umanitate! E drept că se mai întâmplă ca hrana să nu fie tocmai pe gustul fiecăruia, dar acum spuneți și dumneavoastră, ce pot să fac“? – se mai întreabă retoric Alina Stancovici.

E drept că atunci când am aflat de acest subiect eram foc și pară dar, atunci când afli adevărul, începi să judeci calm și în cunoștință de cauză. E ușor să critici conducerea spitalului, ori a Consiliului Județean, atâta doar că vina e mai profundă, iar rezolvarea nu se produce dacă schimbi managerul sau președintele CJ. Trebuie tact, răbdare, înțelegere, dialog, e drept și bani, dar să nu uităm că la mijloc este pacientul, cel căruia nu i se acordă de multe ori hrana corespunzătoare, medicamentele necesare și mai e și obligat de unul ca „Bulibașa și cheița sa“ să scotă plicul pentru că altfel……

Dan AGACHE

„Fără pic de subiectivism, România este una dintre cele mai frumoase țări. Din păcate însă, a fost condusă prost și urmărind interese de altă natură în ultimii zeci de ani. Așa se face că acum nu avem un sistem de sănătate pus la punct, școli moderne, autostrăzi, locuri de muncă și salarii la nivelul celor din Uniunea Europeană.

În anul 2020 încă vorbim despre școli cu toaleta în curte, despre venituri de câțiva lei și despre locuințe fără gaz chiar și în mediul urban. Această problemă privind extinderea rețelei de gaz a fost una dintre principalele condiții pentru ca Partidul Mișcarea Populară să susțină învestirea Guvernului Orban. Încă un punct nerespectat. Am auzit recent un discurs pompos al liberalilor cărășeni că problema este ca și rezolvată. Ba chiar, într-un exces de zel, la mijlocul lunii septembrie, în plină campanie electorală, actualul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin a tras cu pixul pe hârtie încă o linie, spunând că prin acest gest a rezolvat prelungirea unei conducte de gaz până la Moldova Nouă, localitate care pur și simplu a fost sărită din schemă în proiectul inițial. Din fericire, lumea nu este atât de naivă. Da, acea linie poate reprezenta o dorință, nicidecum o realitate, atât timp cât însuși președintele PNL, Marcel Vela, spunea, în ultima zi de campanie, că finanțarea pentru proiectul privind extinderea rețelei de gaz a fost aprobată undeva prin vară. Ciudat. Pentru că același președinte, deși este senator de Caraș-Severin și ar trebui să știe tot ce mișcă atunci când vine vorba despre orice aspect privind județul din care provine, nu a știut să ne spună și valoarea acestui proiect. Și în plus, dacă proiectul a fost deja aprobat, cum mai poate domnul Dunca să tragă o linie și să mai rezolve câțiva kilometri de conductă? Modificăm proiecte cu pixul doar pentru că sună bine în urechile alegătorilor“.

„Susțin cu toată convingerea extinderea conductei spre Caransebeș, dar și de la Jupa via Reșița, spre Oravița și Moldova Nouă. Și asta printr-o propunere legislativă, mult mai eficientă decât o joacă de-a liniuțele și bastonașele. Stația de Comprimare a Gazelor Naturale de la Jupa este deja finalizată, așa că de aici se poate face legătura cu Moldova Nouă, cu atât mai mult cu cât la nivelul orașului din Clisura Dunării s-au purtat deja discuții inclusiv cu Oravița pentru a demara toți pașii în prelungirea conductei de gaz în zonă. Culmea, în luna august liberalii au gândit o altă rută care ocolește efectiv orașul Moldova Nouă. De la Drobeta Turnu Severin merge la Orșova, trece prin Băile Herculane și urcă apoi spre Caransebeș. Liberalii, cum spuneam, au declarat această conductă de transport a gazelor naturale drept una de importanță națională. Pentru Moldova Nouă nu are aceeași importanță? Sau pentru simplul fapt că acolo nu era primar liberal trebuia să fie „uitată”?

