Istoria unei comunități se identifică adesea cu parcursul membrilor săi. Pentru istoria Reșiței, și pentru aceea a județului Caraș-Severin, studiile și cărțile profesorului dr. Rudolf Graf concură la creionarea și înțelegerea istoriei comunității reșițene, dar și a întregii regiuni a Banatului Montan.

În anul jubiliar Reșița 250, avem oportunitatea de a lectura în limba română o carte ce integrează transformările bănățene în marea metamorfoză pe care o suferă Imperiul Habsburgic în secolul revoluției industriale, în secolul națiunilor. Este o traducere mai mult decât binevenită nu numai pentru specialiștii istorici interesați ci mai ales pentru cititorul interesat să înțeleagă evoluția orașului nostru în contextul mai larg, economic, politic, demografic și al dezbaterii ideilor din Europa secolului al XIX-lea.

Acest prim volum, Monarhia habsburgică (1848-1918), face parte dintr-o serie editată de Alois Brusatti, Adam Wandruszka și Peter Urbanitsch sub egida  Comisiei pentru Istoria Monarhiei Austro-Ungare din cadrul Academiei de Științe din Austria. Ideea editării în limba română a volumelor din această serie aparține profesorului Rudolf Gräf care, de altfel, coordonează și îngrijește ediția. Munca de traducere a unei astfel de lucrări nu este una facilă, pentru că alăturat cunoștințelor de limbă este necesară o calibrare a inadvertențelor lingvistice și o cunoaștere temeinică a fenomenului istoric, a terminologiei adoptate în istoriografie.Din volumul inițial, editat în 1973, editorii români au selectat texte privitoare la trei domenii esențiale ale vieții unui stat: Dezvoltarea economică, Administrația și sistemul juridic și Forța armată. Incursiunea bine condusă de către autori, extrem de documentată, pornind de la informația documentară, statistici și indicatori economici, legislația epocii și conexiunile instituționale, face din această carte o lectură necesară.

Analiza istorică a fost realizată în cadrul volumului în limba germană de către șapte autori, nume de referință în domeniu, din Austria, Ungaria, Polonia: Nachum Th. Gross, Herbert Matis, Josef Wysocki, Robert Kann, Bela Sarlos, Johann Cristoph Allmayer-Beck și Tibor Papp. Recunoașterea existenței dar și a rolului major a grupurilor de interese în cadrul economiei Imperiului Habsburgic, evidențierea concurenței dintre Imperiul German și cel Austro-Ungar dar și recunoașterea deficiențelor acestuia din urmă, sunt coordonate care dau obiectivitatea cu care au privit autorii această ultimă perioadă din existența Imperiului Austro-Ungar. Identificarea și analiza problemelor economice cu care s-a confruntat Monarhia, dintre care poate cea mai importantă fiind echilibrarea diferențelor de dezvoltare, imposibilitatea balansării diferențelor  economice  în acest secol al revoluției industriale dintre regiunile Imperiului, au evidențiat o concluzie clară: până la finalul Marelui Război, în 1918, Monarhia Austro-Ungară a fost o țară industrială „în curs de dezvoltare”.

Conceptul de „stat supranațional” argumentat de Robert Kann aduce în dezbatere principiile care au stat la baza guvernării Monarhiei Habsburgice în ultimele sale decenii de existență. Studiul lui Robert Kann coroborat cu cel al lui Bela Sarlos despre sistemul juridic al Ungariei în acești 70 de ani pot „construi” în gândirea cititorului imaginea veridică a raporturilor dintre cele două componente ale Monarhiei. Nu în ultimul rând abordarea asupra istoriei armatei regale ungare este una specială prin exemplele oferite de autorul Tibor Papp și prin surprinderea momentelor cheie atât din punct de vedere logistic, precum producția în masă a armelor, cât și din punct de vedere al instrucției trupelor după pierderea campaniei din Italia din 1859 sau schimbarea modului de  împărțire a trupelor.

