Consilierii județeni cărășeni au votat în unanimitate acordarea a patru noi titluri de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, dintre care două post mortem. Este vorba de patru personalități din domeniul clerical: episcopul Miron Cristea (post mortem), episcopul martir Valeriu Traian Frențiu (post mortem), ÎPS Tomotei Serviciu, arhiepiscop al Aradului și preasfințitul Alexandru Mesian, episcop roman unit, greco-catolic al Eparhiei de Lugoj.

„Este vorba despre două propuneri venite din partea Episcopiei Caransebeșului și din partea Asociației Generale a Românilor Uniți, Greco-Catolici Reșița, aceștia având și o susținere din partea domnului consilier Crina.

Acum 100 de ani, la Alba Iulia, doi episcopi, unul ortodox și unul greco-catolic, de mână, au urcat pe scenă, și mai apoi au reprezentat românii din Transilvania și Banat la București. Este vorba de episcopul Miron Cristea și episcopul Iuliu Hossu. Aceștia, împreună, pe scenă, s-au adresat delegațiilor din Ardeal și din Banat și au rostit o frază memorabilă: «Pe cum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români».

Fiind la câteva zile înainte de aniversarea Centenarului Marii Uniri, am considerat că prin acest act, pe de o parte, aducem în atenția cetățenilor din județul Caraș-Severin participarea unor personalități la actul de la 1 decembrie, pe de altă parte, am considerat că dacă atunci au putut să urce împreună pe scena un episcop ortodox și unul greco-catolic și nu vreau să fac referire la acele vremuri și la relațiile dintre cele două biserici, deci dacă atunci au putut să urce împreună, și noi, acum la 100 de ani, putem să facem acest gest mic în comparație cu gestul lor, de a acorda titlul de cetățean de onoare unor înalți prelați în viață sau care au trecut în eternitate de la cele două biserici”, a explicat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu.

Karina TINCUL

Cei interesați pot lectura în continuare expunerile de motive care au însoțit cele patru proiecte de hotărâre:

EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de hotărâre privind acordarea, post mortem, a titlului de „Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş-Severin”, Episcopului Miron Cristea

Personalitate a județului Caraş-Severin, Miron Cristea a fost Episcop al Caransebeșului între anii 1910-1919, prezent fiind la memorabila zi de 1 decembrie 1918. A fost primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

S-a născut la 18 iulie 1868, în localitatea Toplița – Română, într-o familie de țărani români și a primit la botez prenumele Elie. A făcut studiile la gimnaziul săsesc din Bistrița (1879-1883), la gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1883-1887) și apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887-1890). Ca elev la liceul din Năsăud, în anul școlar 1886-1887, Elie Cristea a fost ales președinte al societății culturale Virtus Romana Rediviva, pe care o prezidase cu trei ani înainte George Coșbuc.

După finalizarea examenului de bacalaureat și absolvirea Academiei Teologice din Sibiu în anul 1890, Elie Cristea a fost numit învățător-director la Școala confesională românească din Orăștie și a început să colaboreze la Telegraful Român. După un an, Mitropolia din Sibiu l-a trimis cu o bursă să studieze la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1891-1895), unde a obținut la 15 mai 1895 titlul de doctor în filologie. Teza de doctorat este întitulată Viața și opera lui Eminescu.

În timpul studenției, a colaborat ca jurnalist la ziarele Tribuna, Dreptatea și Gazeta Transilvaniei și a fost ales secretar al Societății studențești Petru Maior. În 1894, pe parcursul desfășurării „procesului memorandiștilor”, împreună cu alți 12 colegi, a redactat un manifest prin care țăranii din Ardeal erau chemați să participe în număr cât mai mare la proces. În luna septembrie a aceluiași an, a luat parte în cadrul unei delegații numeroase de studenți ardeleni la Congresul studențesc de la Constanța. În anii 1898-1900 a fost redactor la revista Telegraful Român.

Prin activitatea sa de sprijinire a emancipării românilor din Austro-Ungaria, Cristea s-a impus încă din tinerețe atenției generale și astfel a fost ales, la 21 noiembrie/3 decembrie 1909, episcop al Caransebeșului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun la 25 aprilie/8 mai 1910. În această calitate, a apărat școlile confesionale românești din Banat de încercările guvernului ungar din Budapesta de a le desființa. Însă, a semnat alături de ceilalți episcopi români ortodocși transilvăneni, conduși de mitropolitul Vasile Mangra de la Sibiu, în 8 septembrie 1916 (la intrarea României în război, împotriva Puterilor Centrale), scrisoarea circulară nr. 2602 prin care au calificat trupele Vechiului Regat care au intrat în Transilvania drept „lupi îmbrăcați în piei de oi și amețiți de făgăduielile lui Iuda”, respectiv „români ucigători de frați”.