Dar să revenim la lucruri serioase și adevărate. România este un producător de gaze naturale și cu toate acestea acoperă doar puțin peste 30% din totalul localităților din țară. La polul opus, Ungaria nu este producător, dar are determinare și voință. Numai așa se poate traduce faptul că la vecinii noștri gazul a ajuns deja în locuințele a circa 95% dintre cetățeni. România trebuie să își câștige independența energetică și să aibă grijă mai întâi de propriii ei locuitori, apoi să privească spre export și eventual să devină un jucător important pe piața energetică. PMP susține extinderea rețelei de gaz la minimum 65% pentru gospodăriile țării noastre. Să fim, în primul rând, pentru România, să fim pentru Caraș-Severin“!

Dan AGACHE

„Astăzi s-a întâmplat un lucru istoric în România și în administrația publică, afirmă pe pagina sa de socializare senatorul Marcel Vela, rememorând anii petrecuți alături de un prieten, Romeo Dunca.

La ora 10 a început ședința Consiliului Județean Caraș-Severin și la punctul 18 pe ordinea de zi a fost votată exprimarea acordului de principiu în vederea acceptării donației ”AMENAJARE ZONĂ TURISTICĂ ȘI DOMENIUL SCHIABIL NEDEIA MUNȚII ȚARCU – COMUNA ZĂVOI” făcută de către donatorul SC Dunca Imobiliare SRL. Poate va trece nebăgată în seamă această inițiativă, fiind toți ocupați cu pandemia, cu alegerile, cu treburile zilnice ori cu programarea sfârșitului de săptămână. Am decis să scriu, să împărtășesc cu voi ceva extraordinar, un lucru care va rămâne scris peste ani de cei care vor consemna istoria Banatului sau a turismului românesc.

Da, omul de afaceri Romeo Dunca, timișoreanul înscris în organizația Caraș-Severin a PNL  în această vară și propus de mine candidat la funcția de Președinte al Consiliului Județean, funcție pe care a și câștigat-o, s-a ținut de cuvânt și este oficial: DONEAZĂ PROIECTUL „NEDEIA” JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN.

El nu donează cetățenilor un proiect, o documentație, niște planșe, ci munca și efortul său de 14 ani. Vorbim despre milioane de lei care s-au dus în cheltuieli și investiții pentru proiecte din Poiana Mărului și masivul Nedeia, după ce a arătat că pe Muntele Mic se poate face turism ca în Elveția sau Austria. Acest om donează viziunea lui celorlalți, dar în mod esențial, el predă un vis viitorului, lăsând în urmă chinurile trecutului. Asistăm la o filozofie atipică pentru toți cei care au condus Consiliul Județean, iar Romeo Dunca este primul Președinte al Consiliului Județean care DĂ ceva de la el, personal!

Datorită acestui proiect l-am cunoscut acum mulți ani pe Romeo, am devenit prieteni și camarazi pentru realizarea celei mai mari stațiuni turistice din România. Când a vrut să renunțe la proiect, l-am convins că trebuie să continue pentru că Dumnezeu ne va ajuta ca acest vis al lui să devină realitate. A fost „șpăguit” (scuzați verbul) de politicieni care au ajuns la pușcărie, mințit de alții care au râs de un vizionar, împiedicat de unii din prostie și șantajat de alții din răutate, ori boicotat de funcționari mici care doreau să facă pe plac unor șefi mari.

Sunt sigur că viața lui Romeo poate face subiectul unui film. Visul american (să mă scuze partenerii) este floare la ureche față de visul românesc al lui Romeo Dunca.​ Umilit și batjocorit, un om care a ajuns milionar, fără să facă afaceri cu statul, și care putea să stea liniștit la plajă, s-a luptat cu toți cei care, din lăcomie și prostie, se opuneau unui proiect care este construit pentru a face o Lume mai bună și mai frumoasă! Milionarul care își conduce unul dintre sutele de camioane sau își pilotează singur elicopterul este acel iubitor de natură care alerga prin Munții Banatului după braconieri, se certa cu hoții de lemne și voia să-i lumineze și pe cei care credeau că întunericul este cel mai bun pentru a ascunde neputința și hoția.

