Medicul chirurg reșițean, Paul Purea vine cu câteva amănunte despre pandemia care a lovit omenirea, pornind de la faptul că românii nu numai că sunt extrem de puţin informaţi, dar de cele mai multe ori, chiar fals informaţi.

Medicul consideră că „talmeş-balmeşul” declaraţiilor zilnice, oficiale şi chiar profesionale, îl aruncă pe cetăţeanul de rând într-o degringoladă a gândirii, acesta nemaiştiind în final ce să creadă; „ajungându-se, în final, chiar la inducerea de depresii şi nevroze severe”.

Medicul Purea declară: „Pandemia a fost/este declanşată şi întreţinută de către un virus nou (coronavirus 19, de laborator ori ba!), cu tropism în general al arborelui respirator, destul de contagios şi periculos. Este vorba de o viroză respiratorie gravă (sindrom respirator acut sever – SARS), cu urmări posibil letale (pentru mulţi pacienţi cu deficienţe ale sistemului imunitar ori cu comorbidităţi, inclusiv vulnerabilitate depinzând de vârstă). În general pentru afecţiunile virale (deci pentru viruşi) nu există un tratament etiologic, cauzal; există doar tratamente simptomatice şi de prevenţie. Organismul uman învinge viroza (infecţia) declanşată prin propriul sistem imunitar (de apărare), practic, prin formarea de anticorpi (particule autohtone anti-virus). Asta înseamnă că toate tratamentele de care s-a vorbit cu atâta patimă în pandemie, puteau sau nu puteau să existe – acelaşi rezultat, la sfârşit.

Pacienţii care, zice-se c-au fost salvaţi, au fost salvaţi prin propriile mijloace de apărare (imunitare), nu datorită a tot felul de medicamente administrate – „experimente si tatonări la întâmplare”; cazurile salvate beneficiind de simplă coincidenţă de asociere cu un medicament considerat (forţat) eficient şi miraculos contra noului Coronavirus! A, da, există şi medicamente care stimulează şi ajută, întăresc sistemul de imunitate… – rolul prioritar şi decisiv contra infecţiei revenind totuşi acestui sistem! 

Cei ce au salvat cu adevărat cazurile grave de infecţie cu Covid 19 au fost doar medicii din secţiile ATI! Şi atât!  (Aici, o precizare: dacă se vrea de către decidenţi să se afle nivelul actual al medicinei româneşti – medici, infrastructură, eficienţă, profesionalism, etc –, stadiul la care ne găsim, este destul să se compare numărul pacienţilor asistaţi mecanic la Terapie Intensivă şi procentul celor decedaţi, cu situaţia procentuală (statistic comparată) din alte state europene, şi chiar din alte state ale lumii! Rezultatele ar fi extraordinare pentru aprecierea (în bine ori, din contră, în rău), a Sistemului de Sănătate din România!)

O epidemie-pandemie virală acţionează periodic/anotimpic-sezonier. Pandemia după ce a fost declanşată are mai multe „valuri”. Scade din intensitate, sau chiar se opreşte, atunci când un număr destul de mare de cetăţeni infectaţi au fost imunizaţi – natural sau artificial”.

Chirurgul reșițean vine cu informații și despre imunizare și modul în care trebuie realizată.

„Imunizarea se realizează:- natural (fără intervenţie medicamentoasă, deci după contractarea bolii, când organismul este salvat prin acţiunea propriilor mecanisme de apărare şi imunizare; această cale lăsând în urmă enorm de multe victime, decedate ori cu repercursiuni de sănătate mai mult sau mai puţin severe, în viitor). Este cazul epidemiilor/pandemiilor (exemplu, „gripa spaniolă” 1918-1920”), când nu se cunoşteau vaccinurile antigripale!

- artificial, adică prin vaccin (atitudine de prevenţie). Este o metodă fundamentată ştiinţific, foarte eficientă, care opreşte evoluţia unei infecţii epidemice/pandemice, reducând aproape până la zero decesurile celor posibil infectaţi. Prin imunizarea vaccinală, specifică, în masă a populaţiei, orice epidemie, respectiv, pandemie este redusă până la aproape de eradicare, rămânând doar cazuri individuale izolate, ori de comunităţi restrânse, fără posibilităţi majore de contagiozitate/pericol de transmitere în masă.

Apariţia prin descoperire a vaccinurilor a salvat Omenirea de la sute de milioane de decese şi suferinţe produse de o serie de boli contagioase ultrasevere.

