Dacă alimentarea cu gaz a localităților a fost tema principală în campania electorală din toamna anului trecut, odată ajunși la guvernare coaliția majoritară nu mai spune nimic depre acest subiect. De bună credință, primarii au început să cheltuie din puținii bani alocați pentru studii de fezabilitate, ridicări topo, avize, semnături și s-au trezit că Planul Național de Redresare și Reziliență, menit să atragă aproape 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, nu conține nimic referitor la acest subiect. Ba mai mult, nici pe POIM – Programul Operațional de Infrastructură Mare, nu se știe dacă pot fi accestae fonduri pentru lucrările de alimentare care sunt foarte costisitoare.

În această situație se află și primarul comunei Dognecea din Caraș-Severin, dezamăgit de promisiunile guvernanților și de PNRR-ul făcut „pe genunchi și cu dedicație“, după cum afirmă acesta: „Solicitările din PNRR pentru alimentările cu gaz lipsesc cu desăvârșire. Noi i-am crezut și am investit în studii de fezabilitate, în aprobări, ridicări  topo și câte și mai câte. Ne-am asociat mai multe localități ca să fim un număr mai mare de locuitori, ne-am înființat ADI-uri, am trăit și mai trăim cu speranța că putem să introducem gazul metan, un element de civilizație, în localitățile noastre, iar tu guvernant, nu pui acest lucru pe ordine de zi a PNRR-ului“.

Edilul Remus Rof e nemulțumit și de faptul că alocările bugetare pentru creșterea gradului de confort și civilizație în satele și comunele românești sunt insuficiente pentru o serie de utilități absolut normale și necesare pentru o țară europeană: apă, canalizare, iluminat stradal, iar programele naționale care permiteau astfel de lucrări au fost stopate.

Dan AGACHE

Atmosfera înăbușitoare din oraș, temperaturile toride, canicula și aerul poluat, toate au fost date uitării de miile de turiști sosiți la Gărâna, localitate devenită emblematică pentru iubitorii Jazz-ului.

Dacă serile de până acum au fost o încântare pentru cei 2500 de spectatori după spusele organizatorilor, ziua se petrece în drumeții, pe jos ori cu bicicletele, prin răcoare binefăcătoare a pădurilor montane. Turiști sosiți cu mașini mici, cu cortul, cu rulote din toate colțurile țării: Argeș, Constanța, Tulcea, Teleorman, Craiova, București, Sibiu, Bacău, Cluj, pe lângă sutele de timișoreni, arădeni ori cărășeni, aceștia fiind de-ai casei deja.

În fiecare an iubitorii Jazz-ului au avut parte și de o ploaie care se pare că va veni și în această noapte, insuficientă să strice bucuria ce va fi oferită de Concertul Dhafer Youssef – Sounds Of Mirrors.

Primăria Brebu Nou s-a ridicat și de această dată la înălțimea așteptărilor: Verificăm colectarea gunoaielor de câteva ori pe zi, ne asigurăm că turiștii au apă potabilă, am finalizat și turnarea celui de-al doilea strat de asfalt în Brebu Nou și de săptămâna viitoare vom începe cu finalizarea acostamentelor“  - a declarat pentru Reper 24 primarul comunei Ioan Buda.

Participarea la festival este însă permisă doar persoanelor care:

• sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare,
• prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS- CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore.
• se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS- CoV-2, fapt dovedit prin documente medicale (test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezența de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior desfășurării festivalului).

Pe lângă obișnuitele forțe de intervenție, ambulanță, pompieri, jandarmi și jandarmi montani, organizatorii s-au pregătit și cu un laborator medical mobil privat care efectuează teste rapide antigen, astfel încât participanții să se poată bucura de spectacole și de aerul curat al banatului Montan în deplină siguranță.

