Salvamontiștii cărășeni din cadrul Serviciului Salvamont al Direcției de Drumuri Județene au acționat pentru salvarea a doi turiști din Cehia care s-au pierdut în Munții Țarcu.

Rătăciți la peste 2.100 de metri, pe Vârful Bloju, cei doi turiști fuseseră inițial în camping la Poiana Mărului, împreună cu un grup de prieteni, după care s-au aventurat cu bicicletele pe un traseu anevoios.

Tinerii, un băiat și o fată, au pierdut poteca pe care se deplasau speriindu-se de câinii de la o stână aflată în drumul lor. Aceștia nu s-au mai întors pe traseul cunoscut și la scurt timp s-au rătăcit. Salvamontiștii de pe Muntele Mic au fost solicitați să intervină, miercuri,în jurul orei 21:00, prin Serviciul 112. Echipa de salvare a plecat în căutare turiștilor cehi cu 2 ATV-uri, reușind să-i localizeze cu ajutorul coordonatelor GPS oferite de aceștia.

Intervenția a fost una contracronometru pentru că cei doi tineri rătăciți erau îmbrăcați doar cu un echipament subțire de ciclism, iar temperaturile din timpul nopții au coborât aproape de 6 grade Celsius, riscând să intre în hipotermie. Salvatorii montani au ajuns însă la timp. Le-au adus haine groase, apă și mâncare, ajutându-i să ajungă în siguranță la corturile din Poiana Mărului.
Elena FRANȚ

Comunitatea de cehi din Caraș-Severin, alături de frații lor din Cehia, a celebrat prin tradițiile specifice etniei un nou festival de folclor, ajuns la cea de-a XIV-a ediție.

Localitatea ȘUMIȚA, aparținătoare a comunei Lăpușnicel, a îmbrăcat straie de sărbătoare specifice etniei cehe. Câteva sute de etnici cehi din comunitatea Caraș-Severinului și-au etalat portul popular specific zonelor din care provin, cu ocazia Festivalului de Folclor al Cehilor din România. Ajuns la cea de-a XIV-a ediție, festivalul a revenit în satul ȘUMIȚA, unde trăiesc aproximativ 100 de etnici cehi. Totul a fost posibil cu largul concurs al autorităților locale, dar și județene, precum și cu sprijinul Uniunii Democrate a Slovacilor și Cehilor din România (UDSCR), zona Banat Sud, condusă de Ștefan Bouda. Printre invitați s-a aflat și Excelența Sa Vladimír Války, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Cehe în România. Partener la acest festival, Consiliul Județean Caraș-Severin a fost reprezentat de vicepreședintele forului județean, Ionuț Popovici. Și Instituția Prefectului a dat o importanță deosebită acestui eveniment, la ȘUMIȚA fiind prezent prefectul Matei Lupu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157687544618685″]

Festivalul a debutat cu o paradă de porturi populare prin satul din Munții Almăjului sub privirile admirative ale localnicilor. După alocuțiunile invitaților, fiecare comunitate din etnia cehă a prezentat un program artistic specific zonei din care aceștia provin. Prezent la eveniment, primarul comunei Lăpușnicel, Ilie Canea, s-a declarat mulțumit de faptul că a reușit să aducă în comunitatea sa un festival de o asemenea amploare.

John GAVRILESCU

Gârnicul, o comunitate ale cărei împrejurimi sunt vizitate de peste 3 000 de turiști cehi anual și cu o populație în proporție de 90 % formată din etnici cehi, pare a nu primi nicio concesie în materie de drepturi conferite minorităților.

Dacă săptămâna trecută, discuția despre drepturile exagerate cerute de către comunitatea maghiară din România au inflamat mare parte din susținătorii statului național, iar discuțiile au fost unele aprinse, majoritatea respingând cererile liderilor maghiari, în comuna Gârnic, se pare că primarul Tismănariu este un adevărat naționalist. Acesta nu dorește să facă nicio concesie etnicilor cehi din localitate și, dacă discuțiile avute de liderii PSDragnea cu reprezentanții UDMR cu privire la scăderea pragului de 20%, la 10%, pentru comunitățile unde locuiesc maghiari, prag ce era cât pe ce să fie acceptat, pentru comunitatea cehă din Gârnic, nici 90% din reprezentarea demografică a comunității nu pare să fie suficient.

