Reper24 » C+C

ENEL i-a tăiat curentul producătorului de mezeluri C+C! Factură de peste 1 milion de lei, neachitată!

Andrei — Tue, 03 Jul 2018 12:50:19 +0000

Enel l-a deconectat de la energie electrică pe „campionul calității“ în producția de mezeluri din vestul țării, societatea C+C!

Moment fără precedent pe care l-a suferit astăzi unul din cei mai importanți jucători de pe piața preparatelor din carne din Banat și din țară! Societatea C+C a fost deconectată de la sistemul de furnizare a energiei electrice de angajații Enel Distribuție Banat, ca urmare a neachitării unei facturi în valoare de 1.150.000 de lei!

În afara clădirilor din Reșița ce aparțin societății C+C, a fost deconectat de la sursa de energie electrică și abatorul de la Berzovia SIMON PRODCOM SRL, locul unde se abatorizează animalele provenite din ferma SC C+C SA.

Societatea Comercială C+C S.A., cu o experiență de 27 de ani în branșă, este unul din cei mai mari producători de mezeluri din vestul țării, cu o producție de preparate din carne de peste 25 tone/zi. În prezent C+C S.A. deține 12 magazine în municipiul Reșița și 6 depozite în țară (Brașov, București, Cluj, Craiova, Pitești, Timișoara).

Declinul producătorului de mezeluri a început la final de 2015, atunci când mascații au intrat în sediile, magazinele și depozitele producătorului de carne din Caraș-Severin C+C. Poliţiştii din Caraş-Severin au ridicat atunci 11.710 euro, aproximativ 73.000 de lei, documente contabile şi tehnică de calcul, în urma a 9 percheziții la societatea C+C. Au fost conduse la audieri 90 de persoane, între acestea chiar patronul societății persoane bănuit că alături de alți reăprezentanți ai firmei ar fi cauzat un prejudiciu de aproape 3.600.000 de lei, prin evaziune fiscală.

Recent, la solicitarea societăţii, Tribunalul Caraş-Severin a dispus „deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei C+C SA” iar administrator judiciar provizoriu a fost desemnat CITR Filiala Timiş SPRL. Instanța a dispus totodată notificarea deschiderii procedurii insolvenţei de către administratorul judiciar, debitoarei, creditorilor şi Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin precum şi tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi şi publicarea notificării într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

De remarcat faptul că cererea de deconectare formulată de ENEL venise înaintea momentului în care societatea a intrat în procedură de insolvență!

Sergiu TABAN

Control judiciar pentru patronul C+C cercetat pentru evaziune fiscală! Vezi ce a decis instanța!

Alexandra Jurca — Thu, 17 Dec 2015 14:10:38 +0000

Control judiciar pentru patronul C+C, după ce a stat mai bine de 24 de ore în arest în urma perchezițiilor din 15 decembrie.

Procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin a dispus astăzi luarea măsurii preventive a controlului judiciar pentru Claudiu Cocora, reținut în 15 decembrie pentru evaziune fiscală. Aceeași măsură a fost aplicată și asupra lui Lucian Florin Orel, administrator al Simion Prod Com S.R.L.

Controlului judiciar intră în vigoare astăzi până pe 14 februarie 2016 .

Reamintim că mascații au luat la puricat atât sediile celor două firme, cât și mai multe domicilii, în dimineața zilei de 15 decemrbie. Din cercetări a reieşit că reprezentanții C+C și Simion Prod, cu obiect de activitate producţia, distribuţia şi comercializarea de produse alimentare, în perioada 2011-2015, nu ar fi declarat integral obligaţiile salariale aferente celor aproximativ 583 de angajaţi ai societăţilor comerciale.

CITEȘTE ȘI: Patronul societății C+C, Claudiu Cocora, reținut pentru 24 de ore!

Claudiu Cocora și Lucian Orel ar fi acordat, lunar, între 500 şi 1.000 de lei fiecărui angajat, suplimentar faţă de salariul minim pe economie înregistrat în contractul de muncă şi încasat pe cardul bancar, fără a evidenţia aceste sume în contabilitatea firmelor.

