O delegație din Primăria Moldova Nouă, condusă de primarul Adrian Torma, s-a deplasat la sfârșitul lunii iunie, în Susice – Cehia, pentru a pune bazele unei înfrățiri între cele două orașe.

Primarul Adrian Torma a fost oaspetele administrației locale din Susice – Cehia, la invitația autorităților locale din orașul ceh Susice. Scopul vizitei a fost unul ce se dorește a pune bazele unei colaborări culturale, în perioada imediat următoare. Pe cale de consecință, cele două entități urmează a se înfrăți. În timpul vizitei, primarul Torma a constatat că orașul ceh are foarte multe caracteristici similare orașului pe care acesta îl conduce.

„La o primă vedere, Susice este identic și are probleme similare cu cele de la Moldova Nouă: lipsa investitorilor și depopularea orașului, din cauza lipsei locurilor de muncă. Trecând peste aceste probleme, Susice a reușit să se transforme dintr-un oraș industrial, într-unul turistic!”, constată edilul-șef al orașului din Clisura Dunării.

Fascinat de managementul aplicat de administrația cehă, care a transformat un oraș industrial într-unul turistic, Torma speră să aplice și el aceleași măsuri pentru a transforma orașul Moldova Nouă, într-un puternic pol turistic al zonei Clisurii Dunării.

„Moldova Nouă are potențial turistic mai mare decât Susice, potențial industrial cum alte zone nu au (zăcământ minereu), potențial logistic prin deschiderea punctului vamal de trecere a bacului și reînvierea portului din Moldova Veche! Primarul din Susice a reușit să îmbunătățească orașul în 11 ani! Eu îmi doresc să reușim, la Moldova Nouă, într-un termen similar sau chiar mai scurt”, este de părere primarul Torma.

Edilul-șef al orașului de la malul Dunării a constat că cetățenii orașului ceh au înțeles politica managerială a edilului orașului Susice și că aceștia l-au sprijinit. Mai mult, comunitatea din Susice s-a implicat activ în toate demersurile șefului administrației din orașul ceh.

„Comunitatea din Susice a înțeles că trebuie să contribuie la bunăstarea orașului, la dezvoltarea spiritului civic și la formarea unei relații de prietenie în legătură cu vecinii și cu administrația publică, lăsând la o parte ranchiuna și orgoliul! La ei nu există vorba «Să moară capra vecinului! », mai constată edilul Torma.

De asemenea, Torma mai spune că pentru a pune în aplicare un plan managerial de succes este nevoie de voință, viziune și multă muncă.

„Vizita în Susice ne dovește că acolo unde există voință, viziune și se muncește mult, rezultatele pot fi deosebite! Rezultatele nu pot apărea după primul an de mandat. Este nevoie de continuitate, este nevoie de formarea unei echipe proactive (aici, majoritatea șefilor de servicii publice au sub 35 ani) și de crearea de strategii reale pentru viitorul unei comunități”.

John GAVRILESCU

În urma sesizărilor făcute de către oficialitățile etnicilor cehi, primarul comunei Gârnic, Nicolae Tismănariu, le răspunde acestora și își motivează decizia de a nu introduce ca și condiție limba cehă, datorită faptului că în localitatea Gârnic nu sunt etnici cehi absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat.

Concursul pentru ocuparea celor două posturi de ghid turistic, organizat de administrația locală din comuna Gârnic pentru Centrul de Informare Turistică din localitate, a dat naștere la o serie de poziții din partea forurilor de decizie a minorităților cehe din România, dar și a unei părți a comunității cehe din satul de la poalele Munților Locvei. Primarul Tismănariu ne-a oferit o serie de argumente ce au ca scop justificarea deciziilor ce au inflamat comunitatea cehă.

Citește și: Naționalist până la sânge! Primarul Gârnicului, Nicolae Tismănariu, nu consideră necesară limba cehă pentru viitorii ghizi turistici

În primul rând, edilul spune că nu el a impus condițiile, ele fiind stabilite de către secretarul comunei Gârnic.

„Nu sunt eu cel care a stabilit condițiile de participare la acest concurs. Ele au fost întocmite de către secretar, iar, după aceea, eu doar le-am verificat și mi-am dat acceptul. Dumnealui (n.red. secretarul) e cel care răspunde de legalitatea actelor și mă gândesc că a respectat legislația în vigoare.”, declară edilul-șef al comunei Gârnic.

