La aproape 100.000.000 de lei se ridică cifra de afaceri realizată în anul 2017 de Direcția Silvică din Caraș-Severin, conform unui raport prezentat în ședința Colegiului Prefectural de luna aceasta de către directorul instituției, Daniel Poliță.

Mai exact, în respectivul raport se precizează că la finele anului la finele anului 2017, conducerea instituției prognozează realizarea unei cifre de afaceri de 93.970 mii lei și a unui profit de 15.000 mii lei (16% din cifra de afaceri).

Principala sursă de venit a Direcției Silvice Caraș-Severin o constituie masa lemnoasă. Cantitatea de masă lemnoasă ce poate fi exploatată în anul 2017 de Direcția Silvică din Caraș-Severin, aprobată de Consiliul de Administrație al RNP Romsilva, este de 713.000 metri cubi și reprezintă 78% din posibilitatea anuală a pădurilor, conform amenajamentelor silvice, se precizează în raport. Până la finele anului 2017, directorul Daniel Poliță estimează că vor fi exploatați 634.000 mc.

Direcția Silvică din Caraș-Severin înregistrează venituri și din valorificarea altor produse și servicii decât masa lemnoasă: păstrăv de consum obținut  în cele 4 păstrăvării proprii (250 de tone), puieți forestieri, plante medicinale, asigurarea serviciilor de administrare a fondului forestier aparținând altor proprietari, servicii de paza pădurilor, prestații silvici, servicii de transport, acțiuni de vânătoare și pescuit sportiv, închirieri imobile, silvoturism.

În raportul prezentat în ședința Colegiului Prefectural sunt trecute în revistă și investițiile realizate în anul 2017: lucrări de reabilitare a unor drumuri forestiere (în valoare de 8,7 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată din fondul de accesibilizare), lucrări de corectare a torenților (1 milion de lei alocați de la B.D.C.E) și lucrările de reabilitare a sediilor ocoalelor și cantoanelor silvice, dar și pentru modernizare a utilajelor uzate cu durata de folosință expirată (1 milion de lei proveniți din surse proprii).

Karina TINCUL

Cu un profit net de aproape 60.000.000 de lei, Luxemburgul s-a clasat anul trecut în topul celor mai productivi investitori străini care au decis să-și deschidă afaceri în Caraș-Severin. Nici nemții nu se lasă mai prejos, aceștia fiind în frunte atunci când vine vorba de cifra de afaceri.

Compania nemțească TMK Reșița, axată pe domeniul metalelor feroase, reprezintă cea mai înfloritoare societate industrială din Caraș-Severin la ora actuală. Cu o cifră de afaceri de 655 milioane de lei în anul 2013, TMK reușea anul trecut să pună la dispoziția cărășenilor un număr de peste 750 de locuri de muncă, având un profit net de aproape 18 milioane de lei.

Imediat după se încadrează compania TMD Friction, societate care se ocupă de componente auto, originară din Luxemburg și care a adus anul trecut în Caraș-Severin un număr de peste 400 de locuri de muncă. Mai mult, profitul net al investitorului din Luxemburg este aproape dublu față de cel al nemților, atingând în anul 2013 o valoare de 59,6 milioane de lei. Cu toate acestea, cifra de afaceri în cadrul companiei TMD Friction a fost în 2013 de doar 209 milioane de lei.

Imediat după cei doi investitori străini se încadrează, pe lista societăților cu cea mai mare cifră de afaceri la nivel de județ, șase companii românești care, chiar dacă nu ating profitul străinilor, reușesc totuși să se mențină pe linia de plutire. Dintre acestea însă, doar trei au reușit anul trecut să obțină o cifră de afaceri care să depășească pragul de 100.000.000 de lei.

Este vorba despre C+C, cu o cifra de afaceri pe anul 2013 de 152 de milioane de lei, Miruna Internațional, cu o cifră de afaceri de 135 de milioane de lei, Collini, cu 101 milioane de lei, cifră de afaceri pe anul trecut, după cum citează Ziarul Financiar. 

Alexandra JURCA

Județul Caraș-Severin suferă în tăcere cu o economie care lasă de dorit. Abordat și analizat din toate unghurile, subiectul ponderei economice cu care județul se laudă la jumătatea anului 2014 este deja arhicunoscut și parcă-i lasă din ce în ce mai reci pe cărășenii resemnați cu gândul străinătății.

Cu o cifră de afaceri de doar 1,1 la sută, cu mult sub media pe țară și care ne clasează la coada listei, cu doar câteva puncte de codașul Mehedinți, Caraș-Severinul se face din ce în ce mai mic și în ceea ce privește exporturile. Cu o industrie care se topește de datorii și insolvențe, exportul este greu de realizat, asta cu toate că așezarea geografică a județului este cât se poate de favorabilă.

Motivul pentru care Caraș-Severinul este la coadă pe lista exporturilor, spune Strategia națională de competivitate, este în primul rând absența participării în rețelele internaționale de producție și comerț, lucru care are efecte vizibile asupra sănătății economiei locale.

„Județe precum Bistrița Năsăud, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Dambovița, Hunedoara, Olt, Sălaj, Tulcea, Vâlcea, se confruntă cu un potențial risc la nivel social care rezultă din prezența unor companii cu un număr mare de salariați, dar cu performanțe economice relativ slabe”, se arată în Strategia națională de competivitate.

Planuri sunt, finanțarea lipsește

Poate cea mai mare problemă care ține în loc exportul la nivel de județ, este lipsa unor linii de transport care să valorifice potențialul deja existent al zonei. Și asta pentru că investitorii, chiar dacă sunt puțini la număr, ar exporta mult mai mult dacă ar avea cum. Cu deschidere spre Dunăre, este nevoie ca județul să dezvolte în primul rând transportul fluvial.

Lucru luat în calcul și de autoritățile județene, și de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale, acolo unde există deja câteva planuri complexe de dezvoltare a portului de la Moldova Nouă.

„Fluviul Dunărea asigură portului Modova Veche legături fluviale cu țările riverane Dunării din Europa de Est și Centrală, iar prin canalul Rhin-Main-Dunăre cu țările din vestul Europei. Obiectivul general al proiectului de dezvoltare a portului este acela de a promova în România un sistem de transport bine dezvoltat ceea ce va duce la creșterea siguranței și facilitarea transportului de mărfuri și de pasageri la un nivel cât mai apropiat de cel european, atât în interiorul țării, cât și pe plan european și internațional”, a explicat Matei Cristian, directorul APDF, în vizita sa la Reșița.

Și Consiliul Județean are un As în mânecă, ce ar duce la creșterea exporturilor la nivel de județ. Este vorba aici despre un studiu de fezabilitate pentru realizarea unui sistem integrat de transport la Moldova Nouă, care așteaptă încă finanțare europeană în noul ciclu financiar.

„Studiul de fezabilitate se va concretiza din câte am vorbit la Consiliul Județean. A fost deja propus pentru finanțare, dar este un proiect foarte mare și probabil este gândit pentru ciclul financiar 2015-2020. Sperăm să se concretizeze”, a explicat Matei Lupu, primarul orașului Moldova Nouă.

Alexandra JURCA