Prin detaliile surprinse de autori și prin analiza obiectivă asupra evoluției a trei domenii de importanță vitală a Monarhiei Habsburgice, volumul de față se poate constitui pentru cititor în „bornă” de lectură și poate schimba percepția asupra istoriei marelui imperiu.

– prezentare realizată de Livia Magina, cercetător științific la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

Lorena POENARU

Finala din acest an a concursului de lectură ,,Bătălia cărților” s-a desfășurat, datorită restricțiilor impuse de pandemie, în mediul online, prin intermediul aplicației Google Meet.

La Dezbaterea ,,Convinge-mă să citesc” au participat 5 eleve de la școlile gimnaziale nr.2, 7 și 9 din Reșița, acestea susținând în fața juriului o pledoarie pentru cartea preferată, răspunzând la întrebări și adresând la rândul lor întrebări pe marginea celor 10 cărți propuse în concurs.

Finalistele concursului de lectură Bătălia Cărților, ediția a VII-a în organizarea Bibliotecii Județene Paul Iorgovici Caraș-Severin, sunt :

Mara OLARIU – Șc. Gimanzială nr.9, cls. a VII-a

Maria VĂLEANU – Șc. Gimanzială nr.9, cls. a VI-a

Riana Lorena VELESCU, Șc. Gimnazială nr.7, cls. a VI-a

Georgiana Anamaria ȘUTEA – Șc. Gimnazială nr.2, cls. a VII-a

Maia Georgiana MIHĂILESCU – Șc. Gimanzială nr. 2, cls. a VII-a

Acestea au primit premii constând în pachete de cărți și materiale promoționale, iar Cititorul Anului, a fost răsplătit, în plus, cu o tabletă.

Peste 200 de titluri noi din literatura română contemporană au fost achiziționate anul acesta pentru a completa colecțiile Bibliotecii Județene ,,Paul Iorgovici” Caraș-Severin. Instituția de cultură s-a alăturat astfel campaniei inițiate de Ministerul Culturii, cu scopul de a susține și promova autorii români contemporani.

Cele mai recente apariții editoriale pentru copii și adulți se regăsesc pe rafturile bibliotecii și sunt aduse periodic în atenția publicului prin intermediul recomandărilor de lectură de pe pagina de facebook a instituției.

În întâmpinarea Zilei Naționale a României, la sediul central al bibliotecii și în secțiile de împrumut au fost organizate expoziții de carte tematice și cititorii care și-au făcut plinul de cărți pentru minivacanța de 1 Decembrie au primit în dar stegulețe tricolore și semne de carte cu îndemnul ,,Citește românește”.

Lorena POENARU

Lumea culturală cărășeană plânge trecerea la cele veșnice a celui care a fost prof.dr. Vasile Ioniță, lingvistul renumit și scriitorul adoptat de Banatul de Munte.

Născut în 24 martie 1932, la Dolhasca (Suceava), Vasile C. Ioniță și-a dedicat întreaga viață cercetării, studiului și scrisului.

A absolvit Facultatea de Filologie din Timișoara (1971), urmând apoi un doctorat la Facultatea de Filologie din Cluj, iar din 1983 devine doctor în filologie.

Debutul editorial se produce în 1972 cu un Glosar toponimic Caraș-Severin, apărut la Reșița, la Casa Corpului Didactic.

în 1976, sub egida Bibliotecii Județene Caraș-Severin, realizează o plachetă în 40 de pagini „Banatul, parte integrantă și individualitate distinctă în contextul istorico-geografic și al spiritualității românești”.

Chiar dacă se pensionează în anul 1990, scriitorul, publicistul, dialectologul, etimologul Vasile C. Ioniță își continuă bogata activitate culturală fiind colaborator al unor publicații, dar și colaborator al unor instituții. Printre acestea se numără Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, având rubrici în două publicații ale instituției de cultură, revistele ,,Reflex” și ,,Nedeia”.