De infectările specifice cu Sars CoV 2 (altă denumire a infecţiei pandemice actuale), omenirea nu va scăpa multă vreme de acum încolo! Infecţii vor mai exista dar fără extindere, contagiozitate şi rezultate letale, cu caracter de pandemie, cu care lumea s-a confruntat (şi încă se confruntă!) de peste un an”, menționează doctorul Paul Purea.

Ce spune însă medicul cărășean despre numărul deceselor înregistrate în țara noastră:

„Dacă cineva este interesat de numărul deceselor datorate infecţiei pandemice cu Covid 19, din ţara noastră, poate afla uşor şi simplu prin compararea cifrelor deceselor din România (media din anii precedând pandemia) şi numărul deceselor din ultimul an. Va găsi o creştere a celor decedaţi, cu aprox. 39 000 de cazuri! Oficial sunt raportate 26 000-27 000 de decese datorate virusului Covid 19. Diferenţa de cca 13 000, vrem nu vrem, trebuie să o imputăm tot blestematului virus – probabil au fost/sunt decese produse la domiciliu, fără să li se fi făcut bieţilor oameni testul Covid! Şi dacă acesta este adevărul mai poate cineva nega existenţa virusului şi a pandemiei? Posibil da, căci  întinse şi întortocheate sunt pădurile de oameni ale Domnului!”, a declarat medicul chirurg reșițean Paul Purea.

Lorena POENARU

Reșița a reintrat în scenariul roșu ca urmare a creșterii numărului cazurilor de coronavirus, incidența fiind de  3,37 la mia de locuitori. Municipiul Reșița a mai fost în scenariul roșu timp de patru luni, din octombrie 2020 și până la începutul lunii trecute.

În același scenariu se află și localitățile cărășene Grădinari, Vermeș și Sacu.

La nivelul acestor localități au fost prevăzute prin HGR măsuri restrictive.

În acest context este interzisă organizarea şi desfăşurarea activităţilor în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, este de asemenea interzisă.

Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unităţi.

Totodată, activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este interzisă.

Aceleași măsuri restrictive sunt valabile și în comunele Grădinari, Vermeş şi Sacu, unde incidenţa cumulată a cazurilor de COVID-19, la 14 zile, este mai mare de 3 la 1.000 de locuitori.

Incidența cumulată a cazurilor de COVID-19 în județul Caraș-Severin a fost în 31.03.2021 de 1,91 la 1.000 de locuitori.

Lorena POENARU

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Caraș-Severin s-a întrunit miercuri în ședință extraordinară în vederea analizării situației epidemiologice existente la nivelul localităților din județ. În urma discuțiilor, au fost dispuse noi măsuri considerate necesare pentru diminuarea impactului riscului epidemiologic, în 12 localități din Caraș-Severin, în care rata de incidență a depășit pragul stabilit de 1,5 cazuri la 1000 de locuitori. Este vorba de: Gârnic, Lupac, Văliug, Constantin Daicoviciu, Târnova, Reşiţa, Zorlenţu Mare, Sacu, Bănia, Obreja, Caraşova şi Păltiniş. Pe de altă parte însă, s-a luat și decizia impunerii unor măsuri care vizează întregul județ.

Pentru cele 12 localități în care rata de incidență a depășit pragul de 1,5 cazuri la 1.000 de locuitori, de astăzi intră în vigoare opt decizii:

1. Se interzice comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și/sau nealcoolice în unitățile/spațiile special destinate de tipul restaurantelor şi cafenelelor, dispuse în interiorul clădirilor unde se desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturi alcoolice și nealcoolice, în intervalul orar 22:00-06:00. Unitățile/spațiile special destinate de tipul restaurantelor şi cafenelelor au obligaţia de a afişa la loc vizibil informaţii privind normele de protecţie sanitară pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2. La intrarea în unitățile/spațiile special destinate de tipul restaurantelor şi cafenelelor se va măsura temperatura fiecărei persoane care are acces în acestea.
2. Se interzice desfășurarea activității cu publicul pentru operatorii economici care efectuează activități de jocuri de noroc, în intervalul orar 22.00-06.00.
3. Se interzice organizarea de evenimente private, în restaurante, cafenele, saloane de evenimente, cu excepția celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 50 de persoane, cu respectarea regulilor de distanțare fizică.
4. Organizarea de sărbători religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea unde se desfăşoară activitatea, fără participarea persoanelor / pelerinilor din alte localităţi. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Caraș-Severin recomandă cetăţenilor judeţului să nu participe la evenimente religioase în afara localităţii de domiciliu, pentru evitarea pericolului generat de infectarea cu COVID – 19.
5. Se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spațiile publice deschise, cum ar fi: proximitatea unităţilor de învăţământ (pe o distanţă de 100 m faţă de unitatea de învăţământ), piețelor agroalimentare, târgurilor, expoziţiilor, târgurilor de produse tradiţionale şi vânzare de alte bunuri, piețelor de vechituri, zonelor de așteptare (stații de autobuz, de autocar, peroane, gări şi autogări şi altele asemenea), alte evenimente publice.
6. Comitetele Locale pentru Situații de Urgență din unitățile administrativ-teritoriale: Gârnic, Lupac, Văliug, Constantin Daicoviciu, Târnova, Reşiţa, Zorlenţu Mare, Sacu, Bănia, Obreja, Caraşova şi Păltiniş, unde rata de incidență depășește pragul stabilit (peste 1,5 la 1000 de locuitori), vor aplica de îndată prevederile prezentei hotărâri, vor identifica zonele/obiectivele cu risc, vor populariza măsurile de prevenire necesare pentru împiedicarea răspândirii infecțiilor SARS-CoV-2: măsuri de igienă personală, recomandarea limitării deplasărilor în afara locuinței, declararea eventualelor contacte cu persoane infectate cu SARS-CoV-2, etc și vor transmite Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Caraș-Severin propuneri privind diminuarea riscului de infectare la nivelul localităților respective, de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore de la primirea prezentei hotărâri.
7. Pentru verificarea modului de implementare a prezentei hotărâri precum şi pentru respectarea normelor de protecţie sanitară în scopul prevenirii răspândirii virusului SARS-CoV-2, structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, împreună cu alte instituţii cu atribuţii de control (Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Caraş-Severin, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-Severin, Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin, etc), vor continua acțiunile de patrulare și control în unitățile/spațiile special destinate de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în mijloacele de transport, târguri, piețe, oboare, stații de autobuz, gări, autogări, perimetrul unităților școlare.
8. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Caraș-Severin va ridica restricţionarea activităţii unităților/spațiilor special destinate de tipul restaurantelor şi cafenelelor, precum şi operatorilor economici care efectuează activități de jocuri de noroc, în momentul în care la nivelul unei localităţi incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 1,5/1000 locuitori.

Pe de altă parte, la nivelul tuturor localităților din județul Caraș-Severin au fost dispuse trei măsuri:

1. Obligativitatea purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spațiile publice deschise, cum ar fi: proximitatea unităţilor de învăţământ (pe o distanţă de 100 m faţă de unitatea de învăţământ), piețelor agroalimentare, târgurilor, expoziţiilor, târgurilor de produse tradiţionale şi vânzare de alte bunuri, piețelor de vechituri, zonelor de așteptare (stații de autobuz, de autocar, peroane, gări şi autogări şi altele asemenea), alte evenimente publice.
2. Organizarea de sărbători religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea unde se desfăşoară activitatea, fără participarea persoanelor / pelerinilor din alte localităţi.
3. Continuarea acțiunilor de patrulare și control de către structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, împreună cu alte instituţii cu atribuţii de control (Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Caraş-Severin, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-Severin, Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin, etc), în unitățile/spațiile special destinate de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în mijloacele de transport, târguri, piețe, oboare, stații de autobuz, gări, autogări, perimetrul unităților școlare, în vederea verificării modului de implementare a măsurilor dispuse, precum şi pentru verificarea respectării normelor de protecţie sanitară, în scopul prevenirii răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Hotărârile Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Caraș-Severin intră în vigoare începând cu data de începând de astăzi, 8 octombrie.

Foto: realitatea.net

Karina TINCUL

Explozia numărului de persoane infectate cu coronavirus, l-a determinat pe prefectul județului să tragă un semnal de alarmă. Cristian Gâfu le remintește cărășenilor că în perioada de debut a pandemiei în Caraș-Severin cazurile au fost ținute sub control, în perioada 10 martie (primul caz confirmat în  Caraş-Severin) – 22 mai. Ulterior, până în data de 24 iunie, nu a mai existat niciun, menținându-se numărul infectaţilor – 112, din  care 7 decedaţi.

