Despre „Acasă în Banat“ am mai vorbit la Reper 24 și chiar am promovat o serie de acțiuni ale lor. Țelul lor este acela de a găsi oameni sărmani și a-i ajuta; de a găsi locuințe în Banat și a le renova; de a căuta oameni triști și de a le așeza un zâmbet pe față. Cu Radu Trifan am realizat de curând un interviu live la Reper 24 în care făcea trimitere chiar la acțiunea ce începe de astăzi în localitatea Ilidia din Caraș-Severin. O acțiune amplă, cu peste 400 de voluntari într-una din cele mai renumite localități ale Caraș-Severinului, Ilidia sau Mica Americă, așa cum mai este cunoscută.

„Suntem bucuroși să vă anunțăm că a treia ediția a Color the Village va avea loc în satul Ilidia din județul Caraș-Severin! Vom zugrăvi fațadele a 30 de case în trei zile, în perioada 17-19 iunie 2021”, spun cei de la Acasă în Banat. Pentru mai multe informații l-am contactat pe Radu Trifan, sufletul acestei organizații:

„Astăzi dăm startul celei de a 3-a ediții a Color the Village. Suntem în acest an în localitatea Ilidia ce aparține de Ciclova Română din Caraș-Severin, unde ne-am propus să zugrăvim 30 de fațade a unor case din localitate. Suntem desfășurați pe parcursul a 3 zile, 17 – 19 iunie, iar până acum s-au înscris 400 de voluntari, pe care i-am distribuit pe zile: astăzi, în prima zi, sunt 150 de voluntari, mâine 250, iar sâmbătă va fi vârful acestei acțiuni, cu 400 de voluntari.

Beneficiarii sunt locuitorii din Ilidia, în primul rând persoane vârstnice sau singure, care nu-și permit să facă acțiunile de zugrăvire a fațadelor  caselor în care locuiesc. În primul rând, vom repara stratul suport, tencuiala, vom chitui geamurile, vom executa toate lucrările preliminare zugrăvirii și vopsirii, după care va urma acțiunea propriu-zisă. Dacă avem parte de vreme nefavorabilă, suntem pregătiți să lucrăm și dacă vor fi reprize de ploaie. Nu este pentru prima oară când ne prinde ploaia, am mai pățit acum doi ani și chiar ne-a prins bine pentru că a fost foarte, foarte cald și s-a mai răcorit puțin. Sunt ploi de vară și dacă vor fi sunt binevenite, ne vom reorganiza pe echipe, vom sta până mai târziu dacă va fi nevoie și nu plecăm până când nu ne vom îndeplini obiectivul“.

Așa cum spuneam suntem 400 de voluntari și nu prea mai avem posibilitatea să primim alții la această acțiune pentru că nu mai avem locuri de cazare, dar dacă vor să vină îi așteptăm cu drag. Voluntarii care sunt înscriși deja, care sunt aproape de noi, atât la această acțiune cât și la altele, le spun doar atât: să fie mereu aproape de noi pentru că vom reuși“, a mai adăugat Radu Trifan, președintele asociației Acasă în Banat.

Localitatea Ilidia se mai numește și „Mica Americă” din cauză că multe din casele de aici au fost construite în urmă cu un secol, de bănățenii care au imigrat în Statele Unite. Casele sunt frumos decorate, cu porți și ferestre atent sculptate de meșteri locali. La final, fiecare casă renovată va fi înfrumusețată cu flori potrivite zidurilor din piatră.

Pentru munca lor, voluntarii vor fi recompensați cu momente sportive și artistice. Seara de vineri va fi dedicată muzicii populare bănățene, cu Traian Jurchelea, originar din Ilidia, Elena Cozîltea, Aurelia Ardeleanu și Mariana Chirilovici. Pavel Brebu, autorul monografiei satului, le va povesti voluntarilor momente din istoria Ilidiei și va prezenta ultima sa carte „Portul Popular în Ilidia”. Sâmbătă seara, Teatrul de Artă Socială Mina va prezenta un concept inedit de spectacol al unor artiști consacrați care vin special la Ilidia pentru o reprezentație dedicată participanților de la Color the Village 2021. Spectacolul va fi completat de grupul de copii din Ilidia. Pe lângă toate acestea, în fiecare seară vor avea loc momente sportive cu copiii din sat și voluntari.