Dan AGACHE

Polițiști de investigare a criminalității economice din Caraș-Severin și Timiș, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș, au pus ieri în executare 9 mandate de percheziție domiciliară, pe raza județelor Caraș-Severin și Timiș, la persoane bănuite de contrabandă cu țigări și alcool. De asemenea, au fost puse în aplicare 20 de percheziții la autovehiculele folosite de persoanele bănuite.

În urma activităților, au fost ridicate 3.020 de țigarete și 299 de litri de alcool, susceptibili a fi proveniți din contrabandă, 347 de articole pirotehnice deținute ilegal, precum și 2.000 de euro, obținuti din astfel de activități, bunuri estimate la o valoare totală de 20.930 de lei.

Din cercetări, a rezultat faptul că în perioada februarie-iulie 2021, 6 persoane cu vârste cuprinse între 38 și 76 de ani, din Caraș-Severin și Timiș, ar fi transportat, depozitat și comercializat țigări și alcool, provenite din Republica Serbia, sustrăgându-se de la plata accizelor și taxelor vamale, cauzând, astfel, un prejudiciu la bugetul consolidat al statului de aproximativ 80.804 lei.

Față de cinci dintre persoanele bănuite de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. Acțiunile au beneficiat de suportul operativ al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, a precizat Alina Boeru – purtător de cuvânt al IPJ Caraș-Severin. La activități au participat polițiști din cadrul Poliției Orașului Oravița și luptători de la Serviciul pentru Acțiuni Speciale Timiș.

„Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție“, a mai adăugat Alina Boeru.

Dan AGACHE

Este binecunoscută situația celor 3 Staționare ce compun Spitalul Județean de Urgență Reșița: clădiri vechi, mobilier și mai vechi, pereți scorojiți, acoperiș spart prin care apa intră până la etajele inferioare, instalații electrice și sanitare depășite. Politicienii se plâng că nu au bani, sau cel puțin acestea sunt motivele pentru care Consiliul Județean a renunțat la o investiție europeană pentru reabilitarea în totalitate a celor 3 clădiri componente ale SJUR.

Cu toate acestea, în urma unui apel al conducerii unității sanitare, mii de oameni au dat o mână de ajutor, fizic sau material în cadrul proiectului de suflet „Adoptă un salon“. Cu sprijinul lor, al oamenilor de afaceri, al celor care au lucrat efectiv sau au dorit să rămână anonim, Staționarul 3 are o altă față, la propriu. Și pentru că nevoile sunt mari și la celelalte două Staționare, în urma apelului făcut de reprezentanții spitalului, Biserica a sărit în ajutorul lor:  I.P.S. Ioan, Mitropolit al Banatului și Excelența Sa, József Pál, Episcop Romano-Catolic al Timișoarei au fost contactați pentru a li se cere sprijinul în renovarea staționarului 2 al Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Ambii prelați au manifestat deschidere și promptitudine, iar acestea s-au transformat foarte repede în fapte concrete.

„La sediul Mitropoliei Banatului din Timișoara, la invitația IPS Ioan, în prezența secretarului general adjunct al Guvernului României, Bogdan Ghelbere, am participat ieri, împreună cu directorul medical al Spitalului Județean de Urgență din Reșița, dr. Emil Bunda, la întâlnirea inițiată de înaltul prelat privind situația și nevoile unității sanitare. Mitropolia Banatului a devenit un partener activ, dedicat și implicat al Spitalului Județean de Urgență din Reșița, nu doar prin sprijin în renovarea Staționarului 2, ci și prin căutarea de soluții care să redreseze situația financiară a spitalului“,  a declarat aseară managerul SJUR, Alina Stancovici.

„A fost expusă situația financiară a spitalului, necesitatea dotării acestuia cu aparatura modernă pe secțiile în care există deficit în acest sens și dotarea Centrului Multifuncțional de Sănătate de la Bozovici cu o ambulanță care să deservească zona Țării Almăjului“, a mai afirmat managerul Alina Stancovici.