La sfârșitul Primului Război Mondial, Cristea a participat, ca episcop al Caransebeșului, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. În fața Marii Adunări de la Alba Iulia, episcopul Iuliu Hossu s-a îmbrățișat cu episcopul Miron Cristea, spunând următoarea frază memorabilă: „Pe cum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!”

Odată înfăptuită Marea Unire din 1918, episcopul Miron Cristea a făcut parte din delegația românilor transilvăneni care a prezentat actul unirii la București. Ca recunoaștere a meritelor sale în procesul unificării, Miron Cristea a fost ales de Marele Colegiu Electoral, la 18/31 decembrie 1919, să ocupe scaunul (rămas vacant) de mitropolit primat al Bisericii din România întregită. Învestitura și înscăunarea au avut loc a doua zi.

La 4 februarie 1925, mitropolitul primat Miron Cristea a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind învestit și înscăunat la 1 noiembrie 1925, devenit astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc. În calitate de întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, el a desfășurat o intensă activitate cultural-misionară.

EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul privind acordarea, post-mortem, a titlului de „Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin”, Episcopului Martir Dr. Valeriu Traian Frențiu

Născut la Reșița, episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu a fost unul dintre ierarhii participanți la Marea Adunare de la Alba Iulia unde participă ca delegat titular al Episcopiei Române Unite, Greco-Catolică Lugoj. A lăsat în urmă o vastă moștenire spirituală și materială bisericii, câteva puncte prețioase de reper pentru activitatea preoțimii și unele căi bătătorite pentru progresul spiritual al creștinilor din Eparhiile unde a slujit, precum și pentru întreaga Românie.

S-a născut la 25 aprilie 1875 la Reșița. A făcut școala primară la Reșița și a urmat cursurile Gimnaziului Superior greco-catolic din Blaj, pe care l-a absolvit în anul 1894. În toamna aceluiași an, s-a înscris la Facultatea de Teologie a Universității din Budapesta. După cei 4 ani de studii, la 28 septembrie 1898 a fost hirotonit preot celib. Își continuă studiile teologice la Institutul Augustinaeum din Viena, institut rezwervat, în aceea vreme, nobililor. Concomitent cu studiile teologice, i s-a încredințat și misiunea de confesor al militarilor români din garnizoana Vienei.

Promovat doctor în Teologie, în anul 1902, s-a întors la Lugoj, unde între anii 1902-1904 a fost utilizat în cancelaria eparhială ca impiegat, bibliotecar și vice-notar consistorial. În anul 1904 a fost numit paroh la Orăștie și protopop al districtului cu același nume.

La începutul anului 1912 a fost transferat ca paroh și promovat vicar foraneu episcopesc la Hațeg, județul Hunedoara, iar la 4 noiembrie 1912, la 37 de ani, a fost numit Episcop al Lugojului. La data de 14 ianuarie 1913, a fost consacrat episcop în catedrala de la Blaj.

După tragicul sfârșit al Episcopului Demetriu Radu la 8 decembrie 1920, Episcopul Valeriu Traian Frențiu a fost transferat la Eparhia de Oradea, la 25 februarie 1922.

Episcopul Valeriu Traian Frențiu a încercat să introducă sistemul de învățământ ca șașe ani de studii teologice, din care doi ani de filosofie pură în limba latină. A introdus exercițiile spirituale obligatorii pentru întregul cler al eparhiei: preoți, protopopi, profesori de teologie și de liceu, canonici.

Cu binecuvântarea sa, au fost introduse în cult devoțiunile față de Sfântul Anton de Padova, Sfânta Tereza de Lisieux, Ordinul Terțiar Franciscan, Octava de rugăciune pentru unirea Bisericilor, precesiunile euharistice, exercițiile spirituale pentru cler, misiunile pentru credincioșii din parohii.