Într-o dimineață, m-a sunat Romeo că firma Doppelmayr, proiectantul, este pe munte și că va bate primul țăruș, la prima instalație de schi. Pentru că spunea mereu ca eu sunt ”singurul politician care nu i-a cerut șpagă”(scuzați expresia) și am încercat să-l ajut, își dorea să facă o fotografie cu mine la stabilirea primului traseu de la prima pârtie de schi. Era 2 decembrie 2007. Romeo și proiectanții au plecat cu snowmobilele, iar eu am decolat cu elicopterul de pe aeroportul din Caransebeș spre Șaua Nedeii împreună cu pilotul, un asociat și un angajat. Când am survolat masivul Mătania, la peste 2.000 m altitudine, din cauza condițiilor meteorologice, ne-am prăbușit în locul ce era sacru pentru daci, muntele Gugu, nume după care mulți bănățeni se mai numesc astăzi și gugulani. Dumnezeu ne-a ajutat și am scăpat toți cu viață, deși elicopterul s-a făcut bucăți.

Miercuri, 2 decembrie, se vor împlini 14 ani de când am murit și am înviat. Atunci am învățat că nu contează cum cazi, important este cum te ridici. Cum ar spune un prieten hâtru: sunt pe bonus de 14 ani de zile, pentru că puteam să murim toți patru. Sunt sigur că doar Dumnezeu ne-a salvat atunci, pe 2 Decembrie 2007, și ceea ce se întâmplă în aceste zile este rânduiala care scrisă de Sus. Tânărul primar al Caransebeșului de atunci a ajuns, între timp, ministru al afacerilor interne, iar omul Romeo Dunca, hărțuit de toată lumea, a fost votat exact acum două luni Președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Îmi aduc aminte cu plăcere că am organizat, în primul mandat ca primar, prima expediție românească pe schiuri, la Polul Nord și apoi la Polul Sud, la aniversarea a 100 de ani de când a fost cucerit acest punct geografic. Consiliul Local a aprobat propunerile și am trimis un explorator de la Clubul Montan să arboreze steagurile României și Caransebeșului la cei doi poli. Spirit de aventurier, Romeo, cel care a fost și primul român participant la raliul Paris- Dakar, s-a oferit și el, și-a plătit costurile și a intrat în echipa cu Coco Galescu, ajungând acolo unde puțini români au fost vreodată.

Astăzi, altruist și sincer, visător și credincios, un nebun frumos care pictează timpul și sculptează viitorul, donează toată munca sa Consiliului Județean. Nu mai evoc aici toate bucuriile, încercările și chinurile acestui proiect, pentru că ar trebui să scriu ore în șir. Au fost momente extraordinare, precum acela când am fost să-l susțin la ședința Consiliului Local Turnu Ruieni și era să luăm bătaie, sau la ședința Consiliului Științific de la Universitatea de Vest când ne mințeau, ca pe niște copii șmecherii care gestionau parcul. Sau, când am fost la Izmir, ca să vorbim cu constructorii care au lucrat în stațiunile din Antalya și ne-a prins acolo criza cu lovitura de stat din Turcia. Ori, când de ziua mea, în 2013, l-am invitat pe Romeo și am smuls promisiunea lui Frunzăverde și Ghiorghioni, decidenții de la Consiliul Județean, că îl vor ajuta și nu îl vor mai încurca. Atunci a plecat la drum din nou optimist, reluând proiectul Nedeia.

Îmi aduc aminte cu nostalgie de drumeția făcută de pe Godeanu spre Retezat, împreună și cu Brigitte, fiica sa, când la poalele Vârfului Gugu, îmi povestea cu pasiune și emoție despre peștera lui Zamolxe și energia Muntelui Sacru care este o piramidă naturală. Un alt moment deosebit a fost atunci când am venit cu Romeo la ministrul de la acea vreme, Varujan Vosganian, ca să-i prezentăm proiectul Nedeia. I-a plăcut foarte mult, dar a spus că nu ne poate ajuta… dar ne cântă la pian. Avea în birou o pianină și ne-a cântat. Eu am plecat dezamăgit, însă Romeo a apreciat momentul și mi-a spus optimist “Măcar atât! Este primul care face ceva pentru noi!”

