În evidența Casei Județene de Pensii Caraș-Severin se aflau la finalul anului trecut aproape 80.000 de persoane.  La ora actuală pensia media din Caraș-Severin este de 1.226 de lei, conform cifrelor prezentate de directorul Dorin Brăilă.

Mai exact, la 31 decembrie 2017, judeţul număra 79.320 de pensionari (PAS + țărani + legi speciale). Din aceștia, 53.033 sunt pensii pentru limită de vârstă şi anticipate, pensia medie lunară fiind de 1.226 de lei; 8.703 sunt pensii de invaliditate (pensia medie este de 717 lei), din care din care 824 pentru gradul I, 3.417 pentru gradul II şi 4.462 pentru gradul III; 10.850 de pensii de urmaşi, pensia medie fiind de 599 de lei, şi alte 1.770 de pensii în domeniul agriculturii.

De asemenea, conform cifrelor prezentate de Dorin Brăilă, la Casa Județeană de Pensii din Caraș-Severin au fost înregistrate  9.410 de solicitări pentru pensii comunitare, depuse de lucrători migranţi, persoane care au desfăşurat activităţi profesionale atât în România, cât şi în alte state. De departe, cele mai multe cereri au fost depuse de cărășeni care au muncit în Germania (6.977), dar există solicitări pentru pensii comunitare și din partea unor persoane care și-au desfășurat activitatea în Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, Croația, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Luxemburg, Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, SUA, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.

Karina TINCUL

Serviciul Județean al Arhivelor Naționale a prezentat săptămâna aceasta, în fața prefectului Matei Lupu, situația arhivelor deținute de instituțiile din Caraș-Severin.

Cum anul trecut s-au înregistrat două situații în care sute de metri liniari de documente au fost distruse, o dată într-un incendiu și o dată din cauza unei inundații, Laurențiu Ovidiu Roșu, reprezentantul arhivelor cărășene, le-a atras atenția instituțiilor din județ că trebuie să își păstreze cu sfințenie documentele.

„Instrucțiunile noaste sunt din 1896 când erau prevăzute doar gratii și uși metalice sau uși cu gratii și gratii la geamuri dar în momentul de față acceptăm și sisteme de alarmă. Cel mai mare pericol pentru aceste documente sunt agenții de deteriorare precum praf, umezeală, variații de temperatură.

Majoritatea instituțiilor au geamuri termopan și este important ca depozitele să fie aerisite pentru că dacă nu se face acest lucru punem în pericol atât documentele, cât și sănătatea persoanelor care lucrează cu aceste documente.

Esențial este că fiecare instituție trebuie să aibă grijă de arhiva proprie pentru că documentele sunt foarte ușor de distrus. Chiar anul trecut am avut două situații la două societăți din județ, la una dintre ele au ars 400 de metri liniari de documente, și în alt caz au fost inundate. Fiecare instituție trebuie să fie conștientă de importanța documentelor pe care le deține pentru că în cele mai multe cazuri acestea nu pot fi reconstituite”, a explicat Laurențiu Ovidiu Roșu.

În altă ordine de idei, reprezentantul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale a menționat că există în multe cazuri probleme cu lipsa spațiului din cauza cantității mari de documente depozitate. În 2016, de exemplu, doar Casa Județeană de Pensii avea o arhivă care se întindea pe 2000 de metri liniari.

Alexandra JURCA