Acesta a ridicat, pe cheltuiala sa 14 biserici și a contribuit cu ajutoare substanțiale la alte 20 de biserici. La aniversarea a 25 de ani de episcopat, în anul 1938, a instituit în fiecare eparhie din dieceză, câte o fundație liturgică, în amintirea părinților, surorilor, fratelui și cumnatei sale.

În calitate de om de cultură, Episcopul Valeriu Traian Frențiu a sprijinit lucrările oamenilor de cultură locali, îndeosebi a autorilor de manuale școlare de teologie sau pentru școlile medii, de broșuri și studii de răspândire a culturii creștine, ca și de literatură și poezii religioase. S-a bucurat de colaboratori care i-au fost nu numai sfetnici luminați, ci și participanți, alături de chiriarh, la actul de guvernare eparhială și la ducerea la îndeplinire a mărețelor sala planuri.

Pentru activitatea sa multilaterală, Episcopul Valeriu Traian Frențiu a fost răsplătit cu mai multe ordine și decorații. A fost purtător al Legiunii de Onoare, asistent al Tronului Pontifical și decorat de Papa Pius al XI-lea, la 22 aprilie 1927, cu Paliul Sacru.

la 28 octombrie 1948, odată cu scoaterea Bisericii Române Unite în afara legii, a fost arestat și izolat, împreună cu ceilalți cinci episcopi greco-catolici români în lagărul de la Dragoslavele. În februarie 1949, întregul grup de ierarhi a fost transferat la Mănăstirea Căldărușani, transformată în lagăr de concentrare, iar în mai 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmației, unde la data de 11 iulie 1952 s-a stins din viață.

A fost înhumat într-o groapă comună din cimitirul săracilor, mormântul fiind nivelat pentru a nu se mai cunoaște locul înhumării și pentru a evita pelerinajele la mormintele martirilor uciși la Sighet.

EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de hotărâre privind acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş-Severin”, ÎPS Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului

Înaltpreasfinţitul Părinte Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului , venerabil ierarh, decan de arhierie al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fost episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului și urmaș în scaunul episcopal de la Arad al episcopului Ioan Ignatie Papp, făuritor al Marii Uniri. Prin contribuția pe care a avut-o asupra vieții social-spirituale din Banat, păstorind în cei 48 de ani de arhierie toate zonele toate zonele Banatului, reprezintă un model viu de unitate și fidelitate față de credință și neam.

S-a născut la 4 iunie 1936 la Timișoara, oraș unde urmează Școala elementară, apoi liceul. Între anii 1953 – 1957 a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din București, luându-și licența în Teologie.  În anii 1957-1960 a urmat cursurile de doctorat de la același unitate de învățământ, specializarea Patrologie, secundar Istorie bisericească universală.

Face studii ecumenice în Elveția, la Facultatea de Teologie protestantă din Neuchatel în 1967, la Institutul ecumenic de la Bossey (1967-1968) și la Facultatea de Teologie din Fribourg (1971-1972).

În 1961 a fost numit profesor la Seminarul Teologic din Caransebeș. De le  1 octombrie 1961 a fost secretar eparhial la Arad iar în anul imediat următor la Timișoara.

La 1 aprilie 1968, a fost numit vicar administrativ al Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului. Hirotonit diacon necasătorit, la 22 octombrie 1961, apoi preot la 10 martie 1968, iar la 24 iunie 1969 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, sub numele de Timotei. La 6 decembrie 1970, în urma aprobării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost hirotesit întru arhimandrit.

La cererea şi recomandarea Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit dr. Nicolae Corneanu al Banatului, Sfântul Sinod, în şedința din 15 decembrie 1975, a ales pe arhimandritul dr. Timotei Seviciu în postul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului, cu titlul de „Lugojanul”. Fiind instalat la Timişoara în data de 8 februarie 1976. Serviciul religios a fost oficiat de un sobor alcătuit din Înalt Prea Sfințitul dr. Nicolae, episcopul dr. Visarion Aştilean al Aradului, episcopul dr. Vasile Coman al Oradiei, asistaţi de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.