„Odată  cu venirea sezonului estival şi cu măsurile de relaxare dispuse de autorităţi, conduita civică a cetăţenilor s-a schimbat într-un mod negativ, ne-am relaxat prea mult şi prea devreme, iar acest lucru s-a reflectat imediat în evoluţia situaţiei epidemiologice din judeţul nostru. Astfel, ne-am trezit că în perioada 25 iunie – 1 august, am avut 175 de cazuri noi şi încă 7 decedaţi, în  perioada 2 august – 1 septembrie numărul celor infectaţi a sporit cu alte 417 de cazuri şi au survenit încă 34 de decese,  iar din 2 septembrie până în momentul de  faţă, în Caraş-Severin s-au  mai  îmbolnăvit 678 de persoane şi au mai decedat 31, numărul total de la începutul pandemiei ajungând la 1.382 de persoane pozitive, şi 79 de decese”, declară reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Prefectul Gâfu face mențiunea că în ultimele 3 luni numărul de cazuri a crescut de 10 ori mai mult decât în primele 3 luni.

„Din păcate, putem vorbi fără perdea despre o transmitere comunitară, ceea ce face ca numărul de cazuri  noi să crească exponenţial.  În ultimele 3 luni numărul cazurilor este de peste 10 ori mai mare decât în primele 3. Ţin să  precizez că transmiterea comunitară este aproape imposibil de gestionat de către autorităţi, fără aportul cetăţenilor. La începutul  pandemiei, izolam persoanele venite din străinătate şi pe cele suspecte, limitând astfel contactul acestora, reuşind în acest fel să ţinem pandemia sub control.

Acum, acest mod de operare este imposibil de realizat, virusul circulă nestingherit printre noi, iar majoritatea celor infectaţi sunt asimptomatici, făcând astfel imposibilă încercarea autorităţilor de a-l izola”, mai precizează prefectul județului.

Cristian Gâfu subliniază că odată cu reluarea activităţilor şcolare, tinerii adolescenţi au devenit unul din grupurile de risc major, deoarece nu respectă aproape deloc normele de distanţare fizică.

„Degeaba sunt constrânşi să le respecte  în şcoli, dacă în timpul liber le încalcă cu inconştienţă, adunându-se în grupuri, mergând la petreceri, periclitând astfel atât sănătatea lor, cât şi a familiilor lor şi a cadrelor didactice.

Solicit tinerilor să dea dovadă de maturitate! Ştiu că este greu şi că această generaţie  nu ar merita aceste constrângeri, dar le aduc aminte că trecem  prin cea mai gravă criză din perioada vieţii noastre şi trebuie  să o  gestionăm  ca atare. Le amintesc adolescenţilor că generaţiile mai vechi  au trecut prin războaie, epidemii şi alte dezastre,  în timpuri în care serviciile  medicale erau aproape  inexistente  şi  condiţiile de viaţă  erau infinit  mai  grele decât  în zilele noastre. Cu toate acestea, au dat dovadă  de stoicism şi au reuşit  să depăşească acele cumplite momente. Vreau să arătăm că şi noi le putem urma exemplul, că şi noi putem fi  vigilenţi şi responsabili”, declară Cristian Gâfu.

Prefectul face un apel către cărășeni să fie mai responsabili în privința respectării regulilor pentru a nu fi nevoie de măsuri restrictive drastice.

„Mereu se vorbeşte că românul nu  urmează regulile decât prin constrângere. Vreau să dovedim că  acest lucru nu este adevărat, că ne-am schimbat mentalitatea şi că putem face nişte  sacrificii  minore  pentru binele colectiv şi pentru sănătatea semenilor  noştri.

Nu doresc să ajungem la măsuri restrictive drastice, dar trebuie să înţelegem că nerespectând regulile de distanţare fizică şi normele igienico-sanitare, vom  sufoca sistemul  medical şi nu vom mai avea loc în spitale nici pentru bolnavii de COVID-19, dar nici  pentru bolnavii cronici. 

Virusul este mai periculos ca niciodată, loveşte pe nebănuite şi nu  face discriminare de vârstă. Mor tineri şi bătrâni, nimeni nu este în siguranţă  în faţa acestui ucigaş tăcut. Gândiţi-vă la viitorul vostru, la sănătatea familiilor voastre şi  acţionaţi în  consecinţă. În ceasul al 12-lea, să evităm situaţia în care să ne plângem morţii sau sa ajungem să fim noi plânşi de familie! Alegeţi viaţa!“, își încheie prefectul județului, Cristian Gâfu, mesajul adresat cărășenilor.

