Primarul Gheorghe Românu nu a renunțat la intenția de a exploata cărbunele descoperit pe amplasamentul fostei fabrici de cherestea din Anina, proiect ce ar aduce fonduri consistente la bugetul local al orașului, dar care nu a ajuns să se concretizeze până în prezent, în ciuda eforturilor depuse în acest sens de administrația locală.

Proiectul de exploatare al cărbunelui de la Anina a fost amânat de câteva ori în ultimii ani, la început din cauză că nu au existat toate avizele necesare pentru demararea lucrărilor, iar mai apoi din lipsa unui cumpărător, după ce termocentrala de la Mintia a intrat în insolvență. Anul trecut, Primăria Anina a demarat negocierile cu o centrală termică din Bosnia și chiar a livrat bosniacilor 1500 de tone de cărbune, dar contractul a picat după ce cărbunele de la Anina s-a dovedit a fi prea puternic din punct de vedere caloric pentru instalația acestora. Tonele de cărbune au rămas astfel nefolosite, în condițiile în care administrația locală are nevoie de fonduri pentru derularea a diverse proiecte, mai ales că bugetul Aninei este unul mic. Edilul Gheorghe Românu nu se dă însă bătut și continuă să caute un investitor dispus să cumpere cele aproape 200.000 de tone de cărbune.

„Cu cărbunele încercăm în continuare, nu renunțăm. Avem tot felul de strâmbe băgate, când de unul când de altul. Acolo unde e miere, toate muștele trag și au început să se cam adune muștele. Când vrei să faci ceva, pac îți pune altul piedică, vrei să faci altceva, vine din partea cealaltă piedică, dar sperăm să reușim. Dacă dăm drumul la cărbune cum ne-am propus, cât de cât cred că vom ieși din situația asta mai grea, pentru că 25% din profit va veni către Primărie și îl voi dirija în primul rând spre drumul de acolo care este spart și care trebuie refăcut și apoi către cheltuielile pe care le mai avem deficitare”, a declarat pentru Reper 24, primarul Românu.

Terenul pe care se află cărbunele este în proprietatea unei firme sârbe, cu care Consiliul Local Anina a încheiat un contract conform căruia aproximativ 1 milion de euro, reprezentând 25% din profirul obținut în urma exploatării, va reveni Primăriei Anina.

Karina TINCUL

O parte din cărbunele de pe teritoriul fostei fabrici de cherestea din Anina ar putea ajunge în viitorul apropiat în Bosnia, administrația locală fiind deja în negocieri avansate cu o termocentrală din fosta republică iugoslavă. Prețul oferit însă de bosniaci nu este pe atât de mare pe cât sperau autoritățile din Anina, motiv pentru care primarul Gheorghe Românu este în căutarea unei soluții de compromis.

Proiectul de exploatare al cărbunelui de la Anina a fost deja amânat de câteva ori, la început din cauză nu au existat toate avizele necesare pentru demararea lucrărilor, iar mai apoi din lipsa unui cumpărător, după ce termocentrala de la Mintia a intrat în insolvență. Tonele de cărbune au rămas astfel nefolosite, în condițiile în care administrația locală are nevoie de fonduri pentru derularea a diverse proiecte, mai ales că bugetul Aninei pe anul acesta a fost drastic redus.

„Au venit bosniecii și ne-au făcut o ofertă, dar este cam mică, undeva la 23 de euro pe tonă. Noi le-am cerut 32 de euro, dar nu au vrut să mai crească prețul. În aceste condiții le-am propus să le dăm 1.500 de tone de probă, la prețul propus de ei și dacă sunt mulțumuți de modul în care arde cărbunele și doresc mai mult, să crească oferta. Pentru că la prețul propus de ei, câștigul nostru ar fi foarte mic. Așteptăm acum răspunsul lor și între timp poate  mai găsim și alți cumpărători. S-au arătat deja interesate două companii, una din Ungaria și una din România”, a explicat pentru Reper 24, primarul Gheorghe Românu.

Terenul pe care se află cărbunele este în proprietatea unei firme sârbe, cu care Consiliul Local Anina a încheiat un contract conform căruia 25% din profitul obținut în urma exploatării, adică aproximativ 1 milion de euro, va reveni Primăriei Anina, care va folosi banii pentru realizarea unor proiecte. Din zona situată pe teritoriul fostei fabrici de cherestea din oraș, ar urma să fie scoasă o cantitate de până la 200 de mii de tone de cărbune. Adâncimea de exploatare va varia între 3 și 9 metri, iar în locul cărbunelui se va pune steril.

Karina TINCUL