Atunci când există compasiune, iubire față de semeni, aplecare către nevoile comunității, nimic nu este imposibil; acest lucru este valabil deocamdată pentru reprezentanții bisericii. Spre deosebire de ei, politicienii, aleși pentru a sprijini comunitățile din care fac parte, l-au luat pe „nu avem bani“ în brațe și și-au îndreptat privirea spre alte lucruri mai concrete pentru ei, probabil. E bine cel puțin că oamenii văd diferența, știu ce se întâmplă, dar din păcate uită prea ușor!

Dan AGACHE

Din cauza lipsei banilor pentru investiții, Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a sistat finanțarea proiectelor derulate prin PNDL 1 și PNDL 2. Toate proiectele finanțate prin aceste programe intră într-un „stop joc“, ceea ce înseamnî pe deoparte oprirea lucrărilor, pe de altă parte imposibilitatea firmelor care au câștigat execuția lucrărilor de a mai plăti salariații. Stoparea finanțărilor afectează și comuna Prigor din Caraș-Severin, primărie ce derulează un proiect în valoare de 12 milioane de lei privind reabilitarea a două drumuri comunale: DC 38 și DC 39.

„Proiectul a fost adjudecat de o firmă de construcții în 2019, iar lucrările au început în primăvara lui 2020 prin decopertarea stratului existent de asfalt pe cei 16 Km de drum ce face legătura între Prigor, Borlovenii Vechi, Borlovenii Noi și Pătaș, cu acces spre comuna Bozovici“ – a declarat primarul comunei Prigor Simona Miclău. „Înainte de alegerile de anul trecut lucrările au fost sistate, iar după ce am preluat mandatul de primar al comunei am chemat toți factorii implicați și s-a decis reluarea lucrărilor, care în momentul de față au un grad de execuție de aproximativ 30%“.

Din păcate decizia ministerului de a sista finanțările în cazul programelor PNDL a blocat cea mai mare parte a derulării proiectelor: „Ar mai fi cam 10% din proiect de executat până la turnarea celor 2 straturi de asfalt pe cele două drumuri comunale. Sincer vă spun sunt foarte tristă și supărată gândidu-mă la locuitorii satelor din comuna mea, care acum sunt oarecum izolați. Trăim cu speranța ca măcar în toamnă, la o rectificare bugetară, să putem să reluăm lucrările la aceste două drumuri. Contractul de execuție se întinde pe 20 de luni, iar în acest moment noi avem ca 13 luni de când acesta a început“. 

„Nu-mi rămâne decât să trag un semnal de alarmă și să sper că vom reuși să finalizăm această lucrare. Îi rugăm și pe guvernanță să se coboare la nevoile comunităților locale și toate zonele țării să fie scoase din anonimat“ a mai precizat Simona Miclău, primarul comunei Prigor din Caraș-Severin.

Dan AGACHE

Odinioara, o perlă a tratamentelor pentru bolnavii cu boli cronice de plămâni, sanatoriul de la Marila a intrat ușor, ușor în uitare. L-au uitat aleșii locali din Oravița, cei din Consiliul Județean, dar și factorii decizionali din cadrul Ministerului Sănătății. Recunoscut în primul rând pentru aerul binefăcător, spitalul de la Marila avea o capacitate de 500 de paturi pe 5 etaje, iar al 6-lea era doar pentru relaxare și recreere.

Sanatoriul Marila îl numesc autoritățile, oamenii în schimb îi spun Epava. În clădirea sinistră sunt internați bolnavi cronici și de tuberculoză din toată România. Sanatoriul, care cândva a atras nobilimea austro-ungară, germani și britanici este astăzi lipsit de puls din cauza promisiunilor care nu au devenit niciodată realitate. Sanatoriul Marila a fost parte a unei stațiuni deschise în 1878. Reabilitată în perioada interbelică, actuala clădire a unității medicale a fost dată în folosință după cel de-al Doilea Război Mondial. Spitalul nu a fost renovat niciodată.