Un al doilea aspect, pe care primarul Timănariu l-a scos în evidență, este faptul că la sfârșitul acestei luni instituția pe care o conduce trebuie să depună cea de-a patra tranșă la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru proiectul prin care s-a realizat Centrul de Informare Turistică din Gârnic.

„Noi trebuie să depunem cererea pentru ultima tranșă din proiectul centrului de informare. Avem condiție impusă ca la depunerea cererii de rambursare să avem centrul funcțional, adică să avem doi angajați acolo. Nu puteam să mai amânăm concursul!”, mai spune primarul Tismănariu.

Legat de acuzațiile că cele două posturi ar fi cu dedicație pentru cei din satul Padina Matei, localitate în care locuiește și primarul Tismănariu, acesta neagă acuzele aduse și spune că în localitatea Gârnic nu sunt tineri care să aibă liceul terminat cu diploma de bacalaureat și nu a avut cine să se înscrie la concurs.

„Gârnicul este un sat îmbătrânit și toți tinerii sunt plecați la muncă în Cehia. Eu nu am interzis nimănui să se înscrie la concurs. Dar, dacă nu sunt persoane care să îndeplinească condițiile, nu este vina mea!”, explică primarul comunei Gârnic, Nicolae Tismănariu.

Citește și: Ambasadorul Cehiei la București ia poziție în cazul concursului organizat de Primăria Gârnic!

Cât privește procentul demografic al comunei, șeful administrației din Gârnic crede că etnia cehă este sub 20% din populația comunei. Acesta afirmă că în momentul de față foarte mulți locuitori din Gârnic s-au stabilit în Cehia și datele statistice nu mai sunt cele de acum câțiva ani. Totodată, edilul mai susține că turiștii care vin în zona Gârnicului nu sunt doar cehi, ci au și alte naționalități, iar ghizii ce vor fi angajați se vor descurca în a le explica traseele turistice din Munții Locvei în cele trei limbi de circulație internațională, adică franceză, germană și engleză, cu noțiuni de bază, desigur.

John GAVRILESCU

Ambasada Cehiei la București a reacționat față de modul în care administrația publică locală din Gârnic a organizat concursul pentru ocuparea a două posturi de ghid turistic pentru Centrul Turistic din localitatea cărășeană.

După cum v-am informat în această dimineață, Primăria Gărnic a organizat, astăzi, un concurs pentru ocuparea a două poziții de ghid turistic în cadrul aparatului de specialitate al primarului. Comunitatea cehă a avut o poziție încă de la afișarea condițiilor de participare la concurs. Una dintre cerințele făcute de către comunitatea cehă, reprezentată de Ștefan Bouda, a fost introducerea cerinței, pentru candidați, de a cunoaște limba cehă. Această doleanță vine în contextul în care zona Gârnic este vizitată anual de peste 3 000 de turiști, aceștia fiind în procent covârșitor cehi. Dar, se pare, că demersurile președintelui Filialei Zonale Banat-Sud a Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din Romania, Ștefan Bouda, nu au avut nicun efect. Pe cale de consecință, Centrul Ceh din cadrul Ambasadei Cehiei la București a trimis o sesizare Prefecturii Caraș-Severin și Primăriei comunei Gîrnic.

„Nu este corect ca postul referentului (n.red. ghid turistic) să fie ocupat de o persoană care nu poate furniza în mod adecvat informații despre zonă în limba cehă, deoarece turiștii care vizitează această zonă sunt preponderent din Republica Cehă. Pentru noi este de neimaginat. Îmi permit să vă rog să evaluați situația, să refaceți prezentul concurs, să completați la cerințe, obligatoriu, pentru cel puțin un post, cunoștințe limba cehă, care, în zona voastră, sunt absolut necesare. Sperăm în rezolvarea cât mai rapidă a situației, ținând cont de drepturile declarate de către statul român privind minoritățile naționale”, se arată în documentul trimis de către directorul Centrului Ceh, Frantisek Zachoval, instituțiilor sus-amintite.

Citește și: Naționalist până la sânge! Primarul Gârnicului, Nicolae Tismănariu, nu consideră necesară limba cehă pentru viitorii ghizi turistici

Tot legat de această speță, Reper24 a reușit să obțină și poziția Excelenței Sale Vladimir Valky, ambasadorul Cehiei la București.