Cocora ar fi fost sprijinit în realizarea activităţii infracţionale de alte 5 persoane, dintre care 4 angajaţi ai celor doi agenţi economici, prin care s-ar fi realizat activitatea infracţională.

Prejudiciul creat prin activitatea infracţională, estimat până în prezent, este de aproximativ 3.600.000 de lei. Mai mult, pe lângă sediile din Caraș-Severin, au fost verificate și puncte de lucru din Dolj, Argeş, Cluj, Timiş, Braşov şi în municipiul Bucureşti, 90 de persoane fiind conduse la audieri.

În urma perchezițiilor, cei doi au fost reținuți pentru 24 de ore fiind prezentați astăzi în fața procurorilor care au decis că se impune măsura controlului judiciar.

Alexandra JURCA

UPDATE: Patronul societății C+C, Claudiu Cocora, reținut pentru 24 de ore!

Alexandra Jurca — Wed, 16 Dec 2015 17:28:05 +0000

Poliţiştii din Caraş-Severin au ridicat ieri 11.710 euro, aproximativ 73.000 de lei, documente contabile şi tehnică de calcul, în urma a 9 percheziții la C+C , efectuate atât la sediile, magazinele cât și depozitele producătorului de carne din Caraș-Severin.

Vizate au fost mai multe persoane bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de aproape 3.600.000 de lei, prin evaziune fiscală. 90 de angajați ai firmei au fost conduși la audieri.

Mascații au luat la puricat atât sediile firmei, cât și domiciliile persoanelor vizate.

Din cercetări a reieşit că reprezentantul C+C și al altei firme vizate, cu obiect de activitate producţia, distribuţia şi comercializarea de produse alimentare, în perioada 2011-2015, nu ar fi declarat integral obligaţiile salariale aferente celor aproximativ 583 de angajaţi ai societăţilor comerciale.

Cel în cauză ar fi acordat, lunar, între 500 şi 1.000 de lei fiecărui angajat, suplimentar faţă de salariul minim pe economie înregistrat în contractul de muncă şi încasat pe cardul bancar, fără a evidenţia aceste sume în contabilitatea firmelor.

Reprezentantul societăţilor ar fi fost sprijinit în realizarea activităţii infracţionale de alte 5 persoane, dintre care 4 angajaţi ai celor doi agenţi economici, prin care s-ar fi realizat activitatea infracţională.

Mascații au intrat în sediile C+C chiar în ziua în care angajații trebuiau să-și primească salariile.

La activitate au participat poliţişti specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din Timişoara, luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Caraş-Severin şi inspectori antifraudă. Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al S.R.I.

UPDATE: Patronul societății C+C, Claudiu Cocora, a fost reținut pentru 24 de ore în urma perchezițiilor derulate ieri la sediile din Reșița și Berzovia ale firmelor „C+C“ și Simon Prodcom. Reținut pentru 24 de ore a fost și administratorul Lucian Florin Orel, cei doi urmând să fie prezentați mâine magistraților cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

„S-a reținut că C.C.N, în calitate de administrator al SC C+C SA Reșița și asociat al SC SIMON PRODCOM SRL Reșița, în perioada 2011-2015 s-a implicat împreună cu: D.D.C., B.E.R., G.G.A., M.V.A și C.N.A., soția administratorului, toți angajați ai acestor societăți, în activități de evaziune fiscală prin nedeclararea integrală a obligațiilor salariale aferente celor cca 434 angajați de la SC C+C SA Reșița și 89 de angajați de la SC SIMON PRODCOM SRL Reșița, angajați ce își desfășoară activitatea în domeniul producției, distribuției, comercializării de produse alimentare / carne.

Contractele de muncă ale angajaților au fost înregistrate în contabilitatea societăților cu sume reprezentând salarii la nivelul minimului pe economie, însă salariaților le sunt plătite cu alte sume de bani sub formă de numerar, în medie sume între 500-1000 de lei lunar / persoană, pe lângă salariul înregistrat în actele de muncă și încasat efectiv pe card de către fiecare salariat.