Poate acum, spun autoritățile. Consilierii locali din Oravița se reunesc astăzi, de la ora 12, într-o ședință în care, de departe, cel mai dezbătut punct va fi cel care prevede reabilitarea acestei instituții medicale care aparține de Spitalul Orășenesc Oravița, printr-un proiect ce va fi derulat prin Compania Națională de Investiții.

Dan AGACHE

Primăria municipiului Caransebeș continuă lucrările de reparații și asfaltări străzi și alei. S-a turnat asfalt nou în zona blocurilor din cartierul Cazărmii și în zona Aeroport. În aceste zile se execută lucrări de frezare pe Aleea Sportivilor și strada Potocului, iar apoi se va turna un strat nou de asfalt în ambele locații. Se are în vedere inclusiv strada Fundătura Potocului.

„În urma vizitei în teren pe care am făcut-o împreună cu primarul Felix Borcean, s-au constatat deficiențe în executarea lucrărilor de asfaltare pe mai multe străzi, fapt pentru care Primăria municipiului Caransebeș nu a plătit contravaloarea lucrărilor. În aceste condiții, constructorul a reasfaltat străzile Pavel Chinezu, Antoniu Sequens, precum și alte zone din municipiu unde lucrările nu au fost de calitate“, a afirmat viceprimarul Bebe Pasere.

În ceea ce privește strada Ardealului, Primăria municipiului Caransebeș informează că a întreprins toate demersurile ce țineau de administrația locală și licitația pentru lucrările de asfaltare a fost urcată pe SICAP (Sistemul Informatic Colaborativ al Achizițiilor Publice) la începutul acestei săptămâni, conform prevederilor legale. Se așteaptă acum depunerea ofertelor din partea constructorilor, urmând evaluarea acestora și încheierea contractului, respectându-se termenele legale.

Dan AGACHE

Unul dintre proiectele prin care se dorește atragerea unui număr mai mare de turiști în Clisura Dunării din Caraș-Severin este în plină derulare în comuna Coronini. Este vorba de restaurarea și punerea în valoare a cetății Ladislau, monument istoric din secolul al XIV-lea, ale cărui ruine se ridică pe un deal deasupra Dunării. Aproape 20 de milioane de lei sunt investiți în acest proiect, derulat de Primăria Coronini pe fonduri europene.

„Proiectul are o valoare destul de mare, 19.851.860 de lei, undeva la patru milioane și jumătate de euro. Se lucrează acolo, au început să se vadă deja rezultatele. Din păcate, se reabilitează doar ruinele deoarece nu am reușit să găsim o imagine veche din care să ne dăm seama cu arăta cetatea pe vremuri. Aceasta a fost demolată prin anii 1550, spre deosebire de cea de pe malul sârbesc. Mereu încerc să îi fac pe oameni să înțeleagă, și eu mi-aș fi dorit tare să facem cetatea asemănătoare cu cea a sârbilor, dar aceea nu a fost demolată. Cetatea de la noi a fost bombardată și Ministerul Turismului nu ne-a permis să facem mai multe lucrări, doar să reabilităm ruinele, pentru că nu am avut o imagine, să vedem cum arăta ea pe vremuri, când era în picioare. Nu am reușit să găsim niciunde, am căutat chiar și la Viena”, a precizat pentru Reper 24, primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu.

Edilul este însă convins că odată lucrările terminate, vechea cetate medievală va deveni un punct de atracție turistică, mai ales având în vedere că este situată la un pas de Dunăre, iar în zonă se află și alte obiective demne de interes, cum ar fi cunoscuta stâncă Baba Caia, pe marginea căreia s-au țesut de-a lungul timpului numeroase legende.

Lucrările de la cetatea Ladislau sunt derulate de o firmă din Ploiești, a mai precizat primarul Ilie Boboescu, și deși termenul inițial de finalizare al acestora era luna noiembrie a acestui an, este foarte posibil ca acest termen să fie prelungit, având în vedere întârzierile apărute în perioada pandemiei.