Dan AGACHE

Vă propun astăzi, în zi de sărbătoare, un experiment puțin neobișnuit pentru Reper24. Lăsăm știrile deoparte, lăsăm preț de 2 – 3 minute și cozonacul, pasca, ori friptura de miel și vă invit să vă bucurați minte și sufletul cu un fragment din scrierile celui care a fost Tata Oancea. Pornim într-o călătorie de vacanță spre Cheile Nerei și aruncăm o privire spre Sasca Montană de undeva de sus, din suișul Dealului Gheorghe. Textul este un extras din fragmentul „Din fuga automobilului”, volumul ,,Anotimpuri”, autor P. E. Oancea, Reşiţa, 1970:

„Iar suim puţin la deal şi în curînd ne coborîm jos pe un drum, pe o vale foarte îngustă. De stînga sînt nişte cariere de piatră. Peste cinci minute ieşim la larg, la stînga e tot coasta pietroasă, cu tufişe, iar la dreapta, nişte paşi sub nivelul drumului, o mare de cucuruz verde întunecat se răsfaţă în răcoarea dimineţii. Asta e „Lunca”, cîmpia săscanilor. Foarte rodnică şi productivă, dar şi foarte mică faţă de proporţia comunei.

Iacă şi Nera, rîul cu apă cristalină ce izvorăşte din muntele Semenic. În nisipurile Nerei, cică s-ar afla grăunţe de aur. Dacă aş şti că-i adevărat, mai că m-aş pune şi eu să caut. Pe Nera la deal, e vorba să se facă, într-o strîmtoare, un dig, un iaz puternic şi apa ce va pica de la înălţime să mîne o turbină electrică a cărei forţă să învîrtă     maşinăriile fabricii din…   Sasca Montană. Trecem peste un pod de lemn cam lung şi iată-ne în Sasca. În frumoasa şi încîntătoarea şi romantica Sasca a lui Gropşanu şi Buzanu şi Mica şi Daneţ şi Ieremie şi Novac, poetul.

În Sasca, aşezată, înşirată pe o vale lungă şi totuşi nu prea îngustă, căci strada e destul de lată, cu case frumoase şi curate, cu vile drăguţe şi cochete (Vila Ieremia, lîngă biserica nemţească). Cu munţi înalţi pîn-la nori, coperiţi cu păduri de brad şi fag, la a căror poale se prăvălesc pîrîiaşe cu apă rece ca ghiaţa şi limpede ca cristalul. Cu mori micuţe, să le iei în braţe, aşezate pe ţărmurii ăstor pîrîiaşe, unde populaţia mai săracă îşi macină cucuruzul. Cu peşteri şi adîncimi. Cu coaste şi văi largi şi spăimîntător de repezi. Cu cascade şi căzături de apă. Cu cărări şi serpentine, căi şi drumuri cu urcă trecînd prin răcoritoare dumbrăvi pînă în vîrful munţilor, de unde panorama e dumnezeiască. Unde mai pui că subsolul geme, e năbuşit de diferite minerale.

Cred că Sasca ar fi cea mai potrivită staţiune climaterică din Banat, dacă milioanele boierilor români, ce le macină în străinătate, ar fi puse pentru zidirea și instalarea diferitelor edificii necesare pentru alinarea suferinzilor […]

Suişul devine şi mai priporos. Motorul urlă şi gîfîie din greu. Serpentinul drum ne suie şi ne urcă tot mai sus, tot mai înspre cer. Trecem pe lîngă alt părete de stîncă, tot la dreapta, numit Cîrjia Cătanei. De aci, cică a căzut jos şi a murit, în adîncime, un biet soldat (cătană), rătăcindu-se şi neştiind drumul. De atunci stînca se numeşte astfel.  Aerul parcă e mult mai tare şi curat şi mai puternic ca în vale. Privind îndărăt şi văzînd lărgimea şi adîncimea văilor, prăpăstiilor, nu ştiu ce fel de senzaţie simt, eu îndeosebi, că-mi vine să mă arunc în gol, în spaţiu, să trec, să traversez în zbor larga şi afunda vale.

