Vicepreşedintele CE, Maros Sefcovic, despre România: „Se poate dezvolta pe energii regenerabile“.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a declarat la Ploieşti, în cadrul summitului de energie Aspen, că România este bogată în resurse naturale și că se poate dezvolta rapid în ceea ce privește energiile regenerabile.

Maros Sefcovic a declarat, în cadrul summitului Aspen, că speră ca România să devină exportator de energie.

„Sunteţi bogaţi în resurse naturale şi cred că vă dezvoltaţi foarte rapid în ceea ce priveşte regenerabilele (n.r. – energiile ). Acum sunteţi parte din cea mai mare economie a acestei lumi, prin urmare sper să reuşesc să vă intrig puţin şi să deveniţi puţin mai activi pe acest pieţe, să vă dezvoltaţi şi mai mult bogăţia în energie, în producţia de energie şi să deveniţi exportatori de energie”, a declarat Maros Sefcovic.

Vicepreşedintele Comisiei Europene a mai precizat România a progresat în ceea ce privește domeniul energiei regenerabile.

„Despre energia regenerabilă, ştiu că aţi avut propriile experienţe, că aţi trecut prin faze dificile, (…) dar aţi realizat un progres minunat. Sunteţi una dintre puţinele ţări care şi-au atins targetul înainte de expirarea timpului. Cred că vă veţi putea folosi bunele rezultate (…) şi să ajutaţi sau să vindeţi succesul vostru acelor ţări care au probleme pentru a atinge standardele lui”, a mai spus Maros Sefcovic.

Doar că românii nu sunt conștienți nici astăzi de acest potențial!

De ceva vreme circulă pe facebook mai multe postări cu o microhidrocentrală din Susasca, Elveția, un microgenerator practic activat de puterea apei, care m-a incitat puțin.

După o documentare mai amplă am ajuns să constat că Elveția își exploatează 87% din potențialul său hidro-energetic, având baraje de acumulare pentru hidrocentrale încă din secolul XIX și că a avut grijă să își construiască hidrocentrale pe toate râurile din acest stat. (http://ecology.md/md/page/europa-in-fruntea-producatorilor-de-energie-verde-autoritatile-de-pe-batranului-continent-promoveaza-energia-din-surse-regenerabile-che-din-europa)

La elvețieni dezvoltare, la noi re-sălbăticire! Suntem proști sau suntem proști?

Paradoxal în România un proiect finanțat cu granturi elvețiene se luptă din răsputeri să sălbăticească o importantă zonă din Banatul de Munte. Luptă serioasă care a dorit ca, inițial, nici măcar pășunatul să nu mai fie posibil în această zonă de sălbăticie. ” Proiectul „Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni” e cofinanțat printr-un grant din partea Elveției acordat prin Contribuția Elvețiană la Uniunea Europeană extinsă. Titlul original al proiectului este „Southwestern Carpathian Wilderness and Sustainable Development Initiatives” (http://www.wwf.ro/ce_facem/arii_protejate/salbaticia_din_carpati/)

Un proiect serios, de construcție a unei microhidrocentrale similare celei de la Susasca a fost blocat de oamenii implicați în acest proiect finanțat cu fonduri elevețiene, asta deși se pare că în Elveția lucrurile de genul acesta nu sunt deranjante. Motivul invocat: infringementul primit de România pe această temă!

Este adevărat că România a primit un infringement de la Comisia Europeană pentru încălcarea directivei privind Apa în cazul construcției unor MHC-uri în Făgăraș. Doar că proiectul de la Poiana Mărului nu seamănă deloc cu cel din Făgăraș.

De altfel directiva invocată impune respectarea unui debit de servitute pe râul unde este realizată construcția hidrotehnică, debit stabilit prin studii științifice și sub care nu poate scădea decât din motive naturale, scădere care ar afecta microclimatul zonei.

Numai că proiectul de la Poiana Mărului nu își propunea câtuși de puțin să încalce acest drept al debitului de servitute, care prevedea scări pentru pește, captarea prin grătare a debitului suplimentar și, nicidecum, prin tubulaturi care să strice albia.

De altfel, Agenția pentru Protecția Mediului a și efectuat mai multe controale în zonă, fiind reclamat faptul că scările pentru pește ar fi fără apă, fapt ce nu s-a confirmat în teren.

Dar, din păcate, românii se pare că nu văd cum elvețienii dau bani pentru sălbăticia României în timp ce la ei potențialul hidroenergetic e exploatat aproape de 100%. Nu m-aș mira ca în câțiva ani să și cumpărăm energie electrică de pe piața helvetică…

Sergiu TABAN

WWF România derulează în prezent un proiect prin intermediul căruia dorește să formeze o reţea de cetățeni activi care se implică în protejarea zonelor sălbatice. În cadrul proiectului, au fost create cluburi pentru protejarea naturii sălbatice în trei licee din județul Caraș-Severin și a fost finalizat un ghid dedicat naturii sălbatice. 

„Exploratori ai sălbăticiei în Carpații din Sud-Vestul României” se dorește a fi un instrument de lucru dedicat profesorilor și elevilor din clasele IX-XII, dar şi tuturor celor interesaţi, de la reprezentanţi ai ariilor protejate la organizaţii care lucrează în domeniu. Nevoia de a dezvolta acest ghid a apărut atunci când WWF România a început să lucreze în zona Carpaţilor din Sud-Vestul României şi a observat că multe dintre barierele care stau în calea dezvoltării durabile a comunităţilor locale este lipsa educaţiei în acest domeniu.