Cea mai mare parte a bibliotecii sale o dăruiește orașului Bocșa în anul 2012, iar  în anul 2013 a fost inaugurată Sala „prof. dr. Vasile C. Ioniță” de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, sală în care se găsesc volume importante donate de prof. Vasile Ioniță.

Toți cei care l-au cunoscut îi vor purta o veșnică amintire! Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Lorena POENARU

Pentru a promova Grădina Zoologică „Prof. Ioan Crișan” din Reșița ca obiectiv turistic și de agrement în rândul copiilor cu vârste între 3 și 6 ani, Primăria Municipiului Reșița, prin Direcția de Învățământ, a achiziționat 2.000 de cărți de colorat cu titlul „Au fugit animalele de la Grădina Zoologică „Prof. Ioan Crișan”.

Cartea cuprinde ilustrate și imagini pentru colorat ale speciilor de animale din Grădina Zoologică, precum și ale obiectivelor turistice din municipiu. Scopul cății este unul educativ, cei mici învățând să recunoască animalele de la zoo în timp ce vor colora frumoasele ilustrații. Culorile îi bucură pe copii și dau viață fiecărei pagini colorate.

Exemplarele cărții au fost oferite gratuit unităților de învățământ din municipiul Reșița, ca astfel copiii de la grupele de preșcolari și clasele pregătitoare, împreună cu dascălii lor să poată pătrunde prin colorare în minunata și fascinanta lume a animalelor de la zoo.

 Elena FRANȚ

Joi, 8 decembrie, sculptorul Bata Marianov şi-a lansat volumul „Coada Dracului” – Cartea înstrăinării, după cum singur subtitrează –, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş. La manifestare au luat parte primarul Felix Borcean, viceprimarul Marius Isac, city-managerul Andrei Ungur, scriitorul şi editorul Ion Cocora, directorul Editurii „Palimpsest”, la care a apărut cartea, actriţa Dana Cocora, Marcel Vela, fostul edil al municipiului şi prieten al artistului, împreună cu care, în 2003, a pus bazele Simpozionului de sculptură monumentală în Caransebeş, precum şi scriitori, artişti, oameni de cultură, cadre didactice, elevi, sau pur şi simplu amatori de frumos din Caransebeş şi din localităţile din jur.

Cartea, una autobiografică – a spus amfitrionul manifestării, Mircea Moscovici, directorul Bibliotecii Municipale „Mihail Halici” – a fost scrisă iniţial în limba sârbă, după care autorul nu a tradus-o, ci a rescris-o în limba română.

„Sunt foarte onorat şi consider că am avut un mare privilegiu să cunosc un om extraordinar. Dacă ar fi să fac analiza, profilul, prezentarea acestui om, cred că mi-ar fi imposibil, pentru că Bata Marianov pictează, Bata Marianov sculptează, Bata Marianov scrie. Faptul că, în 1984, a emigrat în Germania, poate fi un reper important în evoluţia sa, în istoria şi în implicarea sa spirituală şi culturală. Dar faptul că Bata Marianov a emigrat din Occident aici, la Caransebeş, îmbrăţişând municipiul cu braţele lui mari, hotărând să ierneze aici, în cetatea de pe malurile Timişului şi Sebeşului, la poalele Munţilor Semenic şi Ţarcu, cred că evocă cel mai bine temperamentul său vulcanic, nestatornic, mereu în căutare, mereu iscoditor, creativ”, a spus Marcel Vela.

Primarul Felix Borcean s-a referit la Bata Marianov – omul, despre care a spus că este blând, şi totuşi ferm, un om cu o alură brâncuşiană. „Nu i-am cunoscut, însă, şi această latură, nu am ştiut că este şi scriitor, până nu mi-a povestit despre intenţia lui de a lansa această carte. Tot azi am aflat că Bata Marianov este şi pictor. Pentru toate acestea, şi pentru faptul că a ales să locuiască la Caransebeş, atât de aproape de locurile dragi lui – Timişoara copilăriei şi Gărâna, probabil cea mai mare dragoste a sa –, îl felicit şi nu pot să spun decât că sunt bucuros că îl avem printre noi”, a mai adăugat edilul municipiului.