Peste puţin sîntem în punctul cel mai înalt al muntelui Gheorghe. Priveliştea de azi e fermecătoare. Îndărăt, tare jos, în vale, zace Sasca înşiruită. Fumuri din coşurile caselor se naltă în răcoraşul aer. În depărtare se vede Răcăşdia şi se mai văd întinsele şi mănoasele holde şi cîmpuri […]

Curînd, iată-ne într-un loc mai sus, unde terenul se lărgeşte de amîndouă părţile. Un fel de izlaz, aşa mai mic. Aici e așezat sătuleţul Ştinăpari. Căsuţe mici şi modeste stau înşiruite de ambele părţi de-a lungul drumului. Grădinuţele de la spatele caselor sînt pline cu cucuruz carele însă nu-i aşa de verde şi plin de viaţă ca cel de pe cîmpie. Cîte o claie de fîn se vede ici-colo prin cîte o curte. Știnăpariule aproape legat de celălalt sat, Cărbunariul, carele e cu totul revărsat pe partea stîngă a drumului. Caracteristice sînt casele aici, aproape toate sînt spoite cu ultramarin mai deschis. Contrast puternic cu biserica ce e dată cu galbin.

Locuitorii ambelor sate trăiesc numai din tăiatul lemnelor de prin păduri. Mulţi dintre ei, familii întregi chiar, au fost şi pe la noi la Vasiova, în Bichiştin […]“

Extras din fragmentul „Din fuga automobilului”, volumul ,,Anotimpuri”, autor P. E. Oancea, Reşiţa, 1970

Una din nenumăratele destinații de poveste de pe meleagurile bănățene este Lacul Dracului. Situat pe Cheile Nerei, la aproximativ 6 km de la intrarea dinspre Șopotu Nou, lacul are o culoare albastru-verzui, care poate varia însă în funcție de culoarea cerului care este oglindit în apă. Localnicii spun că lacul nu are fund și că mulți din cei care s-au aventurat să facă baie în apele acestuia nu s-au mai întors. Lacul Dracului  are o formă ovoidală (35×18 m) şi este cunoscut ca fiind cel mai mare lac carstic din țară, cu o suprafaţă de 700 m2.

„Deşi se spune că adâncimea lui este de 9,3 m, localnicii povestesc că «lacul n-are fund», fiind format prin prăbuşirea tavanului peşterii alăturate şi mereu alimentat cu apa Nerei prin fisurile carstice.

În anul 1981, speologii scafandri C. Lascu şi C. Vântu au descoperit pe fundul lacului o galerie care pătrundea în masivul calcaros. Culoarul înecat are o lungime de 25 m, pentru ca apoi să pătrundă într-o splendidă sală, unde calcarul alb şi spălat alternează cu straturile negre de silex, cu forme de viaţă posibile numai în mediul subacvatic. Este un ochi de apă cu o frumuseţe plină de mister, care intră într-o pâlnie de piatră şi cu boltă de stâncă deasupra. Ochiul de apă limpede îşi schimbă mereu culoarea de la margine până în centru pâlniei, de la reflexele verzi-albăstrui la bleumarin închis, în funcţie de seninătatea cerului.

Priveliştea pe care o oferă lacul este impresionantă, iar turiştii pot privi în linişte cum peştii înoată vioi în această minune a naturii cu valoare de unicat”, povestesc realizatorii ghidului Banatul Montan.

Citește și Descoperă Banatul Montan! Buhui, lacul sub formă de vultur, o destinație de neratat din Munții Aninei

Legenda Diavolului păcălit de cioban!

Și de numele acestui lac se leagă o legendă. Se spune că însuși dracul s-a aruncat în lac după ce a pierdut un pariu cu un păstor și de aici i-a rămas și numele.

Se spune ca în timp ce un cioban bătrân își plimba turma de animale lângă apele Nerei, în apropiere de Poiana Meliugului, i-a apărut în cale dracul deghizat într-un omuleț. Dracul l-a provocat pe cioban să-i prăjească un pește fără să îl îndoaie. Viclean, bătrânul a acceptat, dar i-a cerut omulețului să prăjească la rândul său un cap de țap, fără ca acesta să își arate dinții. Ciobanul a tras peștele în țeapă de la coadă la cap, l-a ținut deasupra focului și a reușit să-l prăjească fără ca acesta să se îndoaie. La rândul său, omulețul a legat botul țapului cu funie de tei, însă aceasta a ars și, prăjindu-se, țapul și-a arătat dinții. Furios că a fost păcălit de cioban, omulețul s-a aruncat în apa lacului, iar bătrânul și-a dat seama că acesta era însuși Diavolul. De atunci lacul poartă acest nume.