Lorena POENARU

Tragedie în comunitatea creștină catolică din localitatea Clocotici, care în această dimineață și-a pierdut preotul în vârstă de 68 de ani. Declarat pozitiv în urma testului Covid-19, preotul Petar Dobra a fost răpus de nemilosul virus, lăsând îndurerată o întreagă comunitate.

Oamenii din sat spun că preotul s-ar fi simțit rău de mai multă vreme, dar nu s-a prezentat la medic, în urmă cu două zile însă starea lui s-a înrăutățit și a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență din Reșița unde ar fi fost confirmat pozitiv, în această dimineață decedând.

Surse din localitate ne-au precizat că la Clocotici sunt active cinci cazuri, printre care mama unui angajat din Primărie, dar și mama preotului din Lupac, ultimul caz fiind confirmat în ultimele 24 de ore, spun surse din DSP Caraș-Severin.

Conform purtătorului de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică Caraș-Severin, Daniel Botgros, în localitatea Clocotici a fost demarată o anchetă epidemiologică.

Lorena POENARU

Chiar dacă există voci care susțin că odată cu apariția cazurilor de coronavirus în județul nostru și luarea de măsuri speciale privind accesul în spitale, ar fi fost neglijate în acest sens persoanele care suferă de alte boli și care necesitau internarea. Reprezentanții DSP Caraș-Severin infirmă aceste zvonuri și susțin că niciun bolnav nu a fost ținut în afara spitalului dacă necesita internarea.

„Nu am avut sesizări. Ne-am fi putut aștepta la așa ceva și chiar medicii noștri au tratat și persoane pozitive, vorbeam de domnul doctor Dumitrescu, a și operat persoane pozitive, chiar și dumnealui a fost testat de cel puțin două ori, bolnavii au fost primiți (cei non-covid) pentru că lucrurile sunt destul de clare. Și așa cum a spus și domnul Arafat și toți cei autorizați, specialiști, nu se refuză niciun bolnav, nu ți-i bolnavul, pentru că îl suspicionezi și îl ți zile în șir netratat”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Caraș-Severin, Daniel Botgros.

Scăderea numărului de internări în spital odată cu apariția pandemiei s-ar datora, în parte, cazurilor sociale și care de teama noului virus nu au mai venit la unitatea spitalicească să solicite internarea, în timp ce bolnavii cronici au fost în grija medicilor de familie, fiindu-le facilitat de către aceștia.accesul la tratament.

„E adevărat, a scăzut numărul celor care veneau în spital, a scăzut numărul celor „internați de serviciu”, erau anumite cazuri sociale care veneau și cereau internarea, nu mai vin, s-au speriat, a scăzut numărul internărilor, dar nu am avut o situație concretă în care cineva să fi pățit ceva pentru faptul că nu și-a luat tratamentul.

Lucrurile sunt puse la punct și din perspectiva medicilor de familie. Ei sunt foarte bine instruiți, rețetele sunt trimise pe mail, sunt înmânate celor care trebuie, cardul de sănătate nu este necesar în această perioadă, dar dacă este o situație de internare în spital, cei de acolo știu ce au de făcut și oamenii sunt duși pe traseele și pe circuitele normale, evitând partea de Covid”, a mai declarat purtătorul de cuvânt în cadrul DSP Caraș-Severin, Daniel Botgros.

Medicii au fost sfătuiți tot timpul să trateze orice bolnav ca un posibil suspect de coronavirus.

Elena FRANȚ

În România numărul deceselor din cauza COVID-19 a ajuns la 314, în timp ce un număr de 812 cadre medicale sunt infectate cu noul coronavirus, conform raportărilor primite de către Institutul National de Sănătate Publică din teritoriu.

Cele mai multe decese s-au înregistrat în Suceava:

Deces 311

Bărbat, 41 an din județul Gorj. Persoană întoarsă din Anglia în data de 05.04.2020. Internat în Spitalul Județean de Urgență Targu Jiu- ATI în stare grava în data de 10.04.2020.

Recoltat pentru COVID-19 în data de 10.04.2020.

Rezultat pozitiv în data de 11.04.2020.

Decedat în data de 10.04.2020.

Comorbidități: Obezitate.

