În municipiul Caransebeș se va realiza o nouă stație de sortare a deșeurilor colectate de pe raza orașului. Investiția va fi realizată din fondurile proprii ale societății Transal Urbis, operatorul de salubritate și transport din Caransebeș, administrația locală punând  la dispoziție terenul pentru realizarea investiției.

„În ședința ordinară a Consiliului Local din data de 31.10.2019, societății TRANSAL URBIS S.R.L. i-a fost dat în folosință gratuit un teren în suprafață de 15.000 mp (zona Caromet), acest teren fiind necesar construirii unei stații de sortare a deșeurilor colectate de pe raza municipiului Caransebeș. Menționăm că în această locație societatea noastră va construi o hală în vederea sortării, balotării deșeurilor pentru fiecare fracție în parte (carton, plastic/pet, folie, sticlă)”, anunță reprezentanții Transal Urbis, care precizează că la Caransebeș, prin programul de colectare selectivă, se reușește sortarea și valorificarea deșeurilor reciclabile: hârtie/carton, plastic/pet, folie, sticla, DEEE-uri, textile.

La finalizarea construcției, societatea va muta punctul de lucru din zona Gării-Țiglărie în noua locație, unde se va realiza o platforma betonată, cu rigole și cămine pentru levigat.

Diana RADU

După ce proiectul de hotărâre privind vânzarea, către firma Marchesi Eastern Europe, a unui teren aflat în proprietatea municipiului, a fost respins de două ori în Consiliul Local Caransebeş, aleşii social-democraţi abţinându-se de fiecare dată de la vot, iată că în şedinţa de marţi, 30 mai, acesta a fost aprobat, însă suprafaţa terenului s-a redus de la 10.000, la doar 1.000 de metri pătraţi.

Așa cum am mai relatat, datorită lipsei infrastructurii din Parcul Industrial aflat în zona Caromet, în momentul în care noua hală a firmei Marchesi, în suprafaţă de 4.600 de metri pătraţi, va fi pusă în funcțiune, Agenţia Naţională Apele Române va solicita să vadă locul unde se acumulează apele pluviale, lucru pe care îl vor dori şi inspectorii de ISU „Semenic”. În funcţie de dimensiunile noii hale, Apele Române au stabilit ca bazinul să aibă o capacitate de 500 mc, iar pentru realizarea acestuia reprezentanţii firmei au depus o cerere la Primărie, în vederea cumpărării terenului respectiv, suprafaţa minimă de care era nevoie fiind de 1.000 mp, dar cum parcela din zona respectivă era de 10.000 mp, a fost acceptată și această variantă.

La momentul respectiv, în 14 aprilie, liderul grupului social-democrat, Florin Bogdea, a propus să se scoată la vânzare doar 1.000 mp, minimul de care avea nevoie firma Marchesi. Acest lucru s-a concretizat prin proiectul de hotărâre supus aprobării în şedinţa din 30 mai, de această dată social-democraţii votând și ei „pentru”, astfel că firma Marchesi îşi va putea construi bazinul care să-i permită să-și extindă investiţia, ceea ce, conform administratorului Bogdan Drulă, ar însemna dublarea locurilor de muncă.

Cosmin VLAD

În şedinţa ordinară a Consiliului Local Caransebeş din data de 27 septembrie, punctul cel mai important aflat pe ordinea de zi a fost cel privind organizarea unei licitaţii publice pentru vânzarea a patru loturi de teren din zona Caromet, în suprafaţă totală de 20.000 mp, în vederea realizării unei investiţii. Solicitarea a venit din partea societății Bon Euro Gold&D din Caransebeş, care intenţiona să realizeze aici două unităţi de producţie – o fabrică de prelucrare a lemnului și una de prelucrare a metalelor, ceea ce ar fi însemnat crearea a încă 90 de locuri de muncă. Valoarea investiției ar fi urmat să fie de aproximativ 900.000 de euro. 

Proiectul a stârnit discuţii extrem de aprinse, cauza acestora fiind faptul că aleşii social-democraţi au venit cu unele obiecţii legate de firma care a făcut solicitarea scoaterii la vânzare a terenului, consilierul Florin Bogdea afirmând că societatea a înregistrat datorii la Fisc şi nu este credibilă. Angajaţii Primăriei aflaţi în sală au explicat că scoaterea, în sine, la licitaţie a terenului, nu înseamnă automat şi că firma care l-a solicitat îl va cumpăra, la licitaţie putându-se înscrie oricine şi deci proiectul de hotărâre nu este „personalizat”.

Niciun argument nu a reuşit să clintească decizia luată de consilierii PSD, care s-au opus aprobării acestui proiect, dar au afirmat că asta nu înseamnă că nu susțin investițiile în municipiu, şi cum, în acest caz, era nevoie de votul a două treimi dintre aleşii locali, hotărârea a căzut.