foto copertă: planiada.ro

Citește și Descoperă Banatul Montan! Cinci cascade din Caraș-Severin, pe care le putem vedea într-o singură zi

Citește și Descoperă Banatul Montan pe două roți! Zonele cele mai apreciate și căutate de iubitorii de cicloturism

Karina TINCUL

Ca urmare a unor imagini apărute în mediul online în care erau prezentate tăieri în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, Garda Forestieră Timișoara s-a autosesizat şi a demarat verificări.

În urma acestei acţiuni, agenți constatatori din cadrul Gărzii Forestiere Timișoara au mers în teren, în u.a. 45 B, U.P. I din cadrul Ocolului Silvic Sasca Montană, parcelă inclusă în zona de conservare durabilă, unde sunt reglementate tăieri, unde au descoperit că există un act de punere în valoare cu un volum sub prevederile amenajamentului silvic.

„În urma verificărilor s-a constatat că titularul autorizației de exploatare a efectuat un traseu de scos-apropiat a materialului lemnos de aproximativ 80 de metrii liniari care nu avea aprobările necesare pentru execuție, drept pentru care agenții constatatori ai Gărzii Forestiere Timișoara au aplicat titularului autorizației de exploatare amenda contravențională maximă conform legislației în vigoare, de 5.000 lei”, precizează reprezentanții Gărzii Forestiere Timişoara.

Citește și: Direcția Silvică: „Exploatările forestiere din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița sunt legale”!

Lorena POENARU

Romsilva a făcut publice săptămâna aceasta imagini inedite cu cea mai mare felină din Europa, râsul, două exemplare fiind surprinse de camerele de supraveghere amplasate în două zone ale județului Caraș-Severin: Parcul Național Semenic – Cheile Carașului și Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Felina a fost depistată în urmă cu câteva săptămâni în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, fiind filmată, conform celor de la Romsilva, de camerele de monitorizare a faunei amplasate în zonă, în timp ce își marca teritoriul.

Cei de la Romsilva vin și cu o serie de explicații despre felină:

„Râsul, cea mai mare felină din Europa, este un carnivor extrem de discret, rar putând fi văzut de oameni în libertate. Prădători foarte eficienți, râșii se deplasează fără zgomot și atacă prada pe neașteptate. Au auzul și mirosul foarte fin și au o vedere foarte bună, inclusiv nocturnă, când de multe ori ies la vânătoare.

Parcul Național Semenic – Cheile Carașului oferă condițiile de adăpost, liniște și hrană necesare unui habitat sănătos. Parcul are o fauna bogată, cu numeroase specii de mamifere, între care ursul, lupul, râsul, pisica sălbatică, vulpea, mistrețul, cerbul sau căpriorul și jderul, precum și numeroase specii de pești, păsări și nevertebrate”.

Ulterior, Romsilva a fost făcute publice și imagini cu un exemplar superb de râs surprins în urmă cu câteva luni de o cameră de monitorizare a faunei amplasată într-o pădure din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Karina TINCUL

O turistă din București a fost salvată de o echipă a Serviciului Salvamont, din cadrul Direcției de Drumuri Județene Caraș-Severin, în zona Cheile Nerei.

Femeia de 64 de ani s-a aventurat într-o zonă dificilă pentru că dorea să ajungă la Lacul Dracului, obiectiv turistic accesibil printr-un traseu cu porțiuni de teren accidentat. Nefiind echipată cu încălțăminte adecvată pentru acest tip de traseu, femeia s-a accidentat în timp ce cobora o pantă abruptă.

„Echipa Salvamont ajunsă la fața locului a constatat o posibilă fractură de gleznă, a mobilizat piciorul lezat și a transportat turista la pensiunea la care era cazată. Ulterior a fost preluată de un echipaj SMURD și transferată la Spitalul Orășenesc Oravița, unde a primit îngrijirile medicale corespunzătoare”, a declarat Compartimentul Comunicare DDJ – CS.