Proiectul cuprinde consolidarea, restaurarea, conservarea și protecția cetății , realizarea unui punct de belvedere prin amenajarea Turnului 3 de Sud-Vest, conservarea zidurilor și turnurilor cetății cu asize de piatră, amenajarea de platforme și pasarele, construirea unui corp anexă, realizarea de instalații electrice și sanitare, realizarea iluminatului arhitectural și ambiental, amenajarea incintei sitului și realizarea de alei pietonale.

Karina TINCUL

O investiție în valoare de peste două milioane de lei a ajuns la final în comuna Vermeș din Caraș-Severin. Trei străzi în lungime totală de aproape 2,5 km au fost asfaltate prin Compania Națională de Investiții, primarul Ion Iacob Damian putându-se mândri de acum cu una din puținele localități cărășene în care a fost turnat asfalt pe marea majoritate a străzilor.

„Este vorba de străzile Samoș și Murariu din Vermeș și de Ersig Sivale din satul Ersig. Au o lungime de aproximativ 800 de metri fiecare și nu pot să zic decât că sunt mulțumit de rezultat. S-au asfaltat străzile, s-au făcut rigolele și podețele de acces. Nu am lăsat constructorul să plece până când nu am verificat ca totul să fie în regulă. Până la urmă, ei pleacă și noi rămânem aici, cu lucrarea.

Restul străzilor din comună au fost asfaltate în urmă cu câțiva ani, în cadrul unui proiect derulat pe fonduri europene, prin care am modernizat și căminul cultural. A fost o lucrare bine executată, sunt deja 10 ani de atunci și nu avem o fisură în asfalt.

Ce a mai rămas de făcut este un drum comunal care leagă Vermeșul de Sacoșu Mare, din județul Timiș. Așteptăm să apară o linie de finanțare pentru a putea să îl asfaltăm și pe acesta, pentru că din bugetul comunei nu ne permitem acest lucru”, a precizat pentru Reper 24, primarul Ion Iacob Damian.

Recent, la Vermeș a fost finalizată o altă investiție, tot prin Compania Națională de Investiții, peste 2.600.000 de lei fiind investiți în refacerea și modernizarea drumului comunal 87 Vermeș-Valeapai.

foto: arhivă (în perioada derulării proiectului)

Karina TINCUL

Finalul lunii iunie a venit cu o veste bună pentru primarul Brian Filimon și pentru locuitorii comunei Măureni. Ridicarea unei grădinițe moderne în Măureni, unul din proiectele pentru care edilul comunei a dorit să implementeze deja de ceva vreme, este pe calea cea bună.

„Am primit o veste bună de la Compania Națională de Investiții: au fost aprobați indicatorii tehnico-economici la grădinița modernă din Măureni și se pregătește scoaterea la licitație a proiectării și execuției. Este un proiect foarte important pentru viitorul comunității noastre, pentru că este nevoie foarte mare de o grădiniță nouă în Măureni. În Șoșdea avem deja o grădiniță nouă de ceva timp, însă cea din Măureni este într-o stare destul de rea, chiar dacă am încercat să o facem cât mai utilă pentru copilașii noștri. Mă bucur pentru acestă veste și bineînțeles continuăm și batem la ușă pentru a face cât mai multe alte proiecte”, a explicat în cadrul unei emisiuni live la Reper 24, primarul Brian Filimon.

Valoarea proiectului se ridică la peste 600.000 de euro, iar planurile edilului nu se opresc aici:

„Va fi o grădiniță modernă, cu absolut toate dotările necesare unei astfel de clădiri. În perspectivă, ne gândim deja ca după realizarea ei să o transformăm într-o grădiniță cu program prelungit, să fie cât mai utilă pentru părinții și copilașii din comunitate. Trebuie să vedem exact care sunt pașii care trebuie parcurși pentru acest lucru, însă până atunci ne bucurăm de vestea primită, o veste importantă pentru comunitatea noastră”, a mai precizat primarul Brian Filimon.

Karina TINCUL