Mai concret, primăria din Gârnic organizează, începând de astăzi, un concurs pentru ocuparea a două posturi de ghid turistic în cadrul Centrului de Informare Turistică Gârnic. La condițiile cerute, celor care s-au înscris, la capitolul limbi străine, limba cehă nu face parte din cerințe. De fapt, condițiile pentru o limbă de circulație internațională solicitate de către angajator, Primăria Gârnic, sunt la nivelul de bază al limbii respective (franceză, engleză și germană). Adică să știe într-una din limbile respective să îl salute pe turist și să-i ureze bun venit în zona Gârnicului. Nimic mai mult!

Zona Gârnicului este o zonă turistică extrem de frumoasă, de o frumusețe arhaică, cum o defineau componenții ieșeni ai trupei GOD. Și în Gârnic, comunitatea cehă a învățat cum să trăiască din turism. Ajutați în mare măsură și de către țara lor de origine, ca și limbă, prin punerea la dispoziție a unui portal pe internet, unde cei care au locuri de cazare și fac agroturism își pot prezenta oferta potențialilor turiști din Cehia, mare parte din locuitorii din Gârnic au dezvoltat o mică afacere de familie prin oferirea de pachete turistice. În atari condiții, Gârnicul este vizitat de peste 3 000 de turiști anual, care vin la Gârnic tocmai pentru frumusețea peisajelor, stilul de viață rustic din zonă și pentru aventurile cu ATV-urile prin Munții Locvei.

Primii care s-au sesizat cu privire la faptul că ghizii turistici ce urmează a fi angajați de către Primăria Gârnic nu li se cere limba cehă, au fost cei de la Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România (UDSCR), prin Filiala Zonală Banat-Sud, prin președintele Ștefan Bouda. Acesta a făcut o sesizare către administrația locală din Gârnic, fapt ce nu pare să-l fi impresionat prea tare pe primarul Tismanariu.

„Din anunț, înțelegem că sunt două posturi vacante, ce însă nu putem înțelege este cum de  într-o comună cu peste 90% etnici cehi, vorbitori de limba cehă, și care sunt vizitați, anual, de aproximativ 3000 turiști din republica Cehă, în cerințe nu a fost specificată limba cehă, totodată, nu înțelegem cum vor putea comunica cu acești turiști, cum vor transmite informații despre zona noastră,  pentru că marea majoritate dintre ei vorbesc doar limba maternă, aceasta fiind și principalul fapt al vizitelor în satele și comunele de cehi din Clisura Dunării”, este mesajul transmis în sesizarea făcută de către Bouda.

Primarul Tismanariu nu pare a fi interesat de solicitarea celor de la UDSCR și nici măcar vizita Excelenței Sale, dr. Roman Prosa, Consul al Ambasadei Cehe din București, nu l-a înduplecat pe edil să schimbe regulile și să impună și limba cehă în condițiile de participare pentru ocuparea celor două posturi de ghid turistic. Mai mult, la vizita consulului, primarul nici nu a binevoit să se întâlnească cu delegația cehă.

