Dacă potențialul turistic al județului Caraș-Severin ar fi valorificat așa cum se cuvine, ar ieși la lumină locuri, oaze de natură și, nu în ultimul rând, clădiri vechi de o frumusețe extraordinară. Una dintre acestea este și construcția care a găzduit încă din 1903 cea mai veche centrală hidroelectrică din țară.

Clădirea, așezată în partea superioară a Bîrzavei, pe drumul care urcă spre lacul Secu , arată ca un castel și a fost ridicată între anii 1903 și 1904 pe apa Bârzavei, fiind reprezentativă pentru arhitectura industrială din acea epocă. Fiind considerată o adevărată capodoperă de inginerie, centrala este menită să furnizeze energie electrică uzinelor metelurgice din Reșița, folosește apa Bârzavei, valorificând diferența de nivel dintre Văliug și Reșița.

Apa, care este transportată printr-un canal de derivație între cele două localități, se deversează într-un castel de apă de unde este dirijată spre uzină cu ajutorul a trei conducte cu o lungime de 600 de metri și diametrul de 900 milimetri. Din canalul principal pornea un alt canal, lateral, cu o lungime de 1,6 kilometri, cu ajutorul căruia se asigura o rezervă de apă de 25.000 mc, pentru acoperirea necesităților variabile de energie ale laminoarelor. Centrala a fost dotată cu trei grupuri electrogene a câte 2.500 CP, fiecare dintre acestea având în componența lor turbine Pelton, generatoare trifazice, dinamuri și alternatoare auxiliare, turbinele fiind reglate automat prin servomotoare.

Centrala poartă numele Grebla care provine de la o veche instalație de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care oprea buștenii tăiați în susul râului și erau trimiși cu plutele pe Bârzava pentru a asigura combustibilul necesar uzinelor.

La darea în folosință a centralei, bazinul hidrografic de colectare a apelor era de 76,9 kilometri pătrați la o altitudine medie de 870 de metri iar suprafața luciului de apă era de 12 hectare, cu o lungime de aproape doi kilometri și o acumulare de 1,2 milioane metri cubi de apă. Pe lângă valorificarea potențialului energetic al hidrocentralei de la Grebla, se asigura, totodată, o mare parte din necesarul de apă potabilă și industrială a orașului.

În 1976, hidroagregatele mari au fost înlocuite integral iar cele mici au fost dezafectate. În ultimii ani, la centrală s-au făcut lucrări de retehnologizare, s-a consolidat structura de rezistență iar vechea stație electrică a fost demontată în vederea montării uneia noi, care să permită racordarea sistemului hidroenergetic de pe Bârzava superioară la sistemul energetic național. Din păcate, vechile utilaje, care ar fi putut fi întrebuințate la un inedit muzeu al tehnicii reșițene, nu au fost conservate, pentru a putea fi expuse.

Diana RADU

Info: pressalert.ro

Foto: banaterra.eu, wikimedia.org