În 1984, după trecerea la cele veşnice a episcopului Visarion Aştileanu al Aradului, membrii Colegiul Electoral Bisericesc, împreună cu membrii Adunării eparhiale a Episcopiei Aradului, convocaţi pentru ziua de 30 septembrie 1984, au ales în unanimitate pe Prea Sfinţitul dr. Timotei Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului ca episcop al Aradului. Instalarea a avut loc în 2 decembrie 1984, în catedrala episcopală din Arad, în prezenţa mitropolitului Antonie Plămădeală al Ardealului, I. P. S. Sa dr. Nicolae al Banatului, episcopului Vasile al Oradiei, episcopului Emilian de Alba Iulia şi arhiereului-vicar Gherasim Hunedoreanul al Aradului. Activitatea Prea Sfintiei Sale, la Arad, se desfăşoară pe mai multe planuri.

În ultimii ani s-au construit peste 70 de biserici şi a patronat restaurarea a peste 450 de locaşuri de cult, multe dintre ele fiind monumente istorice. Din iniţiativa sa se înalţă în Arad noua catedrala ortodoxă cu hramul „Sfanta Treime”. În vara anului 1986, din inițiativa şi purtarea de grija a P. S. Sale, au început ample lucrări de restaurare a întregului complex arhitectonic de la manastirea „Sfantul Simion Stalpnicul de la Arad-Gai, ctitorie a episcopului Sinesie Jivanovici al Aradului (1751-1768).
La 7 august 1989, într-un cadru festiv, a fost redeschis Muzeul colecției de artă şi carte veche românească.

A acordat atentie şi celorlalte aşezăminte monahale, înfiinţate sau reînfiinţate dupa 1990, dintre care amintim: mănăstirile de la Feredeu, Roşia, Almaş, toate din judetul Arad şi Crişan, schiturile de la Cetatea Colt, Ghelari, Sfântul Nicolae de la Vulcan, Straja, Cucuiş, toate din judetul Hunedoara.

La iniţiativa P. S. Sale, cu aprobarea Sf. Sinod al B. O. R., începând cu anul şcolar 1991-1992, la Prislop s-au deschis cursurile unui Seminar Teologie Liceal-Monahal „Sfânta Ecaterina” pentru fete, cu o durată de şcolarizare de cinci ani.

Încă de la înfiinţarea Facultății de Teologie din cadrul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, Prea Sfinția Sa este strâns legat de această institute de învățământ universitar, fiind şi cadru didactic, predând Istoria bisericească universală.

Din anul 1992, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, comunitățile româneşti din Ungaria, aparţinând Vicariatului ortodox din Gyula, au revenit sub jurisdicția canonică a Episcopiei Aradului. În calitatea de arhipăstor şi al românilor din Ungaria, P. S. Sa dr. Timotei, pentru parohiile din cadrul acestui vicariat a donat Biblii, cărți de rugăciune, Mica Biblie, Catehisme, unele obiecte de colportaj şi a făcut nenumărate vizitații canonice în aceste parohii.

A fost încredinţat de către Sfântul Sinod al B. O. R., în numeroase rânduri, primind diferite misiuni de reprezentare la întruniri ecumenice de peste hotare. Astfel, în decursul timpului, P. S. Sa a participat la conferințe teologice interconfesionale şi intercreştine ţinute în Elvetia, Franta, Germania, Suedia, Finlanda şi S. U. A.

EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de hotărâre privind acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare” al judeţului Caraş-Severin, Preasfințitului Alexandru Mesian, Episcop roman unit, greco-catolic al Eparhiei de Lugoj

Promotor al ecumenismului și al bunelor relații între cultele religioase, Preasfințitul Alexandru Mesian, Episcop roman unit, greco-catolic al Eparhiei de Lugoj ce se întinde pe teritoriul judeţelor: Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara, Arad şi pe o porţiune a judeţelor Alba şi Mehedinţi. De asemenea, are în îngrijire comunităţile greco-catolice de limbă română din Serbia, cum ar fi Marcovăţ şi Vârşeţ.

S-a născut la 22 ianuarie 1937, în localitatea Ferneziu, Baia Mare, județul Maramureș. A urmat cursurile școlii elementare la Ferneziu și școala profesională la Baia Mare. În anul 1957 a început studiile teologice la Institutul Teologic Romano-Catolic de la Iași de unde, în același an, este exmatriculat pe motiv că provine dintr-o familie greco-catolică din Transilvania.

În perioada 1960-1965 a urmat studiile teologice, în secret, după amnistia generală dată în 1964.  A fost hirotonit preot în strict secret la 8 mai 1965 de către P.S.S. Ioan Dragomir, Episcopul român unit al Maramureșului. La 20 iulie 1994, Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II –lea l-a numit Episcop coadjutor al Prea Sfințitului Episcop Ioan Ploscaru, Episcop de Lugoj, iar la 8 septembrie 1994, la Blaj, a fost consacrat episcop de către Mitropolitul Blajului Lucian Mureșan.