Sumele plătite în plus nu sunt evidențiate în contabilitatea societăților, astfel s-a cauzat bugetului general consolidat al statului un prejudiciu lunar de aproximativ 100.000 de lei, prejudiciu total astimat pe an fiind de 1.200.000 de lei.

Sumele plătite în plus salariaților sunt consemnate în tabele, fiecare angajat semnând pentru ridicarea cash a banilor transmiși la plic prin compartimentul financiar-contabil”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin.

Alexandra JURCA

În Caraș-Severin cea mai dezvoltată industrie este asistența socială

Karina Tincul — Tue, 15 Jul 2014 08:03:26 +0000

Judeţul Caraş-Severin s-a umplut în ultimii ani de mormane de fier vechi care au mai rămas din foştii coloşi industriali care angajau mii de oameni.

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia judeţelor la raport”, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. De această dată este luat în vizor județul Caraș-Severin, fiind prezentați în detaliu principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului situat pe penultimul loc în România după cifra de afaceri a companiilor (1,1 mld. euro).

Judeţul Caraş-Severin, care înainte de 1990 era un adevărat centru al siderurgiei româneşti, un furnizor de utilaje agricole, de motoare şi de marmură, „se mândreşte” astăzi cu coloşi industriali care şi-au închis porţile, cu singurul producător de turbine hidraulice din România care se zbate în insolvenţă, dar cu resurse care aşteaptă să fie exploatate de investitorii care nu mai vin.

„A rămas o mică parte din metalurgie şi din construcţiile de maşini. S-a dezvoltat industria producătoare de energie electrică. Pe lângă hidrocentrale au mai apărut şi parcurile eoliene. Se mişcă, dar încet, turismul. Este însă foarte bine dezvoltată industria de asistenţă socială, cel mai mare angajator din judeţ fiind Consiliul Judeţean Caraş-Severin”, spune Petru Buzzi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin, într-un răspuns transmis pe e-mail şi care punctează starea economiei din judeţ.

În topul celor mai mari 1000 de companii din România, judeţul Caraş-Severin are doar patru societăţi, o prezenţă dezastruoasă pentru o economie locală: TMK Reşiţa, TMD Friction România, cu activitate în industria componentelor auto, C+C, companie cu activitate în industria cărnii deţinută de antreprenori locali şi Miruna International Impex, care activează în comerţ. Aceste companii adună afaceri de 1,1 miliarde de lei (258 mil. euro), adică un sfert din afacerile totale ale companiilor din judeţ. Caraş-Severin se află pe penultimul loc în România la cifra de afaceri totală a companiilor, cu o valoare de 1,1 miliarde de euro. În judeţ activează doar 5.300 de companii.

Cea mai mare companie din judeţul Caraş-Severin este TMK – Reşiţa, care produce ţiglă-ţeavă pentru TMK – Artrom Slatina, parte a TMK Europe, subsidiara din Germania a grupului rus TMK. Compania a terminat anul trecut cu afaceri de 655 de milioane de lei (aproape 150 mil. euro), fiind singura companie din judeţ care a trecut pragul de 100 de milioane de euro ca rulaje.

În agricultură activează şi o „mână” de antreprenori, majoritatea în creşterea animalelor şi în prelucrarea cărnii, dar şi în comerţ. Cea mai mare afacere antreprenorială din judeţ este C+C , cu activitate în industria cărnii, companie deţinută de Claudiu Cocora.

Printre ultimele investiţii în judeţ se numără cele realizate de americanii de la Delphi Packard în Moldova Nouă, unde grupul produce sisteme de distribuţie electrică şi electronică. Americanii au fost atraşi aici de forţa de muncă ieftină şi pregătită, dar şi de apropierea de graniţa de vest.

