Direcţia de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin desfășoară pe perioada lunii iunie 2019, sub sloganul „Nu merită să riști!”, campania de informare-educare-conștientizare cu tema „Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool”. În parteneriat cu asociația ALIAT-Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor, în data de 5 iunie, se va organiza Ziua națională se testare a consumului de alcool.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, alcoolul este a treia cauză de boală și moarte prematură pentru populația generală, fiind responsabil pentru mai mult de 200 de boli.
Unul din zece decese la femeile cu vârsta între 15 și 29 de ani, și unul din patru decese la bărbații de aceeași vârstă este legat de consumul de alcool. Adolescenții și tinerii reprezintă o populaţie la risc. Aproximativ 80% din adolescenții români în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață alcool.

Vârsta medie la care adolescenții români încep să bea este 14 ani, numărul băieților care consumă alcool dublându-se până la vârsta majoratului. Cei mai vulnerabili la efectele alcoolului sunt adolescenții care încep să bea înainte de a împlini 15 ani. Aceștia au un risc de patru până la șapte ori mai mare de a deveni dependenți de alcool față de colegii lor care încep să bea după vârsta de 17 ani. Pe perioada adolescenței, cu fiecare an câștigat fără consum de alcool, riscul dependenței scade în medie cu 10 procente.

La gravide, consumul de alcool este un factor de risc pentru evoluția sarcinii, fiind asociat cu moartea fătului, avort spontan, naștere prematură, creștere intrauterină deficitară a fătului, greutate mică la naștere a nou-născutului. cunoscute sub denumirea de sindrom alcoolic fetal. Semnele și simptomele sindromului includ malformații ale capului, feței și organelor interne, retard mental și tulburări comportamentale, dificultăți de funcționare și de adaptare la viața cotidiană, cu manifestare pe parcursul întregii vieți. Sindromul alcoolic fetal poate fi prevenit prin abstinența de la alcool pe durata sarcinii.

Scopul campaniei este: formarea unor valori și atitudini pozitive față de stilul de viață sănătos și stimularea schimbărilor pozitive în comportamentul legat de alcool.
Grupurile țintă ale campaniei din acest an sunt: gravidele, femeile care planifică o sarcină în viitorul apropiat, precum și copiii și tinerii sub 18 ani, precizează DSP Caraș-Severin.

foto: botosaneanul.ro

Elena FRANȚ

Cifrele date publicităţii de către Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog sunt îngrijorătoare: în primele patru luni ale anului au ajuns la urgenţe de şapte ori mai mulţi consumatori de droguri decât în aceeaşi perioadă din 2014.

În primele 4 luni ale anului 2014 au apelat la serviciile de urgenţă ale spitalelor din Reşiţa şi Caransebeş doar 3 consumatori de droguri sau substanţe halucinogene. Cifrele pentru aceeaşi perioadă a anului în curs sunt însă alarmante: 22 de consumatori cu vârste între 16 şi 45 de ani au ajuns la spital, dintre care 12 la Caransebeş şi 10 la Reşiţa.

„Trei dintre cei aceştia au fost internaţi la secţia de psihiatrie a Spitalului Judeţean Reşiţa. Alte trei persoane s-au adresat în această perioadă centrului, beneficiind de consiliere de specialitate”, a precizat Sorin Andriţoi, coordonator al CPECA Caraş-Severin.

Potrivit acestuia, în evidenţele centrului ajung doar cei care se prezintă la una dintre unităţile spitaliceşti, astfel că este greu de estimat numărul consumatorilor, însă este cert că fenomenul are o amploare mult mai mare.

În perioada următoare, la nivelul Prefecturii se va institui un grup de lucru, în care vor fi implicate toate instituţiile care au atribuţii în prevenirea consumului de droguri.

În prezent, activitatea centrului judeţean antidrog este coordonată de doi ofiţeri de poliţie specialişti în prevenire, serviciile de consiliere şi cele terapeutice fiind asigurate în caz de nevoie de specialişti din cadrul centrului regional Timişoara. Deşi este sprijinit în activitatea de prevenire de aproape 40 de voluntari, centrul judeţean ar mai avea nevoie de un psiholog şi un asistent social pentru ca echipa terapeutică să fie completă.

Diana RADU

Potrivit datelor prezentate de Centru de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Caraş-Severin, judeţul nu se află printre cele cu un număr mare de consumatori de droguri. Neoficial, cifrele sunt departe de realitate, iar vârsta la care tinerii încep să guste din mirajul drogurilor este tot mai fragedă.CPECA Caraş-Severin a derulat pe parcursul anului anterior o serie de activităţi de prevenire pentru a descuraja consumul de droguri şi a atrage atenţia despre efectele grave pe care le poate avea o astfel de dependenţă. Deşi funcţionează cu un singur angajat, centrul a desfăşurat în 2014 un număr de 36 de activităţi în şcoli şi licee, două campanii de prevenire şi 16 activităţi de formare a voluntarilor care să transmită mai departe mesaje antidrog.
În ciuda faptului că cifrele nu sunt deloc îngrijorătoare în comparaţie media naţională, iar judeţul Caraş-Severin pare a fi doar o zonă de tranzit şi nu una de consum, coordonatorul centrului, subcomisar de poliţie Sorin Andriţoi, recunoaşte că realitatea este cu totul alta. Foarte puţini sunt cei care se adresează instituţiei pentru consiliere sau ajung în evidenţele medicilor şi din ce în ce mai mulţi cei care cad în capcana drogurilor la vârste tot mai fragede.
Pentru că centrul judeţean nu dispune medic sau psiholog, în 2014 activitatea terapeutică a fost desfăşurată de un specialist din cadrul CRPECA Timişoara, care a acordat consiliere unui număr de 3 persoane. Prinşi în vâltoarea drogurilor, cei mai mulţi consumatori nu-şi recunosc dependenţa şi chiar când conştientizează că au o problemă evită să apeleze la ajutor de specialitate. „Numărul persoanelor care au accesat serviciile centrului în 2014 este în scădere, dacă ne referim la accesarea directă. De asemenea, numărul aparţinătorilor care au solicitat informaţii şi au fost consiliate medical pe parcursul anului 2014 nu a crescut. Deşi am mediatizat intens faptul că oferim astfel de servicii, există totuşi o reticenţă din partea celor care se confruntă cu această dependenţă”, a explicat Sorin Andriţoi.

Diana RADU