Din anul 1995 este numit Episcop eparhial al Lugojului de către Papa Ioan Paul al II – lea iar prin Decretul nr.38 din 20 martie 1996 al Președintelui României este recunoscut în funcția de Episcop eparhial al Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj.

Preasfințiul Alexandru Mesian a primit numeroase distincții fiind un membru marcant al cultului roman unit, greco-catolic, având raporturi foarte bune cu celelalte culte, în special cu Biserica Ortodoxă Română. Din anul 1994 este membru al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștine din Roma precum și responsabil cu ecumenismul în cadrul Conferinței Episcopilor Catolici din România, din anul 1995 este membru al Comisiei Mixte Internaționale de Dialog Teologic între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă, din anul 2005 este președintele Comisiei pentru redactarea Dreptului Paricular al Sinodului BRU și președinte al Comisiei Misionar-Ecumenică a BRU.

De-a lungul celor 15 ani de activitate ca Episcop a participat la foarte multe întâlniri cu caracter ecumenic, atât în țară cât și în străinătate. În anul 200 a participat, la Baltimore, la lucrările celei de-a VIII –a Întâlniri de Dialog Teologic Internațional între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă.

În anul 2011 a oferit sprijin pentru realizarea, în curtea Parohiei Greco-Catolice din Reșița, bustului Episcopului Martir Dr. Valeiu Traian Frențui.

Preşedintele României i-a acordat Ordinul “Meritul Cultural în grad de Comandor” – Categoria “G” – Culte (2004). Este „Cetăţean de onoare al Municipiului Lugoj” (2005) și „Cetăţean de onoare al judeţului Timiş” (2016).

Județul Caraș-Severin are doi noi cetățeni de onoare: un inginer și un artist. Înmânarea diplomelor către cei doi omagiați a avut loc săptămâna aceasta în sala de ședințe a Consiliului Județean, fiind urmată de o expoziție. Evenimentul nu a fost însă lipsit de incidente și de replici sau chiar acuzații dure la adresa instituției gazdă și a consilierilor județeni, reuniți la ora aceea într-o ședință ordinară, care a degenerat și ea într-un adevărat circ.

Primul omagiat a fost inginerul Gheorghe Rozovleanu, recompensat pentru munca depusă în anul 1964 când a condus lucrările de electrificare a Muntelui Semenic, o inițiativă unică în România la momentul respectiv.

„Am reușit să fac lucrarea cu ajutorul a 15 electricieni calificați de mine la locul de muncă, în 6 luni cât am lucrat am și calificat electricienii prin cursuri, ținute după-masă și duminica. Gropile în stâncă am reușit să le facem cu ajutorul celor din Văliug, ai căror strămoși, cioplitori în piatră au fost aduși în zonă de Maria Terezia.  Îmi amintesc că a venit și fiscul și m-a amendat că am angajat un căruțaș, că aveam nevoie de cai să trag stâlpii sus. Mi-au spus că nu aveam voie să angajez decât electricieni că cum calul nu e electrician, m-au amendat cu 250 de lei”, și-a amintit Rozovleanu, cu nostalgie, de acele vremuri în care a reușit să lege Muntele Semenic de centrala de la Crăinicel.

Cel de-al doilea omagiat a fost profesorul și pictorul Petru Galiș, cel fără de care Reșița artistică ar fi fost foarte săracă, după cum afirma criticul Ada Cruceanu.

„E frumoasă diploma, am să o păstrez cu venerație. Vă mulțumesc că mi-ați făcut această onoare. Sunt un tip norocos, mi s-a întâmplat să fac ceva care să fie prețuit în așa fel încât iată mi-a adus și acest obiect drag mie”, a mărturisit cu umor și modestie, Galiș.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157667363633846″]

Rozolveanu și Galiș au fost numiți cetățeni de onoare la inițiativa consilierilor județeni Nicolae Ștefănescu (care între timp și-a dat demisia), respectiv Daniel Surdu.