Sunt multe lucruri extraordinare care merită să fie povestite. Pentru că, așa cum îmi spunea o prietenă, jurnalist, LUCRURILE CARE NU SE SPUN, SE UITĂ! La bătrânețe, probabil, voi sta cu fratele de suferință Romeo Dunca, undeva în munți, o să povestim și o să scriem cât de palpitantă și scurtă este viața, dar cât a fost de frumoasă. ÎMPREUNĂ, încercăm să facem o Lume mai bună, indiferent dacă am fost de multe ori singuri împotriva tuturor.

Să Dezvoltăm Caraș-Severinul și România va fi o realitate de acum și în următorii patru ani! Romeo Dunca, îți spun doar atât: Mulțumesc, respect și felicitări!
Senator Marcel Vela“

Dan AGACHE

Într-o postare recentă pe pagina sa de socializare, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin Romeo Dunca trage un semnal de alarmă referitor la verificările ce vor fi efectuate de acum înainte, la lucrările de reabilitare a drumurilor din județ:

„Ieri am predat reprezentantului constructorului de drumuri MAXAGRO o ruletă. Ea arată foarte bine și lățimea unui drum contractat și grosimea straturilor care stau la baza lui. Județul Caraș-Severin are nevoie de firme pricepute și dornice de lucru iar bugetul județean și cel național trebuie să acopere prețul corect al lucrărilor. Ruleta reprezinta elementul esențial al reușitei noastre a tuturor; și a firmelor care construiesc și a beneficiarului final. De azi resetam tot în Caraș-Severin“.

Un cadou cu subînțeles, un fel de „Ocaua lui Dunca“ dacă vreți. Adevărul este că ani de zile s-a furat de s-a rupt la construirea de drumuri, nu doar în Caraș-Severin ci în toată țara. Metoda nu e nouă și se face cu…„acte în regulă“ dacă pot spune așa. Adică e foarte greu să demonstrezi că s-au făcut miș-mașuri la drumul respectiv. Am un exemplu de la un inginer constructor, uns cu toate alifiile și pretențiile celor care finanțează aceste drumuri: la atribuirea unei lucrări, sau pentru a câștiga o licitație, se vine cu un preț foarte scăzut, care ulterior va fi crescut din bucăți, ajungându-se în final la un preț de cost pe metru pătrat de drum asfaltat dublu sau chiar triplu. Pentru asta trebuie dat parandărătul care nu e mic și umflă buzunarele celor care țin pixul în mână și nu lopata. După efectuarea unei lucrări se face un decont pentru anumite tronsoane de drum, în care chipurile terenul a fost mlăștinos și a necesitat un volum dublu de piatră, ore suplimentare, mașini, etc. Cel cu pixul semnează și încasează.

Se cere un drum de 5 metri lățime plus acostament: se face drumul la 4.90 fără acostament, acesta urmând să fie terminat la…sfântul așteaptă. 10 cm de drum ori 20 – 30 de kilometri lungime egal mulți bani negri pentru zile albe, pentru același domn cu pixul. Se mai fură la grosimea stratului de asfalt, la pregătirea terenului, la calitatea materialului bituminos și în multe alte feluri. Dacă stăm să ne uităm la ei, sunt mici copii față de un alt președinte de CJ, Mustăcilă pe numele său, care în urmă cu vreo 20 de ani parcă, a raportat ca finalizate lucrările de asfaltare la drumul ce merge spre Semenic, fără să fi turnat o roabă de asfalt pe el, așa că…ăștia sunt boboci, dar promit să învețe; sunt în creștere. Asta dacă nu cumva Ocaua lui Dunca e menită să-i descurajeze.