Directorul editurii bucureştene la care a apărut cartea, Ion Cocora, originar din Reşiţa, a vorbit despre personalitatea autorului. „Întotdeauna când sunt în preajma lui Bata Marianov, mă simt ca un om care se află între două săbii, fără să aibă scut. Bata este un imprevizibil şi, cu cât îl cunoşti mai bine, cu atât ai sentimentul că nu îl cunoşti deloc. Bata este omul care îţi scapă printre rânduri. Această carte m-a pus pe gânduri, pentru că am citit-o de mai multe ori, şi asta pentru că este o carte adevărată. La primul nivel, substanţa acestui volum este biografia lui Bata Marianov, dar această biografie, dacă o analizezi bine, e o momeală care te prinde în undiţă, iar tu te zbaţi ca să scapi, şi mereu descoperi că sub această biografie se găsesc acele straturi-straturi de semnificaţii”, a spus Ion Cocora.

Actriţa Dana Cocora a lecturat, apoi, din volumul „Coada Dracului”, afirmând că, la fel ca şi poezia, această carte are o limbă a ei, proprie.

„Toată lumea mă cunoaşte ca sculptor, şi atunci se pune o întrebare care mi se pare absolut legitimă: de ce te-ai apucat de scris? Când mi se pun asemenea întrebări, am impresia că mi se cere să mă justific, iar eu răspund că nu am lăsat dalta din mână, fac şi una, şi alta, dar simt nevoia să spun ceva, să scriu… Şi ce-ai putea să spui altceva decât ceea ce ai trăit? Poveşti pe care le-ai văzut, la care ai participat”, a spus Bata Marianov. După ce, cu un umor deosebit de savuros, gustat de toţi cei prezenţi, a povestit, pentru a se „justifica”, o întâmplare petrecută la un simpozion organizat în Germania, Bata Marianov a concluzionat: „Dacă mă întreabă cineva de ce scriu, eu aş zice că ar fi mai potrivit să-şi pună ei întrebarea, cum să nu scrii într-o lume atât de anapoda, dacă ai puţin talent şi înclinaţie literară? Iar eu am dat curs acestui impuls… Ce să fac?!”.

În încheiere, autorul a acordat autografe celor care i-au cumpărat cartea, anunţând că banii vor intra într-un fond din care se vor cumpăra arbuşti pe care cei care au plătit pentru volum îi vor planta în Caransebeş şi pe care îi vor putea boteza cu numele lor.

Cosmin VLAD

Asociaţia Comunitară Constantin Daicoviciu s-a constituit în august 2016, ca urmare a relaţiilor stabilite între comuna Constantin Daicoviciu şi localitatea franceză Montrevel-en-Bresse.

Aceste schimburi durează din anul 1990, concretizându-se în construirea unui Centru Multifuncţional Cultural la Maciova – Colonie, deplasări ale copiilor în Franţa şi tabere mixte în România, precum şi prin organizarea de cursuri de specializare pentru agricultorii bănăţeni.

Prima acţiune a Asociaţiei Comunitare Constantin Daicoviciu a fost donarea unui număr de 2.000 de volume pentru Biblioteca din comună. Beneficiari ai acestui gest vor fi atât elevii de la şcoală, cât şi cetăţenii comunei, dornici să-şi petreacă timpul liber citind.

Preşedintele Asociaţiei Comunitare Constantin Daicoviciu, Nicolae Birăescu, îi invită pe toţi cetăţenii comunei dornici să ia parte la acţiuni de voluntariat să se implice în activităţile desfăşurate de Asociaţie, a cărei următoare acţiune pe ordinea de zi este demararea proiectului „Şcoala de muzică”  şi continuarea proiectului „Hexagon”, în parteneriat cu comuna Montrevel-en-Bresse.