Înmânarea diplomelor a fost urmată de vernisajul unei expoziții în care au fost expuse lucrări semnate de Petru Galiș și foștii săi discipoli, organizată la inițiativa fostului viceprimar al Reșiței, Dorinel Hotnogu. Actualmente preşedinte al Clubului Lions Reşiţa Montană, acesta a avut câteva cuvinte deloc măgulitoare la adresa consilierilor județeni. La declarația lui Galiș că ar dori să doneze un tablou Consiliului Județean în semn de mulțumire pentru diploma primită, Hotnogu a replicat că aleșii județeni nu ar fi capabili să aprecieze creațiile artistice ale pictorului:

„Nu pun mare preţ pe diploma care i s-a acordat domnului Galiş, deşi, înseamnă un fel de recunoaştere a societăţii faţă de activitate sa de artist şi dascăl. Dar, această instituţie e o instituţie uşor penibilă şi, din acest punct de vedere, acest tablou e puţin prea mult, în sensul că nu cred că va înţelege niciunul nimic din acest tablou şi se vor uita, aşa, ca viţelul la poarta nouă! 

Şi nu cred că e nici necesar să pictaţi în fiecare an alt tablou. Să vă ocupaţi de alte lucrări, întrucât Consiliul Judeţean este o instituţie care n-a avut bani să cumpere o şampanie şi nişte pişcoturi. A trebuit ca un consilier judeţean să le aducă de acasă, în condiţiile în care, aproape în fiecare lună, au semnat recepţii de drumuri nefăcute, de zeci de miliarde şi acum dau cu subsemnatul la DNA”, a declarat Dorinel Hotnogu.

Karina TINCUL

Județul Caraș-Severin va avea doi noi cetățeni de onoare: Gheorghe Rozovleanu și Petru Galiș, au decis consilierii județeni în ultima ședință ordinară a forului județean. 

Cele două proiecte de acordare a titlurilor de cetățeni de onoare sunt printre puținele care nu sunt propuse de vicepreședintele forului județean, Ilie Iova, ele fiind introduse pe ordinea de zi la propunerea consilierilor județeni Nicolae Ștefănescu (care între timp și-a dat demisia) și Daniel Surdu.

Probabil că numele lui Gheorghe Rozovleanu nu este cunoscut de mulți. De profesie inginer, acesta s-a ocupat de electrificarea Muntelui Semenic. Proiectul a fost unul de amploare, care a cuprins, printre altele, efectuarea măsurătorilor topometrice, calificarea și instruirea electricienilor, completarea proiectului cu racordul la 6000 V de la centrala „Crainicel” C.S.R Văliug și darea în exploatare a postului de transformare construit lângă funicular, în anul 1964. De asemenea, noul cetățean de onoare al Caraș-Severinului a condus lucrările de electrificare a județului și s-a ocupat de diverse lucrări, printre care racordarea electrică a vămii Naidăș, după cum se precizează în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate de consilierii județeni, la fel ca și cel privind acordarea distincției artistului Patru Galiș. Născut în județul Arad, Galiș, grafician heraldist atestat de comisia de specialitate a Academiei Române, a fost îndrumătorul și formatorul mai multor generații de pictori din Caraș-Severin. De asemenea, acesta este autorul a peste 30 de steme de localități publicate în Monitorul Oficial.

Titlul de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin reprezintă o distincție onorifică și nu presupune acordarea de drepturi materiale. În schimb cetățenii de onoare ai județului au dreptul de a participa gratuit la spectacolele şi manifestările ştiinţifice, cultural – artistice şi sportive la care Consiliul Judeţean este organizator sau co-organizator şi de a intra gratuit în bazele de agrement aflate în proprietatea administraţiei judeţene.

Karina TINCUL

Ziua de duminică a fost una plină de emoție la Marga. Fii satului, plecați prin toate colțurile lumii, s-au reunit într-un cadru festiv pentru a depăna amintiri din copilăria trăită în comuna cărășeană.

Ocazia nu putea fi una mai bună, și asta pentru că festivitatea de întâlnire a fiilor satului s-a suprapus perfect cu inaugurarea noului Cămin Cultural al localității. Primarul Nicolae Beg a tăiat panglica noului cămin, după care autoritățile locale și invitații s-au reunit într-un ambient de poveste pentru a-și povesti viața din ultimii 30 de ani în care nu au mai știut nimic unii de alții.

Cu aceeași ocazie, edilul Nicolae Beg a oferit și patru diplome de cetățean de onoare pentru cei care au făcut cinste comunei cu activitatea lor.