Acum sunt două variante: ori îi dezvață de furat Romeo Dunca, se pune cu …ruleta pe ei și-i verifică la sânge, ori îl corup băieții cu pixul, urmașii lui Știka și susținătorii cu gulere albe din spate, și-l dau pe brazdă cum se spune. Adică îi dau și lui cotă parte din parandărăt și uită Dunca și de ruletă și de ocaua lui Cuza și de promisiunile electorale și se dă pe brazdă cu băieții deștepți. Atâta doar că ăștia noi s-ar putea să aibă o altă culoare politică decât vechii, dar așa se întâmplă de regulă la schimbarea puterii: pleacă ai voștri, vin ai noștri, alegătorii rămân tot ca proștii. Rămâne de văzut care va fi calea pe care o va alege.

Dan AGACHE

Lipsa serviciilor medicale stomatologice de urgență în Caraș-Severin a fost ani de zile un subiect mediatizat de presa locală, dar până în prezent a rămas la nivel de discuții în cadrul întâlnirilor factorilor decizionali.

Fostul președinte al Consiliului de Administrație din cadrul Spitalului Județean de Urgență Reșița, medicul Paul Purea spune că i-a prezentat această situație noului președinte al Consiliului Județean, Romeo Dunca, în subordinea căruia se află unitatea spitalicească.

„Trebuie făcut ceva pentru județul acesta. Poate că după 2, 3,4 ani, dacă într-adevăr va rămâne președintele CJ, Romeo Dunca va fi stabil în iureșul acesta al schimbărilor, inclusiv al celor din sănătate din județul nostru. Eu cred că o să facem treabă foarte bună și realmente să ieșim printre primele județe, altfel în evidență, în asistarea sănătății cetățenilor din Caraș-Severin.

Eu nu înțeleg cum un județ, un oraș ca Reșița, municipiu, să nu aibă urgențe stomatologice, să nu poată omul să beneficieze de asistență stomatologică de urgență! Cum se poate ca la noi în Reșița dacă ți se întâmplă să nu mai poți să dormi la ora 02:00 că ai un abces dentar să nu ai unde să te duci!”, a declarat medicul Paul Purea.

Fostul președinte al CA al spitalului reșițean afirmă că ar exista interes pentru acordarea asistenței medicale de urgență chiar din partea unor stomatologi care își desfășoară activitatea în propriile cabinete private.

„Am fost sunat de doi stomatologi care sunt înclinați spre așa ceva și trebuie să găsim un sediu sau o modalitate de asistență la un cabinet unde stomatologii să facă prin rotație gărzi, zi și noapte.

Trebuie văzut, pentru că, probabil deocamdată se va face asta într-un cabinet privat pentru că ei toți au cabinete private. Ori asta nu mai are importanță pentru că trebuie să plătească Casa de Asigurări de Sănătate. Fie că este privat fie că nu, trebuie să se asigure asistență medicală stomatologică pentru urgențele din domeniul respectiv și atunci asta cred că este un beneficiu extraordinar pentru Reșița. Eu cred că se vor face ceva lucruri în județ, în sănătate”, a mai declarat dr. Purea.

Despre faptul că a fost președintele CA al spitalului, dar și consilier județean din partea PMP, și din poziția pe care a ocupat-o nu ar fi făcut nimic pentru materializarea propunerilor cu care vine în prezent în fața președintelui Dunca, declară:

„Eu am fost ales, dar trebuie o susținere. Eu nu sunt șeful, nu sunt eu custodele spitalului, eu am fost numit și până la un punct am făcut ceea ce am făcut, dar imaginați-vă cu cine alături, cu Popovici, pe care eu abia acum îl descopăr (nr.Ionuț Popovici, fost vicepreședinte CJ). Eu nici nu am știut despre omul acesta de ce este în stare, dar o să vedeți în ceea ce o să mai apară. Sunt oameni care nu au avut altă grijă decât de a-și face bine lor, personal, nu de județ, nu de cărășeni, ci doar să „îmi meargă mie bine, să pot eu să am cât mai multe beneficii de pe urma funcției sau de pe urma poziției pe care eu o am în cadrul județului, sau  în cadrul unui organism decizional din județ”, a explicat fostul președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Județean de Urgență Reșița, poziție pe care ar putea să revină curând, în urma propunerii pe care a făcut-o chiar președintele CJ, Romeo Dunca.

