Ziua Internaţională a Cititului cu Voce Tare (World Read Aloud Day) este sărbătorită anual în peste 80 de ţări din lume. Cu toate că tradiția spune că această zi trebuie sărbătorită în prima miercuri a lunii martie, anul acesta evenimentul va fi marcat în ultima zi de miercuri a lunii februarie, respectiv 24 februarie 2016.

Biblioteca Județeană ,,Paul Iorgovici” Caraș-Severin se alătură celor care sărbătoresc acestă zi, prin organizarea a două evenimente la Centrul de Carte ,,Banatica”.

Prima parte a dimineții este dedicată liceenilor. Astfel, de la ora 11, tinerii filologi de la Colegiul Mircea Eliade citesc versuri de dragoste ,,sub semnul lui Dragobete” iar mai apoi distribuie felicitări realizate de aceștia pentru a sărbători iubirea, în centrul civic al Reșiței.

Ulterior, începând cu 12:30, ziua este dedicată poveștilor, pe care elevi ai Școlii Generale nr. 2 Reșița le vor citi cu voce tare, alături de părinți sau bunici, bibliotecari și scriitoarea pentru copii, Dana Bălănescu.

Ziua Internaţională a Cititului cu Voce Tare va fi marcată anul acesta și la Biblioteca Orășenească ,,Tata Oancea” Bocșa, precum și în bibliotecile din comunele Sacu și Carașova.

„Citind împreună, copii, tineri și adulți, dorim să atragem atenția asupra importanţei cititului și a dreptului la lectură, scris și educație, drepturi fundamentale ale copiilor de pretutindeni”, declară Clara Maria Constantin, managerul Bibliotecii Județene Paul Iorgovici.

Diana RADU

Cu toate că Banatul Montan abundă în tradiții carnavelești străbune, respectate cu o sfințenie aparte în anumite locuri, puțini au fost cei care au reușit să penetreze lumea feerică a carnavalului bănățean pentru a aduna o documentare serioasă în acest sens.

Cu un tablou bibliografic sărac în ceea ce privește tema practicilor carnavelești, volumul lansat joi de Adela Lungu-Schindler este, poate, cea mai amplă lucrare de acest fel din ultimii ani.

Practici carnavelești de Lăsatul Secului completează documentele oficiale sărace, care de altfel pot fi numărate pe degetele de la o mână, care vorbesc despre tradițiile sacre ale carnavalelor din „creierii” Banatului de munte.

„În ciuda aparențelor, tema este destul de dificilă, în primul rând pentru că cei care s-au ocupat de această temă sunt destul de puțini și pot fi numărați pe degetele de la o singură mână. Această carte vine să completeze un tablou bibliografic sărac. Dificultatea acestei teme rezidă în faptul că avem foarte puțină informație documentară, dacă nu aproape deloc. Cartea colegei vine să creioneze tabloul unor manifestări ritualice care au loc primăvara, fiind subliniat faptul că acestea sunt legate de ideea timpului circular specific societăților arhaice, tradiționale și țărănești. Cartea vine să acopere un gol bibliografic, este o carte bine documentată, care nu se poate scrie peste noapte pentru că, pe lângă documentația bibliografică, aceste lucruri trebuie văzute la fața locului”, a explicat Mircea Taban, cercetător științific la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

Autoarea Adela Lungu-Schindler susține că documentarea cărții a început în anul 1999, de la lucrarea sa de dizertație, și cuprinde mai bine de 16 ani de date adunate din teren.

„Din 1999 am început să lucrez la o lucrare de masterat, o dizertație, pe tema Practici Carnavelești de Lăsatul Secului, o analiză de caz, iar lucrarea aceea s-a transformat cu timpul într-o carte. Ea adună experiența de pe teren din ultimii 16 ani. Carnavalurile populare sunt un fenomen interesant și am descoperit lucruri mult mai complexe decât îmi imaginam la început. Sunt niște tradiții specifice Banatului Montan. Carnavaluri se țin peste tot în România, dar cele de Lăsatul Secului, înainte de postul Paștelui, sunt întâlnite doar la noi”, explică autoarea.

Alexandra JURCA