„Consiliul Local Marga, întrunit în ședința ordinară de lucru în data de 3 iulie a aprobat proiectul de hotărâre inițiat de Primărie, prin care se propunea acordarea titlului de Cetățean de Onoare al comunei Marga domnului Jompan Afilon, Jupâneanț Cornel, Poliță Ioan și Toma Ion (postmortem) pentru contribuția deosebită adusă la promovarea culturi, recunoașterea în țară și străinătate a comunei noastre cu valorile, tradițiile și istoria locală”, explică autoritățile locale din Marga.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157655740107469″]

Cu toate că nu a fost prezent la eveniment, deputatul Ion Mocioalcă, apropiat cu sufletul de comuna cărășeană și la rândul său cetățean de onoare al localității, a transmis un mesaj scris pentru fii rătăcitori ai satului care au decis ca după trei decenii să se reîntâlnească.

„Ce lăsat de suflet poți transmite  unor oameni care sunt mărgani ? Oamenii care  sunt binecuvântați de Dumnezeu, care prin strădania lor , au tot : credință, entuziasm și tenacitate.

Legenda spune că argonauții, în căutarea lânii de aur, au traversat Banatul și  au ajuns până la Dunăre, la Babacaia. Marga era și ea pe acest traseu. Nu știm ce au găsit  argonauții. Dar, orice om de bunăcredință ajuns întâmplător sau nu să calce prin Marga, va găsi ceea ce lumea contemporană a pierdut sau e pe cale să piardă : un peisaj ce-i pridvorul Raiului, oameni gospodari, frumoși și așezați, iubitori de oaspeți.

Artă și cultură, la ea acasă, pentru care Marga e invidiată de centre mult mai mari decât o comună bănățeană.  Pe urmă, vizitatorii nu se lovesc la Marga de îndeopște practicată judecată a aproapelui, de primejdia generalizării, categorisirilor și altele. Aici găsești o inegalabilă neaoșă românească și bănățănească ruralitate a limbii, a gestului, a muzicii.

Nu mi-am propus de fapt să consemnez momentele istorice, evenimentele sau personalitățile locului. Mi-am propus să vă spun că sunteți un colț remarcabil al Banatului, că mă onorează faptul că m-ați considerat demn de a mă numi cetățean de onoare al comunei. Ce mai !! , într-un cuvânt :  mă făloșesc cu voi !”

Alexandra JURCA

În cea mai recentă şedinţă de lucru, consilierii locali din Caransebeș au aprobat acordarea titlului de „Cetăţean de onoare al municipiului Caransebeş” ultimilor doi veterani de război din Caransebeș.

Cei doi bătrâni sunt singurii veterani de război care mai locuiesc în urbea de pe malurile Timişului şi Sebeşului.

Ştefan Dumitrescu şi Ernest Kellner, ambii în vârstă de 96 de ani, poartă încă un cufăr bogat de amintiri din război. Aceștia au fost cinstiți la începutul acestei săptămâni de autoritățile locale din Caransebeș pentru devotamentul lor pentru țară.

De asemenea, Caransebeşul este una dintre cele 29 de localităţi din Caraș-Severin unde încă mai trăiesc veterani de război.

Cosmin VLAD

Bătălia pe locuri de parcare este din ce în ce mai mare la nivel de municipiu. Tocmai de aceea, reșițenii au început să se îndrepte spre locurile de parcare plătite. În acest fel, chiar dacă sunt nevoiți să scoată periodic bani din buzunar, vor avea măcar garanția că au mereu  unde să parcheze.

Și aceste locuri rezervate, însă, pot fi pierdute în cazul în care beneficiarii nu își plătesc taxele la timp. Astfel, autoritățile locale din municipiu fac un apel către șoferii care dețin un astfel de loc de parcare pe numele lor, pentru a se prezenta la ghișeu cât mai curând, pentru a-și achita dările.

Termenul limită de plată a taxelor pentru locurile de parcare este 31 martie. În caz contrar, locurile neplătite de actualii deținători vor fi vacantate și atribuite unui alt solicitant de pe lista de așteptare.

Pentru anul 2015, taxa de parcare este de 99,70 lei și poate fi achitată de luni până joi, până la ora 15:00, iar vineri până la ora 12:00, la sediul Direcției pentru Administrarea Domeniului Public și Privat.