Echipa Salvamont reamintește turiștilor amatori de drumeții în zone cu teren accidentat, importanța echipării cu încălțări adecvate pentru zone montane, care să le ofere aderenţă şi protecţie pentru zona gleznei.

Elena FRANȚ

Una dintre cele mai deosebite atracții ale județului Caraș-Severin, Lacul Dracului, a fost muza unui ceas de mână ediție limitată. Producătorul de ceasuri Peren, fondat de românul Andy Bica, a lansat o campanie de crowdfunding pentru ca acest lucru să devină realitate.

Ceasul se va numi Peren Nera și va fi primul ceas automat lansat de firma care are sediul în Elveția. Dispozitivul va fi produs într-o serie limitată de 200 de unități, potrivit wall-street.ro.

Ceasul, după cum îl prezintă fondatorul, este inspirat de Lacul Dracului din Cheile Nerei, iar pe cadranul său scrie Peren Transylvania. Acesta se remarcă prin simplitate și prin marginile din metal. Cadranul se poate roti, așa cum am văzut și pe alte ceasuri, inclusiv unele inteligente, cum ar fi Samsung Gear S2, iar limbile și indicatorii ceasului sunt luminați noaptea.

Potrivti digi24.ro, Peren este un brand care s-a lansat pe Kickstarter și ceasurile se vând exclusiv online. Andy Bica lucrează în Elveția la Rama Swiss Watch și se ocupă de zona tehnică. Ideea de a lansa un ceas nu i-a venit de pe o zi pe alta. A intrat în lumea aceasta de mic cu o pasiune moștenită de la tatăl său.

Mai multe informații și imagini pot fi accesate AICI

Diana RADU

Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera), în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, are, în derulare, în perioada aprilie 2017 – martie 2018 proiectul „Interactiune ONG – autorități pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale și naționale din sudul Banatului”.

În cadrul proiectului se realizează și un program de voluntariat destinat sprijinului pentru combaterea principalelor agresiuni împotriva mediului, care se manifestă în aria parcurilor naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului, precum și a Parcului Natural Porțile de Fier.

Principalele activităţi realizate de voluntari pe parcursul anului 2017 au vizat monitorizarea agresiunilor împotriva mediului şi informarea autorităţilor direct responsabile în legătură cu starea patrimoniului natural al parcurilor, precum şi promovarea ecoturismului prin distribuirea de publicaţii şi mesaje verbale către vizitatori şi populaţia locală în legătură cu principalele atracţii turistice şi regulamentul de vizitare al parcurilor.

La programul de voluntariat  au participat un număr total de 29 de voluntari iar în zilele de 28 și 29 noiembrie au avut loc la sediul celor 2 licee festivităţi de înmânare de diplome și acordare de premii pentru activitatea din anul de voluntariat 2017.

Prezent la festivitatea de premiere a voluntarilor de la Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” din Moldova Nouă, primarul orașului, Adrian Torma, a apreciat activitățile desfășurate de către elevii înscriși în proiect și i-a felicitat pe aceștia pentru implicarea directă în protejarea naturii.

„Mulţi avem impresia că iubim natura dar de fapt ne mulţumim să facem drumeţii şi să ne bucurăm de confortul oferit de natură, ne facem poze, iar la final le punem pe Facebook. A iubi natura înseamnă a te implica în activităţi concrete la nivel individual pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural ori elevii şi profesorii voluntari de la Liceul Tehnologic CLISURA DUNĂRII tocmai asta fac în cadrul proiectelor derulate de către GEC Nera ” a spus edilul-șef al orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma.

Proiectul „Interactiune ONG – autoritati pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale si nationale din sudul Banatului” se realizează cu sprijinul financiar al FONDULUI PENTRU INOVARE CIVICĂ, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Diana RADU

Traseele turistice din Munții Banatului s-au îmbogățit, de luna aceasta, cu un ghid ce pune în valoare, pe de-o parte, frumusețile naturii din cele trei parcuri naționale Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier, iar pe de altă parte, lucrarea conține informații corelate cu situația din teren, precum și hărți actualizate.

„Vinovată” de acest ghid este o tânără studentă, absolventă de Geografie, Andreea Elena Grosu, de la Universitatea de Vest Timișoara, care, timp de 3 ani, a studiat traseele din cele trei parcuri naționale și a constat că informațiile de la acea dată erau incomplete și contradictorii. Originară dintr-o zonă montană (Uricani -Valea Jiului), tânără studentă, pasionată de drumeții montane, a luat la pas traseele din Munții Banatului și a început să coreleze informațiile reale din teren, astfel luând naștere ideea unui ghid turistic.