„Consilierii PSD au avut o reticenţă legată de firma care a solicitat terenul în vederea realizării unei investiţii, însă respingerea acestui proiect de hotărâre mie mi se pare un precedent periculos în perspectiva dezvoltării municipiului Caransebeş, pentru că oricum această societate comercială, dacă nu îndeplinea condiţiile cerute de lege, nu s-ar fi putut înscrie la licitaţia pentru achiziţionarea terenului de 20.000 mp. Noi, ca primărie, nu putem să studiem fiecare firmă, ce caracteristici, ce performanţe financiare are, dar, prin caietul de sarcini emis, aceste lucruri se pot decanta”, a spus, după şedinţă, primarul Felix Borcean.

Cosmin VLAD

Emil Staicu este unul dintre numele „grele” ale vieţii sportive din Caransebeş. Actualmente pensionar, în perioada cât a lucrat, el a fost contabil-şef şi mai apoi director economic la ICM Caransebeş, respectiv Caromet, aşa cum s-a numit, mai târziu, societatea. Şi, chiar dacă, profesional, a activat întotdeauna în domeniul financiar-contabil, întreaga viaţă şi-a dedicat-o sportului, sau mai exact celor mai iubite două discipline practicate în municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului – fotbalul şi voleiul.

Aflând că are o colecţie impresionantă de cărţi despre fotbal, dar mai ales că ne poate spune o poveste frumoasă, pe care a citit-o în ele şi despre care foarte puţină lume ştie, ne-am hotărât să-l provocăm la o discuţie pe împătimitul de sport Emil Staicu.

Conform celor spuse de el, primul căpitan al Naţionalei de fotbal a României, Aurel Guga, s-a născut la Oraviţa, în anul 1900, dar ca jucător s-a afirmat la U Cluj, echipa cea mai dragă sufletului lui Emil Staicu, iar când avea doar 14 ani a evoluat şi într-un meci la Caransebeş, fiind declarat cel mai bun jucător de pe teren. Prima oară a citit despre acest lucru într-o carte pe care a adus-o cu el şi pe care ne-a arătat-o – „LAROUSSE, Enciclopedia FOTBALULUI”. Sub titlul „Primul căpitan”, în volum scrie: „O simplă lecturare a formaţiei aliniate la Belgrad pe 8 iunie 1922 arată o garnitură cosmopolită, alcătuită în majoritate din maghiari, nemţi şi evrei. Singurul nume românesc aparţinea căpitanului echipei, Aurel Guga. Născut în 1900 la Oraviţa, în Banat, acesta a studiat Dreptul şi Ştiinţele Economice la Cluj, evoluând în paralel sub culorile lui «U». În echipa naţională a disputat 12 partide şi a marcat 4 goluri. Şi-a găsit sfârşitul la numai 37 de ani, într-un tragic accident de automobil la Timişoara”.

Celelalte informaţii referitoare la Aurel Guga le-a cules din cele două volume dedicate echipei sale de suflet, U Cluj, intitulate „Agora U” şi purtând semnătura lui Gheorghe I. Bodea. De aici ne citeşte în continuare: „Partida din 8 iunie 1922, de la Belgrad, prima disputată oficial de Naţionala României și care a rămas în legendă, a fost una dramatică, desfăşurată în faţa a 6.000 de spectatori, echipa noastră câştigând finalmente cu scorul de 2-1. De la «U» a fost selecţionat în echipa naţională Aurel Guga, care a fost ales şi căpitanul ei, ca o recunoaştere a valorii sale. El a reuşit o partidă senzaţională, marcând şi golul victoriei”.

Pe aceeaşi pagină, câteva rânduri mai jos, citim: „Într-o tabletă sentimentală consacrată jucătorului Aurel Guga, sufletul echipei «Universitatea» din Cluj şi primul căpitan al echipei naţionale a României în primii ei ani de afirmare internaţională, dr. Mihai Iubu, cel care şi-a închinat viaţa medicinei şi fotbalului, scrie: «Din formaţie făcea parte şi se distingea în mod deosebit jucătorul Aurel Guga, considerat şi în zilele noastre ca cel mai mare jucător român de fotbal al tuturor timpurilor”.

Un moment deosebit pentru Caransebeş îl reprezintă data de 25 octombrie 1913, atunci când, în oraş, s-a disputat meciul demonstrativ dintre o echipă a studenţilor români care studiau la Budapesta, şi o formaţie locală. Partida a avut loc cu prilejul unor mari serbări cultural-sportive româneşti, prilejuite de aniversarea a 40 ani de la înfiinţarea Casinei Române şi organizarea, în oraş, a Congresului Învăţătorilor Români din Banat. „Cu ocazia meciului de fotbal, s-a remarcat ca cel mai bun de pe teren un elev de 14 ani de la Liceul din Oraviţa, Aurel Guga, viitorul căpitan al lui «U» Cluj şi al Naţionalei României”.

De-a lungul timpului, Aurel Guga a evoluat la Vulturii Lugoj, U Cluj, Gloria CFR Arad, UCAS Petroşani şi Jiul Lupeni. A încetat din viaţă în 1937, la Timişoara, în urma unui accident de maşină.

Cosmin VLAD