„Poziția noastră (n. red. Ambasada Cehiei) este una foarte clară. În localitatea Gârnic, unde trăiesc în proporție de 99% etnici cehi și este vizitată în mare parte de turiști cehi, nu putem accepta ca ghizii turistici, ce urmează a fi angajați, să nu cunoască limba cehă. Am fost informat despre această situație încă de acum două săptămâni și, tocmai de aceea, am trimis săptămâna trecută o delegație din partea ambasadei, care să vadă care este situația din teren și să discute cu domnul primar. Edilul-șef însă nu a fost de găsit, deși fusese informat despre vizită. Nu dorim decât reorganizarea concursului și printre cerințe să fie inclusă și limba cehă, măcar pentru unul dintre cele două posturi scoase la concurs”, a declarat, în exclusivitate, pentru Reper24, Excelența Sa, Vladimir Valky.

Rămâi cu Reper24 pentru a afla și poziția edilului șef al comunei Gârnic, Nicolae Tismănariu.

John GAVRILESCU

Un număr de 1312 locuri de muncă sunt disponibile în prezent pentru cei care doresc să lucreze în străinătate. Cele mai multe joburi sunt oferite de Spania, Germania, Cehia şi Marea Britanie.

Cele mai multe locuri de muncă pentru cărăşenii care vor să-şi câştige existenţa în afara graniţelor sunt în Spania, unde e nevoie de 800 de muncitori în agricultură.

În Germania, din cele 236 de locuri de muncă oferite, 50 se adresează asistenţilor medicali generalişti. Experiența profesională și cunoașterea limbii germane nu sunt obligatorii, fiind asigurat curs de limba germană prefinanţat.

Alte state membre care au joburi disponibile în acest moment sunt Marea Britanie, Cehia, Suedia, Polonia şi Norvegia.

Cărăşenii care doresc să obțină informații suplimentare despre locurile de muncă în Uniunea Europeană, se pot adresa Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Caraş-Severin din Reşiţa, strada Traian Lalescu nr 17, telefon 0255/212160, pentru a fi înregistrate in baza de date pentru munca în străinătate. Înscrierea se face pe baza următoarelor documente: copie B.I./C.I. sau Copie paşaport cu valabilitate de min. 6 luni, adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea apt pentru muncă, CV model Europass într-o limbă de circulaţie internaţională, cazierul judiciar în original care să ateste că nu are antecedente penale, o cerere tip şi un dosar plic.

Diana RADU

După ce la începutul acestei luni Excelenţa Sa, Jiři Šitler, Ambasadorul Republicii Cehe în România a fost primit la sediul Palatului Administrativ de reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene, o delegaţie din cadrul Primăriei Reşiţa a întors vizita cehilor în cursul săptămânii trecute.

 La invitaţia ambasadorului României în Republica Cehia, Daniela Gîtman, o delegaţie condusă de primarul municipiului, Mihai Stepanescu, şi un reprezentant al Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa, a efectuat o deplasare în Cehia, la mijlocul săptămânii trecute. „Cu acest prilej, au avut loc o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiilor locale şi regionale, în vederea conturării unor relaţii de cooperare cu oraşe din state membre ale Uniunii Europene,  unul dintre acestea fiind Liberec”, a explicat Roxana Topală, purtătorul de cuvânt al primăriei.

Scopul întâlnirilor este stabilirea unor relaţii de cooperare între oraşe din cele două ţări, care să se concretizeze în atragerea de investitori cehi.

Judeţul Caraş-Severin este privit cu interes de oficialităţile din Cehia, datorită importantei comunităţi de cehi care trăieşte aici. „Caraş-Severin este pentru noi o zonă foarte specială. Am participat de multe ori la acţiunile organizate de comunitatea cehă din Banat, am foarte multe informaţii despre judeţul şi localităţile în care trăiesc aceştia şi sunt deschis pentru orice propuneri, colaborări, care ar putea consolida relaţiile dintre noi”, a spus Excelenţa Sa, Jiři Šitler în timpul vizitei efectuate la Reşiţa.

Cehilor le-a fost lansată invitaţia de a reveni cât mai curând în municipiul de pe Bârzava în luna iunie, cu ocazia manifestărilor cultural-artistice prilejuite de Zilele Reşiţei.  

Diana RADU