 Alexandra JURCA

Județul Caraș-Severin are doi noi cetățeni de onoare: Petru Buzzi și Gheorghe Jurma. Consilierii județeni cărășeni au votat astăzi în unanimitate hotărârile de acordare a acestei distincții pentru directorul Camerei de Comerț a județului Caraș-Severin și pentru criticul și editorul cărășean. 

Aleșii județeni au decis să acorde celor doi titlul de ”Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin”, pentru meritele deosebite în promovarea intereselor județului. Cele două proiecte de hotărâre au fost inițiate de președintele Consiliului Județean, Sorin Frunzăverde.

După cum se menționează în expunerea de motive a proiectului de hotărâre, Petru Buzzi, născut în Clopotiva, județul Hunedoara, a derulat o activitate importantă în domeniul jurnalismului la ziarele Flamura, Timpul și Sud-Vestul. Din anul 2004, acesta se află la conducerea Camerei de Comerț și Industrie a județului Caraș-Severin. Petru Buzzi este vice-președinte al Asociației Banatul fără frontiere și al Asociației Culturale ARS Proxima Reșița. Ca membru al mai multor asociații și fundații a avut o implicare deosebită în viața socială și culturală a comunității, o bună colaborare cu instituțiile și organismele neguvernamentale locale și regionale pentru dezvoltarea economică și socială a județului.

La rândul său, Gheorghe Jurma, care a împlini luna viitoare frumoasa vârstă de 70 de ani, a avut o carieră impresionantă în domeniul jurnalismului. De-a lungul timpului a lucrat, a înființat sau a condus o mulțime de publicații, printre care: Semenicul, Caraș-Severinul, Almanahul presei și tiparului, Albatros, Almăjana, Bocșa culturală, Nedeia. Din anul 1993, este directorul Editurii Timpul (astăzi TIM). A îngrijit, în cadrul editurii TIM sau al alte edituri, peste 500 de volume de poezie, proză, critică și istorie literară. În anul 2000, Gheorghe Jurma a fost distins cu Medalia comemorativă ”Mihai Eminescu” pentru cărțile dedicate lui Eminescu și colecția inaugurată la Reșița. A lansat multe colecții editoriale care să popularizeze locurile și valorile acestei zone în țară și peste hotare: Descoperirea Banatului, Itinerare turistice în Munții Banatului, Drumul apelor, Studii, Monografii, eseuri despre scriitorii de azi, se precizează în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Cele două distincții vor fi înmânate în cadru unei ceremonii ce va avea loc cel mai probabil luna viitoare.

Karina TINCUL

Municipalitatea din Reșița a decis ca orașul să mai aibe un cetățean de onoare. Este vorba despre cel care a creat Cartierul Francez, un teren moștenit de la familia sa, pe care l-a dezvoltat într-o zonă rezidențială căutată de mulți dintre reșițeni.

Cornel Roșu, licențiat al Facultăților de Educație Fizică din Timișoara și din București și-a adus o contribuție importantă nu doar la partea urbanistică a orașului ci și la sportul reșițean. Fost șef al centrului de Copii și Juniori și antrenor la Clubul Sportiv Gloria Reșița, renumele noului cetățean de onoare de care municipiul se bucură este moștenit de la bunici.

„Este vorba despre întreaga familiei Roșu. Bunicul și-a adus aportul la dezvoltarea orașului, iar fiul dânsului , Roșu Cornel,  este cel care a fost luat în discuție pentru acest titlu. Știu că vine doar de două ori pe an în oraș și a promis că va trece și pe la noi. Cred că va fi o surpriză pentru dânsul acest titlu de cetățean de onoare”, explică primarul Mihai Stepanescu.

Plecat în străinătate încă din anul 1979, reșițeanul nu a uitat de unde a plecat și și-a adus mereu aportul la dezvoltarea, cât de mică, a orașului. Pe lângă faptul că a dat naștere unui cartier rezidențial unde reșițenii își pot cumpăra teren chiar și în rate, noul cetățean de onoare al Reșiței a dotat de nenumărate ori cluburile sportive cu echipamente performante.

„Am considerat că este o idee bună să fie cetățean de onoare al Reșiței , pentru că s-a implicat în pentru evoluția  grupul sportiv din Valea Domanului . De asemenea, ne-a facilitat tot felul de legături cu orașe din sudul Franței , și am considerat că este bine ca dânsul să obțină acest titlu”, a mai menționat Mihai Stepanescu.

Alexandra JURCA