Deces 312

Femeie, 77 ani din județul Suceava. Întrebată în Spitalul Județean de Urgență Suceava în data de 27.03.2020. Contact cu caz confirmat.

Recoltat pentru COVID-19 în data de 27.03.2020.

Rezultat pozitiv în data de 02.04.2020.

Decedat în data de 11.04.2020.

Comorbidități: Poliartrita reumatoidain tratament cu methotrexat

Deces 313

Bărbat, 57 ani din județul Suceava. Internat în Spitalul Județean de Urgență Suceava-Pneumologie în data de 10.03.2020 pentru Osteomielită costală cronică cu Stafilococ auriu.

Recoltat pentru COVID-19 în data de 25.03.2020.

Rezultat pozitiv în data de 30.03.2020.

Decedat în data de 11.04.2020

Comorbidități: Osteomielita costala cronica cu Stafilococ auriu , HTA, Bronsita cronica.

Deces 314

Bărbat, 69 ani din județul Suceava. Internat în Spitalul Județean de Urgență Suceava.

Recoltat pentru COVID-19 în data de 06.04.2020.

Rezultat pozitiv în data de 08.04.2020.

Decedat în data de 10.04.2020

Comorbidități: Diabet zaharat tip II, BPOC, AVC.

După ultima raportare de vineri, 10 aprilie 2020, cazurile de infectare pe județe se prezintă astfel:

Alba total 18

Arad total 44

București total 103

Bacău total 5

Bihor total 2

Bistrița-Năsăud total 5

Brăila total 1

Botoșani total 9

Cluj total 10

Caraș-Severin total 1

Constanța total 1

Covasna total 9

Dâmbovița total 3

Dolj total 1

Galați total 34

Giurgiu total 5

Hunedoara total 35

Ilfov total 2

Ialomița total 1

Iași total 13

Mehedinți total 1

Neamț total 34

Prahova total 1

Sibiu total 11

Satu Mare total 1

Suceava total 429

Timiș total 24

Teleorman total 1

Vâlcea total 1

Vrancea total 7

În Caraș-Severin, 12.04.2020: 795 de persoane aflate în autoizolare; 3352 de persoane plecate din autoizolare; 329 de persoane sunt în carantină instituționalizată. 196 de persoane au putut părăsi carantina.

foto: ziare.com

 Elena FRANȚ

Institutul Național de Sănătate Publică a făcut publică  o analiză a cazurilor confirmate de infecție cu coronavirus, în perioada 26 februarie – 5 aprilie 2020. Din cifrele prezentate de INSP, din totalul de 4.051 de cazuri confirmate în această perioadă, 471 au fost înregistrate la persoane care au revenit în România din străinătate, ponderea cazurilor de import pentru întreaga perioadă analizată fiind de 11,6%. De asemenea, 41,1% din totalul cazurilor confirmate au fost înregistrate ca urmare a contactului apropiat cu persoane infectate sosite în România sau cu contacții acestora. Cele mai multe cazuri de coronavirus au fost confirmate în rândul femeilor. Cu toate acestea, decesele sunt mai multe în rândul bărbaților.

Primul caz de infecție confirmat în România a fost înregistrat în data de 26 februarie 2020, iar în următoarele două săptămâni s-a menținut caracterul sporadic al bolii, fiind confirmate câte 1-2 cazuri zilnic. Din 10 martie numărul zilnic de cazuri confirmate urmează un trend ascendent, cu o medie de 55 de cazuri/zi în săptămâna 16-22 martie, 200 cazuri/zi în săptămâna 23-29 martie, ajungând la o medie de 300 cazuri/zi în ultima săptămână.

Rata incidenței aparente la nivel național este în perioada analizată de 18,24 de cazuri la 100.000 de locuitori, cea mai ridicată incidență aparentă fiind înregistrată în județul Suceava.

În totalul cazurilor raportate se observă o ușoară predominantă a genului feminin (56% din total cazuri, raport M/F este de 0.77).

Cazurile confirmate sunt concentrate la vârstele adulte, 78% din cazuri fiind înregistrate la persoane cu vârste cuprinse între 30-69 ani.

Până la data de 5 aprilie s-au înregistrat 181 de decese.