Toţi cei interesaţi pot contacta Asociaţia Comunitară Constantin Daicoviciu la sediul acesteia, situat la Centrul de Informare Turistică Zăgujeni, nr. 152 A, sau pe adresa de mail a Asociaţiei, asociatiacdaicoviciu@gmail.com.

Cosmin VLAD

Poate unii caransebeşeni nici nu-l mai observă, într-atât s-au obişnuit cu el în locul acela dintre Biserica catolică şi Primăria municipiului. E discret, la fel de discret ca şi cărţile lui. Îl cheamă Ilie Flachsel, are 49 de ani şi e din Reşiţa, dar, în general, marţea, joia şi vinerea e caransebeşean. De cinci ani vinde cărţi vechi în regim de anticariat.

Am vrut să stăm de vorbă, și așa am aflat că face totul cu mare plăcere, cu satisfacţia omului căruia îi place să citească şi bucuria celui care îl vede şi pe altul citind. În ceea ce priveşte partea materială, a ezitat un moment, apoi a recunoscut că mai pleacă din când în când dincolo, ca să-şi mai împrospăteze bugetul, fiindcă doar din cărţi e greu.

Nu ştie exact câte cărţi are pe stand, dar aproximează că vreo 500. Are şi scriitori români şi străini, şi cam toate genurile literare, de la filosofie şi clasici români şi universali, istorie, geografie, până la capă şi spadă şi romane poliţiste, de spionaj şi de război.

Cea mai veche carte pe care o are expusă e din anii ’60, iar pe cele cu adevărat vechi nu le ţine pe stand, fiindcă se deteriorează. Unele cărţi vechi sunt chiar valoroase, dar vânzătorul de cultură nu merge pe partea financiară. Dacă ar fi făcut-o, ar fi dat demult faliment.

De regulă, marţea, joia şi vinerea vine de la Reşiţa, iar activitatea lui depinde foarte mult de vreme şi de anotimp. Are locul lui şi spune că a fost sprijinit de primarul şi viceprimarul municipiului, care sunt oameni iubitori de carte şi de cultură.

Îi e greu să precizeze exact câţi clienţi pe zi „calcă pragul” standului său de cărţi. Poate să aibă doi, sau poate să aibă doisprezece. Depinde mult şi de perioada din lună în care se iau salariile, iar atunci are cu şapte-opt clienţi mai mult.

Cea mai ieftină carte e un leu, iar preţul cel mai mare e de 10 lei. „Media e undeva pe la 3 lei. Încerc să menţin un anumit preţ pentru a ajuta oamenii să citească”.

În ceea ce priveşte domeniile cele mai căutate de caransebeşeni, „cărturarul” spune că dragostea – pentru doamne, copiii chiar citesc clasicii români, unii, dar puţini, chiar clasicii universali. Urmează apoi cărţile poliţiste, de spionaj, de capă şi spadă, şi, mai rar, clasicii români şi universali, ruşii fiind cei mai căutaţi – Dostoievski, Tolstoi, Puşkin, Esenin, dar în preferinţele lor sunt şi englezii şi francezii. Dar cei care citesc cu adevărat iau un anumit autor sau vin pentru un anumit gen de literatură – franceză, engleză, spaniolă.

Acasă, Ilie Flachsel apreciază că are peste 15.000 de cărţi, pe care le ţine în depozit. Pasiunea din care şi-a făcut un mod de viaţă a început prin contopirea celor două biblioteci, a sa şi a soţiei sale.

„Am ajuns la concluzia că, având aceleaşi gusturi în materie de citit, inevitabil au apărut şi dublurile. De-acolo am început. Mai întâi la Reşiţa, la Ociko, am văzut că se caută, şi atunci am demarat şi o mică afacere, dacă se poate spune aşa. Şi eu, la rândul meu, cumpăr carte, pe care apoi o revând”, a mai spus Ilie Flachsel, care, ca cititor, şi nu vânzător de literatură, s-a orientat spre istorie şi artă.