Dată fiind situația, rămâne de văzut dacă în Reșița se vor acorda în cele din urmă servicii medicale stomatologice de urgență, așa cum speră medicul reșițean.

Lorena POENARU

Însoțit de managerul Spitalului Județean de Urgență Reșița, Alina Stancovici, dar și de cel însărcinat cu eficientizarea și reorganizarea sistemului medical din județ, dr. Paul Purea, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca a evaluat astăzi situația terenului din spatele Staționarului 1 unde se dorește amplasarea unui spital modular care va dispune de 100 de locuri. Construcția ușoară care va avea trei pavilioane va fi amplasată pe cei 1.700 de metri pătrați de teren, recâștigați de curând de către Consiliul Județean după ce terenul respectiv a fost cu ani în urmă înstrăinat.

„Terenul l-am obținut pentru că cei care au avut interferențe în deținerea acestui teren s-au simțit cu musca pe căciulă și nu cred că există în univers o trecere, o limpezire a apelor, mai repede decât aici. Am primit extrasul CF liber de sarcini și în 5 zile după ce am aprobat în ședință am avut extrasul, nu ne-au acționat nici în instanță și un teren care a fost al CJ, aflat în incinta spitalului, a revenit Consiliului Județean și spitalului pentru a fi utilizat în folosul cetățeanului”, a declarat președintele CJ, Romeo Dunca.

Pe terenul unde va fi amplasat spitalul modular se află în prezent și câteva construcții, viitorul acestora fiind încă sub semnul întrebării, una dintre acestea fiind un fost crematoriu.

„Evident că modul de amplasare a construcțiilor de aici nu ne este prielnic. E tot o cârpeală tipic românească, din păcate, un spital nou ar fi fost o soluție pentru noi dar dacă nu aveam antamate aceste renovări a celor trei staționare nu aș fi fost de acord cu niciun fel de investiții, decât un spital nou, dar am preluat aceste trei proiecte care în total au în jur de 30 de milioane de lei cheltuieli neeligibile, deci noi vom fi nevoiți să plătim 30 de milioane de lei ca să primim fonduri europene, deci 50-50%.

Acest compromis din păcate trebuie să îl acceptăm renunțând la Staționarul 3 pentru că acolo, din considerente de organizare a clădirii, e o clădire veche, după aceea faptul că a funcționat foarte mulți ani ca spital de boli infecțioase, este plin de bacterii și datorită faptului că sumele plătite la acest proiect sunt mici, acolo ne permitem să închidem, să nu-l mai luăm în calcul și evident, pe memorandumul semnat cu câteva zile în urmă să fim unul din cele două județe care accesează fonduri pentru realizarea acestui spital modular”, a declarat președintele Dunca.

Consiliul Județean a demarat în mare viteză toate etapele privind acest proiect de finanțare a unui spital modular, care nu este la îndemâna oricui, existând doar două astfel de spitale disponibile la nivel național.

„Noi ne-am mișcat foarte repede, pentru că acolo merge varianta primul venit, primul servit, am obținut foarte repede terenul, avem proiectul tehnic deja gata, am venit doar să vedem fizic, după ce el va fi construit, cum îl vom putea conecta la spitalul existent pentru că intenția este să îl folosim după ce o să se încheie necazul cu Covid, el poate rămâne funcțional încă 10-15 ani după aceea și va rezolva problema confortului pacienților în saloane, pentru că astăzi avem o mare problemă vis-a-vis de calitatea serviciilor medicale”, a mai declarat președintele CJ, Romeo Dunca.

Finanțarea pentru spital vine de la Guvern, Dunca precizând că va finaliza cât mai repede toate procedurile pentru a putea depune proiectul la București cu speranța că el va fi și aprobat.

Lorena POENARU