Vârsta medie a cazurilor decedate a fost de 66.6 ani (vârsta mediană 69 ani). Vârsta medie a deceselor este semnificativ mai mare decât vârsta media a cazurilor. Toate cazurile soldate cu deces aveau boli cronice asociate. Cea mai tânără persoană decedată a avut 27 ani și cea mai vârstnică 94 ani. S-a evidențiat o predominență a deceselor în rândul bărbaților. Din totalul celor decedați, 63.5% au fost bărbați, iar raportul M/F în rândul celor decedați a fost de 1.74.

Fatalitatea aparentă pe grupe de vârstă (procentul celor decedați în rândul celor bolnavi) crește exponențial la grupele de vârstă înaintate, fără diferențe după 70 de ani.

41.1% din totalul cazurilor confirmate au fost înregistrate ca urmare a contactului apropiat cu persoane infectate sosite în România sau cu contacții acestora.

Din totalul de 4.051 de cazuri confirmate în această perioadă, 471 au fost înregistrate la persoane care au revenit în România din străinătate, ponderea cazurilor de import pentru întreaga perioadă analizată fiind de 11.6%. Ponderea cazurilor de import este în scădere în fiecare săptămână. Cea mai frecventă țară de import a cazurilor rămâne Italia, urmată de Spania, Marea Britanie, Franța și Germania.

16.3% din totalul cazurilor confirmate au fost înregistrate în rândul personalului sanitar.

În ultimele 14 zile, media probelor pozitive pentru SARS-COV-2 a fost de 13%.

„Ponderea cazurilor de import este în continuă scădere.

 

Ponderea cazurilor fără link epidemiologic identificat este crescută în județele în care s-au înregistrat mai multe cazuri în ultima săptămână (Suceava, București, Timiș și Neamț)

 

Ponderea scăzută de probe pozitive arată că situația infecțiilor este în faza de transmitere locală și încă nu există o situație epidemică extinsă.

 

Fatalitatea ridicată în cadrul persoanelor în vârstă de peste 70 de ani cu boli cronice asociate este comparabilă cu cea înregistrată în celelalte țări afectate. Decesele din aceste grupe de vârstă au fost înregistrate la persoane spitalizate, sau aflate în centre de îngrijire sau dializă, ceea ce impune suplimentarea măsurilor de prevenire a infecției în aceste instituții.

 

Detectarea de cazuri în toate grupele de vârstă, asociate cu transmiterea locală, impun pentru următoarea perioadă menținerea și respectarea la nivel individual a măsurilor de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii bolii”, sunt observațiile cu care se încheie analiza Institutului Național de Sănătate Publică.

Karina TINCUL

Până vineri, 27 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.292 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), cu 263 mai multe cazuri față de ziua precedentă, informează Grupul de Comunicare Strategică. Pacienții nou confirmați au vârsta cuprinsă între 0 și 94 de ani.

Dintre cele 1.292 de persoane confirmate pozitiv, 115 au fost declarate vindecate și externate (53 la Timișoara, 41 la București, 7 la Iași, 6 la Craiova, 6 la Constanța și 2 la Cluj).

24 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 și cu boli cronice preexistente, internate în spitale din Craiova, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Cluj, Timișoara și Neamț, au decedat.

„La ATI, în acest moment, sunt internați 32 de pacienți, din care 24 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalți pacienți este bună, staționară.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 7.219 persoane. Alte 124.320 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 17.453 de teste, din care 1.006 în unități medicale private.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.127 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 6.553 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor”, informează Grupul de Comunicare Strategică.

Până în prezent, prin structurile abilitate ale MAI au fost întocmite 199 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal. Totodată, Poliția și Jandarmeria au aplicat 2.866 de sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.

De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 3, polițiștii au depistat 13.611 persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 17.256.424 de lei.

De asemenea, cu ocazia formalităților de intrare în țară, Poliția de Frontieră a întocmit 4 dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, faptă prevăzută și pedepsită de art. 326 Cod Penal.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 59 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 44 în Italia, 4 în Spania, 2 în Namibia, 2 în Indonezia, 3 în Franța și câte unul în Tunisia, Irlanda, Marea Britanie și Luxemburg. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 11 cetățeni români aflați în străinătate, 8 în Italia, 2 în Franța și unul în Marea Britanie, au decedat.

Karina TINCUL

Spre deosebire de afecțiunile somatice, identificarea și intervenția timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor și teama stigmatizării. Tulburările mintale constituie una dintre cauzele principale ale poverii bolii și ale anilor de sănătoasă pierduți, afectând calitatea vieții.