„Totul a început acum 3 ani, când am venit în Timișoara pentru studii. Eram dornică de a cunoaște valențele turistice ale unui oraș nou pentru mine. Dar, provenind dintr-un mediu montan (Uricani, Valea Jiului), în timpul liber simțeam nevoia de o escapadă, simțeam nevoia să fug de agitația orașului. Astfel am ajuns să cunosc parcurile naționale și naturale din Munții Banatului (Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier). Am descoperit un potențial turistic natural foarte valoros, dar, din păcate, slab promovat, din punctul meu de vedere. Interesată de Banatul Montan, am început să mă documentez. În multe cazuri am descoperit informații incomplete, dispersate în foarte multe surse. În teren am descoperit același lucru: panouri informative ce conţin hărți neactualizate, panouri degradate şi care necesită a fi înlocuite. Având în vedere minusurile legate de slaba promovare și de informațiile aflate la stadiul la care sunt în prezent, m-am gândit la o soluție prin care patrimoniul turistic natural al celor trei arii naturale protejate din Munţii Banatului să fie pus în valoare într-o formă integrată. Astfel a luat naștere «Ghidul de turism activ al parcurilor naționale şi naturale din Munţii Banatului », care, în esență, a reprezentat teza mea de licentă, susținută în luna iulie a acestui an, și care a fost realizată sub coordonarea doamnei Lect. univ. dr. Alina Satmari”, povestește tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Ghidul conține informații clare, actualizate, informaţii atent selecţionate, conține multe reprezentări cartografice și fotografii. Este gândit în așa manieră încât să fie un ghid practic, util turistului în teren, cu alte cuvinte se cere a fi purtat în rucsac și nu păstrat în bibliotecă.

„Acesta (n. red. Ghidul) se deschide cu un capitol de «Planificare a călătoriei» în care este prezentată localizarea celor trei arii protejate, precum și căile de acces către acestea. Ghidul continuă cu prezentarea cadrului natural spectaculos în partea intitulată «Natură și aventură», iar apoi parcurge fiecare arie protejată în parte, punând accent pe protejarea naturii în zonă, pe atractii turistice, activități outdoor ce pot fi practicate aici, trasee turistice si unități de cazare. Ghidul turistic se încheie cu un capitol de sfaturi de călătorie, în care am încercat să concentrez principalele aspecte de care orice turist trebuie să țină cont într-o excursie (De ce echipament avem nevoie?, Ce punem în rucsac?, Cum să ne orientăm în teren?, Cum putem acorda primul ajutor? etc.)”, este descrierea ghidului făcută de către autoare.

Prin urmare, autoarea invită iubitorii de natură într-o escapadă în Munţii Banatului, să-și părăsească zona de confort şi să se bucure din plin de natură. Și sfatul vine pentru cei care trăiesc în zone aglomerate, uneori prea poluate, lucru ce poate deveni solicitant pentru mulți dintre noi, la un moment dat, și, mai consideră tânăra absolventă de geografie, este necesar ca mereu să ne facem timp pentru o plimbare în natură.

Ghidul, lansat la Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, din acest an, de la Romexpo

Munca pentru acest ghid turistic nu a fost una ușoară și a necesitat 3 ani de documentare, precum și ajutorul unor persoane care au contribuit la apariția ghidului. Unul dintre cei care au ajutat-o pe Andreea Elena Grosu a fost geograful Laurențiu Artugyan. De asemenea, autoarea a primit un sprijin major și din partea coordonatorului lucrării, profesor Alina Satmari.

„Laurențiu Artugyan a fost cel care m-a ajutat să descopăr zona în primul meu an de facultate și cel care m-a însoțit în toate iesirile în teren. Multe dintre fotografiile cuprinse în ghid, îi aparțin. Totodată, doamna profesor coordonator Alina Satmari m-a ajutat foarte mult în elaborarea lucrării și a fost și este un real sprijin. Ea a fost cea care a prezentat ghidul turistic Editurii Universității de Vest și astfel am reușit să public această lucrare. Sunt foarte recunoscătoare echipei editoriale, sunt oameni deosebiți!”, a declarat, în exclusivitate, pentru Reper24, Andreea Elena Grosu.