Întrebat ce le trasmite caransebeşenilor, a răspuns simplu:

„Sincer? Să încerce să citească, şi să înţeleagă că acest lucru este spre folosul lor. Ce pot să spun mai mult?”.

Cosmin VLAD

Zilele Bibliotecii Județene Paul Iorgovici au debutat încă de luni, cu lansarea volumului „Titu Maiorescu și Banatul”, sub semnătura lui Vasile Petrica, și a continuat cu alte două zile de sărbătoare în care s-au dat premii, s-au lansat lucrări inedite și s-au dăruit zâmbete.

Marți, la centrul de carte Banatica, cei mai mari cititori au fost în centrul atenției în bătălia finală a cărților. Elevii cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani s-au luptat pentru titlul de cel mai mare cititor și pentru marele premiu, o tabletă.

Cinci finaliști și-au prezentat cărțile preferate în fața juriului, marea câștigătoare fiind Bianca Sovarlean care va merge mai departe la etapa națională a competiției, care va fi organizată la Cluj.

Pe lângă marele premiu, au fost premiați și cei care au prezentat cea mai bună fișă de lectură, și asta pentru că participanții, pe lângă faptul că au citit zece cărți, au avut obligația pentru a intra în finală, și să completeze o fișă de lectură în care au răspuns la diferite întrebări din cărțile lecturate.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157660152621772″]

„Toți participanții la concursul de lectură Bătălia Cărților merită felicitați și în special finaliștii pentru că au ales să își petreacă o parte din timpul lor în compania cărților și au înțeles cât este de importantă lectura pentru dezvoltarea lor viitoare.

Am desemnat cititorul anului la categoria copii și am acordat premii pentru cea mai bună fișă de lectură.

Premiul cel mare este o tabletă dar toți finaliștii au primit premii în cărți, diplome, dulciuri și gadget-uri și ne bucurăm că la această a doua ediție a concursului am avut un număr mai mare de participanți față de anul trecut și sperăm ca numărul să crească de la an la an”, a explicat Clara Constantin, managerul Bibliotecii Paul Iorgovici.

Pe lângă cei cinci finaliști la categoria copii, concursul a avut și 11 finaliști la categoria adolescenți dintr-un număr de aproximativ 60 de participanți.

Povești cu zâmbete și voie bună la Spitalul Județean din Reșița!

Ziua de marți a fost încununată de o după-amiază plină de povești la Secția de Pediatrie a Spitalului Județean din Reșița, acolo unde micuții internați au uitat pentru o oră de boală și s-au transformat în prinți și prințese.

Activitatea a fost plănuit de Biblioteca Județeană în colaborare cu voluntarii Clubului Interact Reşiţa care le-au citit micuților povești din cărțile aduse de la bibliotecă.

„Am citit, am zâmbit și am reușit să-i facem și pe copiii internați la Secția de Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Reșița, să zâmbească. Mulțumim tuturor celor care ni s-au alăturat la acestă acțiune de suflet și povestea continuă…nu ne oprim aici”, a explicat Clara Constantin.

Reprezentanții Bibliotecii doresc să facă o tradiție din serile de povești la Secția de Pediatrie a Spitalului Județean și se gândesc la organizarea unor astfel de activități de cel puțin două ori pe lună.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157660113584166″]

Sărbătoarea Bibliotecii Paul Iorgovici a continuat ieri la Centrul de Carte Banatica, acolo unde a fost prezentată monografia trilingvă realizată în cadrul proiectului Patrimoniul cultural bănățean – un patrimoniu european, eveniment la care au participat reprezentanții bibliotecilor publice din județ.

Tot ieri, de la ora 17:00, cei prezenți la Centrul de Carte Banatica au putut petrece 100 de minute în compania anticipației. Mai exact, au fost lansate volumele Antologia Helion și Zile senine, zile străine de Lucian Vasile Szabo. Alături de acesta, Cristian Vicol a prezentat volumul Sfârșitul inocenței.

Alexandra JURCA