În anul 2018, în România, ponderea pacienților cu tulburări mintale și de comportament a fost de 2445 cazuri la 100.000 de locuitori.

Direcţia de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin, organizează în toată perioada lunii ianuarie campania cu tema – Sănătate mintală, sloganul campaniei fiind: „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!”

Scopul campaniei: creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației generale și a profesioniștilor din asistența medicală primară  privind problematica sănătății mintale

Campania și-a propus informarea populaţiei generale privind importanța identificării și intervenției timpurii în cazul tulburărilor  mintale, conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor, creșterea accesului la informații pentru îmbunătățirea îngrijirilor și înlăturarea stigmatizării persoanelor cu  tulburări  mintale și aplicarea testelor de  screening în cabinetele medicilor de familie.

Este evident, substanțele interzise de orice fel, consumul acestora, afectează sănătatea mintală a populației, a consumatorilor, în speță, generând efecte atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, greu de tratat ulterior.

„În România, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală – GPS 2016, se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 7,6%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 4,1%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,8%. Ratele sunt de două ori mai mari în rândul adulților tineri (grupa de vârstă 15-34 ani), prevalența de-a lungul vieții fiind de 15,3%, prevalenţa în ultimul an 9,4%, iar pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 4,5%. Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, atât în populația generală, cât și în cea școlară”, spun reprezentanții DSP, într-un comunicat.

La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de canabis de 5,8%. Prevalenţa în ultimul an a consumului de canabis este de 3,2%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,4%. Indiferent de perioada de timp analizată, consumul de canabis este mai prevalent în rândul bărbaţilor, valorile înregistrate fiind de două ori mai mari, comparativ cu nivelul observat în cazul femeilor. Astfel, 7,9% dintre bărbați și 3,8% dintre femei au consumat cel puțin o dată în viață canabis, 4,3% dintre bărbați și 2% dintre femei au consumat în ultimul an, iar 2,1% dintre bărbaţi și 0,7% dintre femei au declarat un consum actual de canabis. Între cele două sexe, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte comportamentul faţă de consumul de canabis pentru toate cele 3 perioade de referinţă.

În Europa, amfetamina este consumată mult mai frecvent. De-a lungul timpului, consumul de metamfetamină s-a limitat la Republica Cehă și, mai recent, la Slovacia, dar în ultimii ani s-a constatat o creștere a consumului și în alte țări. În unele seturi de date nu se poate distinge între cele două substanțe; în aceste cazuri, se folosește denumirea generică „amfetamine”. În Europa se consumă și numeroase alte substanțe cu proprietăți halucinogene, anestezice, disociative sau depresoare: printre acestea se numără LSD-ul (dietilamida acidului lisergic), ciupercile halucinogene, ketamina și GHB (gama-hidroxibutirat). Consumul recreațional de ketamină și GHB (inclusiv precursorul acestuia GBL, gama-butirolactonă) a fost semnalat în ultimele două decenii în rândul mai multor subgrupuri de consumatori de droguri din Europa.

„E bine de știut că bolile mintale pot afecta persoane de toate vârstele și categoriile sociale. Pentru bolile mintale există tratamente eficiente. Informați-vă despre semnele, simptomele și comportamentele specifice bolilor mintale! Pot fi cele precum : tristețe fără motiv, plâns facil, tulburări ale dispoziției; energie scăzută, oboseală excesivă, epuizare ; iritabilitate, impulsivitate, accese de furie, agresivitate ; anxietate, pierderi de memorie, dificultăți în îndeplinirea îndatoririlor, dezorientare  temporo-spațială. Adresați-vă, în aceste cazuri, specialiștilor în care aveți încredere (medici de familie, psihologi, medici psihiatri!).

Solicitați în cabinetul medicului de familie aplicarea testelor de screening.  Informați-vă despre problematica sănătății mintale  la adresa: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/sanatate-mintala/ și la medicul de familie despre drepturile dv. și modalitățile de a beneficia de servicii psihologice și psihiatrice. Informați-vă asupra drepturilor sociale ale pacienților cu boli mintale! Alăturați-vă organizațiilor de sprijin al bolnavilor, existente! Fiți toleranți, arătați bunătate, nu izolați persoanele cu probleme de sănătate mintală, discutați cu acestea, înțelegeți, nu criticați, oferiți ajutor, respectați!”, sfătuiesc reprezentanții Direcției de Sănătate Publică.

Elena FRANȚ