Lansarea de carte a avut loc duminică, 26 noiembrie, în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, la Romexpo, iar experiența, după cum declară autoarea ghidului, a fost una deosebit de frumoasă.

„ Am avut emoții, desigur, și chiar în momentul în care doamna Marilena Brânda mă introducea și urma să preiau microfonul, o doamnă a cumpărat cartea și m-a rugat să i-o semnez. Atunci, emoțiile au fost și mai mari. Nu ne-am așteptat la asta. Am fost foarte fericită!”, descrie momentul de la lansarea ghidului turistic tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Cartea a fost tipărită de către Editura Universității de Vest și, momentan, ghidul turistic poate fi găsit doar la Librăria Universității de Vest (din incinta Universității de Vest, Str. Vasile Pârvan, nr. 4), prețul fiind de 25 de lei/bucată.

„Acum ne dorim doar ca ghidul turistic să fie bine primit de către toți cei cărora li se adresează. Această zonă este deosebită, are un mare potențial turistic și merită să fie promovată!”, a conchis Andreea Elena Grosu.

Tot o dorință a autoarei este ca, în viitorul apropiat, ghidul turistic să fie lansat în localitățile limitrofe celor trei parcuri naturale. Până atunci însă, pasionații de drumeții montane și nu numai, ce  doresc să intre în posesia lucrării, o pot face trimițând o solicitare la adresa de e-mail: andreeaelena.grosu@yahoo.com.

foto main: Fantasticul Banat

John GAVRILESCU

Mesajul dur a fost postat pe o rețea de socializare de către proprietarul unei pensiuni din Sasca Montană, Radu Anderca. Acesta reproșează autorităților, ce au în administrare drumul județean ce leagă DN 57 de frumoasa și pitoreasca zonă virgină a Cheilor Nerei, dezinteresul arătat investitorilor din zonă prin nerepararea drumului de acces către obiectivele turistice.

Drumul Județean 571, care asigură accesul la obiectivele turistice din Cheile Nerei, este într-o stare deplorabilă de mai multă vreme. Starea proastă a șoselei creează neplăceri celor care locuiesc în această zonă, dar și antreprenorilor ce au dezvoltat o afacere în domeniul serviciilor și turismului din zona Sasca. Unul dintre aceștia, proprietar al pensiunii Rocker’s din Sasca Montană, Radu Anderca, a postat, pe pagina sa de socializare, un apel disperat la autorități. Acesta și-a intitulat postarea: „Disprețul vostru pentru munca noastră”, amintind celor responsabili că, prin acțiunile desfășurate de către proprietarii de pensiuni, au promovat zona, dar autorităților nu le pasă de drumul de acces către zonele turistice din Cheile Nerei. Pe lângă faptul că mai mulți antreprenori au investit în zonă, că plătesc taxe, că au creat evenimente, proprietarul Rocker’s le amintește autorităților că la pensiunea pe care o deține au avut loc câteva evenimente, ce au avut ca scop promovarea zonei. Printre aceștia se numără: Cătălin Scărlătescu – realizator tv „Șefi la cuțite”, formații de rock ale momentului, dar și câteva pictoriale ale cunoscutei reviste Playboy.

„Împreună, atât noi cât și voi, avem parte de Cheile Nerei, o zona minunată. Noi am realizat investiții, am creat evenimente, am adus personalități, noi muncim și plătim taxe! Voi vă bateți joc de munca noastră! Oare trebuie să așteptăm următoarele alegeri ca să cârpiți drumul de acces în Chelie Nerei????”, este mesajul antreprenorului transmis autorităților pe pagina sa de facebook.

La postarea sa, Radu Anderca a mai etichetat câțiva proprietari de pensiune din Sasca printre aceștia fiind și proprietarii pensiunii „Casa cu roți” din Sasca Română.

Citește și: 17 km de proteste! Consilieri locali și proprietari de pensiuni, sătui de cârpelile de pe DJ 571

În primăvara acestui an a mai avut loc un protest al proprietarilor de pensiuni, pe traseul Sasca – Ciuchici, mai multe persoane protestând printr-un marș auto.

John GAVRILESCU