Ghidul este unul dintre rezultatele proiectului Tineri activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi ce a început în primăvara anului 2015, prin care WWF îşi propune să formeze o reţea de cetățeni activi care se implică în protejarea zonelor sălbatice. Proiectul se derulează în parteneriat cu cinci licee din oraşele Reșița, Anina, Băile Herculane, Orșova și Lupeni, fiecare localitate fiind situată în imediata vecinătate a celor cinci parcuri naționale și naturale cheie din regiune: Parcul Naţional Semenic-Cheile Carașului, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beușniţa, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, Parcul Natural Porţile de Fier și Parcul Naţional Retezat.

„Exploratori ai sălbăticiei în Carpații din Sud-Vestul României este un ghid din care tinerii învaţă despre regiunea lor şi este diferit de manualele clasice de geografie sau biologie. Conţine informaţii de actualitate despre arii protejate, parcuri naţionale şi naturale şi conceptul de sălbăticie. Se pune accentul pe bogăţia naturală a locurilor, pe specii cheie din regiune, beneficii, ameninţări, dar şi soluţii. În ceea ce privește soluțiile, tinerii sunt încurajați să creeze propriile lor proiecte pentru protejarea naturii din zona lor. Pe lângă componenta teoretică, ghidul conţine foarte multe metode de lucru interactive, de echipă, cu exemple de activităţi care pot fi folosite de profesori şi au rolul să ţină tinerii cât mai mult în natură şi să-i încurajeze să interacţioneze cu elementele naturale”, explică reprezentanții WWF.

În scopul creării unei reţele de profesori şi tineri activi care se implică în rezolvarea problemelor cu care se confruntă zonele de sălbăticie au fost deschise cluburi în cinci licee. Este vorba de trei licee din Caraș-Severin și două din Mehedinți: Colegiul Naţional Traian Lalescu (Reşiţa), Liceul Mathias Hammer (Anina), Liceul Hercules (Băile Herculane), Liceul Traian Lalescu (Orşova ) și Liceul Mircea Eliade (Lupeni).

”E foarte important ca  informaţiile despre conceptul de sălbăticie să ajungă la un număr cât mai mare de oameni care se pot implica în protecţia şi conservarea acestor zone. Şcolile şi, implicit, educaţia pentru dezvoltare durabilă au un rol cheie în transmiterea acestor informaţii. Am creat acest ghid în primul rând ca auxiliar didactic și sprijin pentru profesori şi elevi în organizarea de activităţi în cadrul cluburilor deschise în cele cinci licee partenere însă, pe termen lung, vedem potenţialul de a deveni un instrument pentru profesori pentru predarea unui curs opţional pentru educaţia în natură” a declarat Irina Lapoviţă, managerul proiectului.

Ghidul  „Exploratori ai sălbăticiei în Carpații din Sud-Vestul României” a fost realizat cu sprijinul financiar al Fundației Federale Germane pentru Mediu.

Foto: Marius Berchi

Karina TINCUL

Ziua de 30 iunie a fost plină pentru liceenii cărășeni. Aceștia au avut parte de cinci zile de activităţi în natură cu activități, dezbateri și concursuri inedite.

Elevii au putut observa specii și au putut învăța şi dezbate la foc de tabără teme actuale cu privire la protecția medului. Cântecele, voia bună, dar şi aventură în natură au fost elementele principale ale întâlnirii.

 „Am avut parte de cinci zile în care am descoperit împreună frumuseţea şi importanţa naturii din jurul nostru. Aşa am putea descrie în câteva cuvinte tabăra Activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi organizata de WWF-România în perioada 22-26 iunie 2015, în Carpații Meridionali”, a explicat Cătălin Gavrilă, Specialist comunicare WWF-România.

În cadrul taberei, 30 de tineri au avut parte de expediții pe Cheile Carașului, activități de aventură (cățărare, rapel, speologie) și de observare a păsărilor și mamiferelor, de prezentări realizate de specialiştii WWF pe teme precum viaţa acvatică, animalele specifice parcului național Semenic – Cheile Carașului, dar și dezbateri pe tema deșeurilor și a impactului lor pe termen lung asupra ecosistemelor. De asemenea, au participat la ateliere experienţiale de observare a vieții acvatice și de confecţionare de cuiburi pentru păsări.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157653016894224″]

Tabăra s-a încheiat prin stabilirea misiunii și a activităților celor cinci cluburi de rangeri pentru sălbăticie care vor fi organizate în cele cinci licee partenere: Colegiul Naţional “Traian Lalescu” Reşiţa (CS) din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, Liceul “Mathias Hammer” Anina (CS), din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa,  Liceul “Hercules” Băile Herculane (CS) in Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Liceul “Traian Lalescu” Orşova (MH) din Parcul Natural Porţile de Fier, Liceul “Mircea Eliade” Lupeni (HD) din  Parcul Naţional Retezat.

„Prin acest proiect ne-am propus să facilităm accesul la informaţii şi să creăm un cadru nonformal de învăţare prin care tinerii liceeni, să observe ce beneficii le poate oferi natura şi să se dezvolte ca lideri şi cetăţeni activi. Educarea și informarea tinerilor din imediata apropiere a zonelor de sălbăticie este foarte importantă pentru a avea un impact pe termen lung în conservarea naturii”, spune Raluca Crista managerul proiectului.

Participanții la tabăra provin din zonele ariilor protejate Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Național Retezat, Parcul Național Domogled – Valea Cernei și Parcul Natural Porțile de Fier . Tabăra “Activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi“ face parte din seria de tabere organizate în proiectul “Sălbăticia din Carpaţi, bogăţie pentru oameni” cheltuielile fiind suportate de către organizatori, respectiv WWF prin programul de Cooperare Elvețiano-Român.

 Alexandra JURCA