În sud-vestul ţării, una dintre cele mai sărace din ţară, o importantă activitate din regiune era mineritul, care a fost desfiinţat aproape complet. În domeniul minier înainte de ’90 existau Întreprinderea Minieră Anina, cu activitate în exploatarea cărbunelui, Întreprinderea Minieră (IM) Moldova Nouă, exploatarea cuprului din IM Ruschiţa şi IM Bocşa (fier şi minereuri complexe).

La Ruschiţa se exploatează şi astăzi marmura – folosită pentru decoraţiunile interioare şi exterioare ale Palatului Parlamentului, dar care ca şi atunci aparţine de Simeria (Marmosim SA), afirmă Buzzi. „Avem 50 de resurse nemetalifere, roci utile şi roci ornamentale cercetate şi în parte exploatate. De la granit, grandiorit, calcar, marmură, argile, nisipuri, fier, cupru, cărbune, până la… piatra de râu. Avem lemn: 65,4% din suprafaţa judeţului este zonă muntoasă. Avem tradiţie, avem un parc industrial (gol), avem resurse, avem forţă de muncă, infrastructură bună, suntem aproape de graniţa de vest a României, avem de toate (şi mai bune, şi mai rele), dar de ce nu vin investitorii? Aceasta este întrebarea”, afirmă Petru Buzzi.

El afirmă că Delphi Packard ar putea continua dezvoltarea investiţiei de la Moldova Nouă, iar printre cele mai noi investiţii anunţate în judeţ se numără o fabrică de hârtie în Caransebeş şi un domeniu schiabil pe Muntele Mic – Poiana Mărului. „Unde ar putea investi? De exemplu în turism: Herculane, Clisura Dunării, munţi şi văi. (…) Există proiecte pentru Băile Herculane, dar nu există bani. Habar n-aveţi ce judeţ frumos avem, dar nimeni n-are bani să investească!”

Industria, o amintire frumoasă

Înainte de 1989, economia judeţului Caraş-Severin era axată pe industria grea. La acea vreme existau două combinate siderurgice, la Reşiţa (în prezent TMK Reşiţa) şi Oţelu Roşu, care aveau peste 15.000 de angajaţi şi care produceam oţel şi laminate pentru industrie.

De asemenea, UCM Reşiţa, care producea motoare navale, agregate hidroenergetice, compresoare, motoare diesel şi electrice avea aproape 15.000 de angajaţi. Astăzi, UCM Reşiţa-un simbol al Banatului şi practic sinonim cu oraşul Reşiţa– se zbate în insolvenţă. Din cauza prăbuşirii economiei interne şi a unui management privat defectuos, UCM Reşiţa a ajuns să aibă astăzi puţin peste 1.000 de angajaţi, dar şi aceştia trăiesc cu grija că-şi vor pierde locurile de muncă. Dacă înainte de ‘ 89 uzina exporta până la 15% din ce producea în ţări precum Turcia, China sau ţările arabe, astăzi singura gură de aer mai vine de la Hidroelectrica, la rându-i în insolvenţă.

Însă acesta nu este singurul exemplu de colos industrial din Caraş-Severin care s-a prăbuşit. Uzina de Construcţii de Maşini Caransebeş, care producea microhidroagregate, boghiuri şi utilaj de cale ferată, avea aproximativ 4.000 de angajaţi, iar astăzi doar 150, potrivit informaţiilor oferite de Petru Buzzi.

Un alt exemplu de uzină care aşteaptă să fie vândută la fier vechi este Uzina de Construcţii Metalice Bocşa, care avea peste 4.000 de salariaţi în 1989, dar şi Uzina Mecanică Topleţ, care producea utilaj agricol.

La Reşiţa, exista şi Întreprinderea Mecanică Reşiţa, unde se producea armament.

„Înainte de 1989 era bine dezvoltată şi industria lemnului. Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Caransebeş a fost însă desfiinţat. Există însă câteva zeci de făbricuţe care produc mobilier, însă şi acestea de abia respiră.”

Mai multe citiți pe www.zf.ro.