Ceea ce este și mai revoltător este faptul că din localitatea Gârnic nu s-a înscris nimeni la concurs. Toți candidații sunt din localitatea Padina Matei, satul de baștină al primarului Tismănariu. Am purces în a afla cauza acestui fapt, însă m-am lovit de o tăcere suspectă a decidenților administrativi ai comunei Gârnic. Cum primarul nu a putut fi contactat, l-am contactat în această dimineață pe secretarul comunei, domnul Popescu, care are și atribuții de comunicator pe partea de media, conform site-ului Primăriei Gârnic. Acesta, după ce m-am prezentat, mi-a închis telefonul spunându-mi că este la Urgențe cu mama sa. Îl cred pe cuvânt, deși, până a nu mă prezenta, mi-a lăsat impresia că e disponibil să dialogheze. Și-n plus, nu aveam decât o simplă întrebare: Din ce localitate sunt candidații? Răspunsul l-am aflat însă de la viceprimarul Piecec Ventel, care mi-a confirmat faptul că toți candidații înscriși la concursul de ghid turistic sunt din Padina Matei. Nu a putut să-mi spună de ce nu s-au înscris la concurs și tineri sau locuitori ai localității Gârnic, însă mi-a lăsat impresia că aceștia ar fi conștienți că aceste concursuri sunt cu dedicație. Repet, este supoziția mea, iar viceprimarul nu a confirmat acest aspect.

Așadar, nici vorbitori de limbă cehă, nici candidați din rândul etnicilor cehi și, în condițiile date, ne întrebăm dacă acești ghizi turistici angajați de către Primăria din Gârnic vor putea face față turiștilor ce vor vizita zona Gârnicului, care, în proporție de peste 90% sunt cehi. Ce o fi stat la baza conceperii acestor cerințe? E greu de crezut că un angajat cu abilități de bază într-o limbă de circulație internațională va putea avea un dialog cu turiștii și le va putea prezenta toată oferta turistică într-o limbă străină.

John GAVRILESCU

Dulciuri tradiționale cehești, după rețete moștenite din străbuni, au putut fi admirate și degustate la sfârșitul acestei săptămâni în stațiunea Băile Herculane, în cadrul unei acțiune organizate de Uniunea Cehilor din România, filiala Banat-Sud. La evenimentul derulat sub genericul „Dulcele bunicilor” au fost prezenți, cu bunătăți tradiționale, cehi din Băile Herculane, Bigăr, Eșelnița, Eibenthal, Gârnic, Sfânta Elena, Moldova Nouă, Șumița și Caransebeș. 

„În general au fost expuse prăjituri din aluat dospit, dar reprezentantul fiecărei localități a venit cu prăjitura lui tradițională, specifică satului din care provine, iar cei care au venit de la oraș au prezentat diferite combinații de prăjituri. A fost o expoziție cu degustare, organizată pentru prima dată. Sperăm ca la anul să fim și mai bine organizați. Anul acesta, pe lângă dulciuri, au fost expuse și picturi și sculpturi realizate de domnii Mleziva din Bigăr”, a precizat din partea organizatorilor, Claudia Șembera, președinta organizației locale a Uniunii Cehilor din România.

În timp ce micuții, care au prezentat și un scurt program artistic, au putut degusta din dulciuri, adulții au fost îmbiați și cu un pahar de țuică sau răchie, preparată în satele cehești.

„Noi am venit cu cornuri și pălincă. Cornurile sunt specifice satului nostru, se fac doar la noi. Sunt preparate din aluat dospit, umplute cu cacao și făcute la cuptor, afară pe lemne. Am învățaț rețeta de la mama mea, care a învățat-o de la bunica și străbunica”, a povestit pentru Reper 24, o participantă din Sfânta Elena.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157659432203792″]

La eveniment a fost prezent și președintele Uniunii Cehilor din România, filiala Banat-Sud, Ștefan Bonda, care s-a arătat mândru de faptul că în satele cehești încă se mai păstrează tradițiile străbune, în ciuda faptului că numărul cehilor scade de la an la an: „Din fericire tradițiile se păstrează cu strictețe, chiar dacă numărul cehilor a scăzut dramatic și acesta este un lucru extraordinar și care ne bucură. Sperăm să se păstreze la fel de bine și pe viitor, cu acești oameni puțini care au rămas”.

Uniunea Cehilor din România, care va sărbători luna aceasta 25 de ani de la înființare, numără în prezent undeva la 3.000 de membri, dintre care majoritatea se găsesc în Caraș-Severin.

Karina TINCUL